Timpul, iunie 1893 (nr. 117-140)
1893-06-11 / nr. 126
No. 126 Mayerbeer, când era de 5 ani, cânta excelent din pian. Vernet, la vârsta de 4 ani, desena foarte bine și la 20 de ani era deja pictor celebru. Metastasio improviza la 10 ani, Fenelon, la 15 ani, rosti la Paris un discurs în fața unui public foarte ales. Mirabeau ținea cuvântări în toată regula la vârsta de 8 ani și la 10 ani publica deja cărți. Haendel, la 13 ani, compunea o misă și, la 17 ani, scria Florinda și Nerone; la 19 ani era director de muzică la teatrul din Hamburg. Rafael era vestit la 4 ani și la 11 ani deja seduce fete; la 14 ani compunea un poem, în care-șî cânta cele 12 amante. Eichorn, Mozart, Eybler, dau concerte la vârsta de 6 ani. La 13 ani Beethoven compuse trei sonate. Weber la 14 ani își reprezintă prima operă: Das Waldmachen. Cherubini, la 13 ani, scria o misă, care entuziasma pe concetățenii săi. Bacon, la 19 ani, concepuse deja Novum Organum. Printre matematicieni se găsesc minuni de precocitate. Se știe despre Pascal, că, la vîrstă de 12 ani, rezolvase cele 32 de propozițiuni ale lui Euclid. Alexis Clairaut a fost atât de precoce, încât la 17 ani prezintă Academiei de științe un memoriu asupra proprietății curbelor. Academia nu voia să crează că acest memoriu ar fi fost opera lui, dar răspunsurile pe ca e Clairaut le dete împrăștiază cu desăvârșire această Îndoială. La 18 ani fu numit membru al Academiei și pentru aceasta a fost nevoie de o concesiune regală, căci regulamentul fixa vîrsta de 20 de ani ca minimă. Cei trei sernoconli au fost cu toții matematicieni vestiți la vîrsta de 18 ani. Ei bine, — zice d. Lombroso,— această precocitate e atavistică. Doctorul Delaunay, într’o frumoasă comunicație făcută societății franceze de biologie, dovedi cât de mult precocitatea e un semn de inferioritate biologică; a se vedea, de pildă, copiii eschimoși, negri, cochinchinezi, japonezi, arabi. Și pe scara zoologică, speciile cele mai de jos se desvoltă cu mai multă precocitate decât cele de un ordin mai înalt și femeia e mai precoce decât bărbatul. Cea din urmă și cea mai deplorabilă din regresiunile atavistice ale oamenilor de geniu — conțină învâțatul italian —este absența absolută a simțului moral. E de ajuns a se aminti Napoleon I și Frederic II, care-și petrecea bătând și schingiuind animalele și popoarele; cruzimea lui Donizetti, Byron, Dumas, Musset, Carlyle, față de femeile și amantele lor, etc. Se poate forma de asemenea o listă întreagă de oameni de geniu criminali : Sallust, Bacon, Seneca, acuzați de delapidări, Cremoni, falsificator, Demme, otrăvitor, Avicenne, filosoful necinstit și medicul destrăbălat. Criminalitatea la poeți și artiști e din nefericire foarte mare; în numărul criminalilor intră Bonfacio, Rousseau, Aretin, Ceresa, Brunetto Latini, Franco, Foscolo, poate Byron, și nu sunt însemnați aci cei din vremurile vechi și țările barbare, în care brigandagiul și poezia își dau mâna. Mari criminali au fost: Albergati, autor comic de cel mai mare merit, ucigaș al nevestei sale; Muret, condamnat pentru obscenitate; Casanova, un matematician și financiar de mare merit, care a dus o viață de turpitudini și escrocherii pe care le mărturisește cu cel mai mare cinism în Memoriile sale. Villon însfârșit a ajuns să ducă o viață de adevărat bandit și cu greu a scăpat de spânzurătoare. Din viața intimă a oamenilor de geniu doctorul Lombroso aduce de asemenea numeroase exemple pentru sprijinirea teoriei sale. Vom reproduce câteva din ele într’un alt articol. Pentru acum sfârșim rezumând teza savantului italian în următoarele cuvinte ale sale: «S’ar putea zice despre omul de geniu ca și despre nebun, că se naște și moare solitar, rece, nesimțitor de afecțiunile de familie și la convențiile sociale». Coșula, în locul d-lui Niculai Ivașcu, transferat. D. Niculai Ivașcu, actual sub-prefect la plasa Coșula, în aceeași calitate la plasa Jijia, în locul d-lui E. C. Codrescu, transferat. D. G. Molănescu, actual sub-prefect al plășei Blahnița, în aceeași calitate la plasa Câmpu, în locul d-lui C. I. Bălțățeanu, destituit. D. D. G. Tipărescu, actual sub-prefect al plășei Ocolu de jos, în aceeași calitate la plasa Blahnița, în locul d-lui G. Morănescu, transferat. Membrii clubului ofițerilor de rezervă se vor întruni la 14 iunie curent, pentru a prcede la alegerea unui președinte, în locul decedatului general Florescu. Candidații la preșidenție sunt d-nii generali Haralambie și Cernat. * * 51c Ministerul domeniilor a vândut, de la 1890 până la 1893, 345 de moșii în 42.225 loturi, reprezintând 206,268 hectare. Valoarea acestor moșii este de lei 77,311,947. In anul trecut s’a vândut însemnatul numar de 225 moșii. * D. Costea P. Balș, prefectul poliției de Iași, a sosit în Capitală pentru 3—4 zile. K ** Alegerea de deputat a colegiului I de Tutova va avea loc la 16 curent. Candidatul partidului conservator e, după cum am anunțat deja, d. Th. G. Emanai. ♦ * * Se vorbește că d. Gh. Moroianu, președintele Ligei din Paris și unul din activii susțiitori ai cauzei române în ziarele franceze și belgiene, va fi numit profesor de limba și literatura română la facultatea de litere din Montpellier. Jfe ** Ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor publică în Monitorul oficial de azi, Joi, următorul aviz : «Se aduce la cunoștința celor interesați că la 5 Maiu 1894 se va deschide la Anvers, sub înaltul patronagiu al M. S. Regelui Belgilor, o expozițiune universală de produse industriale, științifice și artistice, precum și de orișice mărfuri ce pot da loc la transacțiuni comerciale. «Programul general al acestei expozițiuni poate fi consultat la ministerul agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor ».* • * D. dr. V. Smerwol, prosector la sala de disecție de la facultatea de medicină a universităței din Iași, a fost numit definitiv la catedra sa. D. N. Droc Barcian, directorul gimnaziului clasic «I. Maiorescu» din Giurgiu, ne trimite un apel prin care roagă publicul ca să contribue cu cărți la formarea unei biblioteci pentru acea școală. * * * * * * * * * ȘTIRILE ZILEI Numiri și permutări în administrație . D. Vasile Ștefănescu, licențiat în drept, este numit în funcțiunea de director al prefecturei județului Vlașca, în locul vacant. D. Dimitrie Murguleț, licențiat în drept de la facultatea din Paris, fost sub-prefect, fost director de prefectură, este numit în funcțiunea de sub-prefect la plasa Bistrița de jos, județul Bacău, în locul domnului Gheorghe Nichitachi, demisionat. D. C. Palama, licențiat în drept, fost judecător de instrucție, este numit în funcțiunea de sub-prefect la plasa Ocolu de Est din județul Mehedinți, în locul d-lul . G. Tipărescu, transferat. D. Ștefan Vasilescu, absolvent al școalei de științe politice din Paris, fost cap de biuron, este numit în funcțiunea de subprefect al plășei Marginea, din județul Teleorman, în locul d-lui Victor Bălăcescu, numit în altă funcțiune. Sunt transferați: D. Eremia C. Codrescu, actual subprefect la plasa Jijia, în aceeași calitate la plasa Târgului, în locul d-lui Mihai Miclescu, transferat. D. Mihai Miclescu, actual sub-prefect la plasa Târgului, în aceeași calitate la plasa DE PESTE MUNȚI Tribuna află că cu ocazia judecărei memorandului, Slovacii au hotărît să facă o manifestație de simpatie pentru compatrioții lor români,"delegând opt avocați de frunte și conducători politici ai poporului slovac pentru a figura printre apărătorii comitetului național dat în judecată. Se mai zice că și dintre sârbii ungureni își vor oferi serviciile mai mulți avocațî. * * * DIN STRĂINĂTATE Prințul Bulgariei, — ne vestește o telegramă, — a sosit ori la Viena. * * * Polii. Correspondent află din Atena că familia regală și împărăteasa Frederic se vor duce la 15 iunie la Tatoi, unde vor sta vara. Dacă nu se produce nici un incident politic, regele va face o călătorie în străinătate. Probabil că se va duce la Aix-les- Bains. * * * Din Copenhaga. Perechea regală va pleca probabil la 29 iunie în Anglia pe bordul yachtului Danebrog, care va fi escortat de încrucișătorul Walkyrie comandat de prințul Waldemar. * * * ULTIM CUVENT Citim int’ro gazetă din Capitală: «Din Clevelland (America de Nord) ni se scrie că în ziua de 1 Iunie a fost pe acolo o furtună îngrozitoare... 16 persoane au fost omorîte... « După încetarea furtunei, au fost strânși toți morții și înmormântați. Ap i s’a dat o masă de către primăria locală pentru răposați...» Bieții răposați după ce se astupi gura cu pământ, să-l inviți la masă! Inumană ironie ! Moș Neagu. Dr. Sterie N. Ciurcu IX. Pelikangasse No. 10 — Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la Facultatea de Medicină din Viena. Consultațiuni și prin corespondențe tIMPUL 11 IUNIE INTEMPLARI Înecată în fântână.— In ziua de 30 Maiű a. c., orele 5 p. mnn copila Maria, în etatea de 2 ani, fiica locuitorului Giurgiu Cucuteanu, din comuna Mircesci, în lipsa părinților ei de acasă, pe când se juca pe ghisdurile unei fântâni cu alți douî frați ai ei, din cari unul de 6 și altul de 8 ani, prinzându-se cu mâinile de funia ciuturei, numita copilă a căzut în fântână și s’a înecat. Cazul s’a comunicat d-lul procuror al tribunalului Roman. Alt înecat.— In ziua de 22 Maiű a. c., s’a găsit înecat în apa Prutului, în dreptul comunei Ostapcenî, din jud. Botoșani, cadavrul unui individ necunoscut, de sex bărbătesc, statura mijlocie, în vârstă aproximativ de 20 până la 25 ani. Surpare de pământ. Din cauza multelor ploi căzute in ziua de 27 Maiű a. c., surpându-se pământul de pe un deal din cătunul Miculescu, pendinte de comuna Șerbănescu-Poduri, județul Dâmbovița, au fost distruși peste 300 pruni mari și mici ce erau de vale, precum și casa locuitorului Radu Niculăescu. Trăsnetul.— In ziua de 27 Mai,i a. c., pe la orele 6 seara, căzând ploaie torențială pe teritoriul cătunului Găunoși, pendinte de comuna Ciocănești-Mărgineni, județul Ialomița, au fost trăsniți două cai ai locuitorilor Mateiu Neculae și Gheorghe Turcu, din comuna Mihaiu-Viteazu. In ziua de 29 Mai, a. c., pe teritoriul comunei Gura-Dimeni, din plaiul Slănic, județul Buzău, căzând ploaie torențială cu fulgere, a fost trăsnit un bou al locuitorului loan Neagu Burlacu, ce se afla la pășiune, care boii a murit imediat. Viată lungă.— In ziua de 28 Mai, a. c., a încetat din viață locuitorul Lepădat Buescu, din comuna Odobești, județul Dâmbovița, în etate de 105 ani. CRONICA JUDICIARA Curtea cu jurați din Ilfov.— Procesul lui Bâzgan și femeia Merișanu.— Falsificare de bilete de bancă.— Verdictul. După cum am spus, erî s’a judecat acest proces, care a făcut atâta zgomot pe piața Bucureștiului și în lumea comercială, încă de la orele 11 și juni. sala era plină de un public numeros compus din bancheri, zarafi, comercianți, curioși, etc. Mai târziu aglomerațiunea era atât de mare, încât nu se mai permitea intrare curioșilor. La orele 12 și jum. ședința se deschide. Acuzații se introduc. Bâzgan, în vârstă ca de 22 ani, într-o îmbrăcăminte neglijentă, purtând un fusard negru la gât, de o fizionomie puțin simpatică, are o atitudine calmă și liniștită. Sora sa vitregă (frați numai de mumă) d-na Maria Merișanu, de o fizionomie mult mai inteligentă și simpatică, e complectamente abătută, abia se mai ține pe picioare. In urma întrebărilor ce li s’a făcut de către președinte dacă vor să fie apărați de d. Gr. V. Maniu singur (deoarece alți 2 sau 3 apărători s’au retras sau n’au venit), acuzații răspund afirmativ și renunță la orice mijloc de amânare. După constituirea juriului se dă citire actului de acuzare. Nicolae Bâzgan, zice actul de acuzare, încă de pe băncile școalei a dat semne de ce are să fie în viitor. Din firea sa leneș și nedisciplinat, pe când era în clasa 2-a liceală, a fost dat afară din școală. Deși leneș la studiu, avea însă o mare aptitudine pentru desemn și în loc ca să întrebuințeze acest dar al naturii pentru a învăța o artă cu care să poată trăi onest, Băzgan pleacă în străinătate, colindând Europa și America, spre a se perfecționa în arta de a falsrica bilete de bancă. In această meserie, și mai cu seamă pentru punerea biletelor falsificate în circulație, este ajutat de sora sa Maria Merișanu, a cărei grație și cunoștință de mai multe limbi o punea în poziție de a se pune cu mai multă înlesnire în contact cu oameni de oarecare condiție socială. Actul de acuzare conchide darea lor în judecată pentru 3 fapte : tentativa de falsificare a biletelor băncei noastre naționale, falsificare de bancnote englezești și punerea lor în circulație. Procedându-se apoi la interogatoriul acuzaților, aceștia tăgăduesc pe toată linia. Bâzgan nu recunoaște decât că a avut vre o două bancnote englezești false pe care le-a căpătat și el din străinătate. Mașinele ce s’au găsit la dânsul nu sunt bune decât pentru bilete de vizită și fotografii. Câțiva cunoscători în arta zincografiei depun că se pot fabrica cu aceste mașini bilete de bancă; un altul spune că așa uzate cum sunt mașinele, nu s’ar putea scoate cu ele bilete de bancă, dar dacă ar fi noui s’ar putea. Cel d’Inteiü martor ascultat, bancherul Esra, depune cum a fost păcălit la dată de Merișanca, dar când a 2-a oară era să fie păcălit de Buzgan, acesta este încredințat poliției. După ascultarea martorilor, se ascultă părțile civile, mai toți bancheri, cari depun că cunosc pe Bâzgan și Merișanca, când a venit în comptoarele lor pâcălindu-i cu câte o bancnotă sau 2 englezești. Bancherul Elias Bercovici spune că Merișanca venise intr’o zi la dânsul cu Bâzgan , cea d’Intain vorbind franțuzește, cel d’ al 2-lea nemțește. Cea d’întărit, intrând în vorbă, zicea că acum are să se caute bancnotele engleze, fiind-că avem o prințesă engleză (ilaritate) și că are să mai vie (ilaritate). D. procuror Stătescu ’și începe rechisitoriul sau zicând ca este o atâta abundență de probe în contra acuzaților, încât crede că nu e necesar de a recapitula tot ce s’a desfășurat înaintea instanței. Ține însă să precizeze la început o chestie de procedură. După promulgarea noul legel pentru falsuri, falsificarea de bilete de bancă străine trebuie să fie judecată de tribunalele corecționale. Dacă se menținea ordonanța judelui instructor prin care Bâzgan și Merișanca erau dați judecății numai pentru falsificarea de bancnote străine, negreșit că afacerea trebuia să meargă la tribunal. Camera de punere sub acuzație însă, în urma opoziției procurorului Curții de apel, introducând în contra acuzaților și un alt cap de acuzație , de falsificare a unui bilet de bancă român (crimă, care nu e prevăzută prin noua lege), afacerea a trebuit să fie trimisă din cauza acestui cap de acuzație înaintea Curții cu jurați. După ce expune apoi pe scurt faptele, reprezentantul ministerului public conchide cerând un verdict de culpabilitate. D. V Lascar, avocatul Băncii Naționale, arată pericolul ce ar rezulta dacă nu s’are fi sever falsificatorii de bilete de Toată garanția trebue să stea în lege, căci din ce e făcut biletul de bancă decât dintr’un desen mai mult sau mai puțin artistic făcut ? Totdeauna se vor găsi artiști cari să imiteze desenurile într un mod perfect făcute de alți artiști. In special biletul de bancă român are un desen foarte complicat în raport cu biletele de bancă străine și, cu toate astea, s’au găsit oameni cari să’limiteze perfect. D. Lascar prezentă două bilete de bancă române falsificate și spune că într’o zi s’a prezentat la Banca națională un țăran, care’și vânduse boii și care cu lacrămile în ochi arăta două bilete false și pe care nu vrea să le ia nimeni. Aceste bilete erau perfect imitate și Banca națională a rambursat țăranului banii. Cere dar aplicarea severă a legei, căci acolo unde se pedepsesc sever asemenea crime, cum de ex. în Prusia, nu se aude vorbindu-se de procese de asemenea natură. Apărarea prin d. advocat Gr. V. Maniu în introducerea care o face spune că jurații nu trebue să fie impresionați de tot aparatul care s’a desfășurat înaintea Curței, ci să judece cu dreptate și conștiința lor- Arată apoi că mai toate depozițiile făcute în contra acuzaților sunt ale unor oameni interesați, că mașinele găsite la Bâzgan nu puteau servi la fabricarea de bilete de bancă, ci pentru bilete de vizită și fotografii. Juriul—după o deliberare de la oră — ese la orele 6 și Ta cu un verdict afirmativ pentru Bâzgan, acordându-i-se și circumstanțe ușurătoare, și negativ pentru Maria Merișanu. In consecință, Curtea declară achitată pe Maria Merișanu și condamnă pe Nicolae Bâzgan la 1 an de zile închisoare și la diferite despăgubiri civile, de câte 124 și 248 franci, reprezintând valoarea bancnotelor false vândute pe la diferiți bancheri. La pronunțarea verdictului, Maria Merișanu, care până atunci era complectamente abătută, se liniștește puțin. Fratele sau, deși sub impresia verdictului afirmativ față cu dânsul, surîde surorei sale, arătând acesteia satisfacția ce simte pentru achitarea ei. Când Curtea pronunță condamnarea lui Bâzgan la 1 an, acesta prin semne din cap pare a mulțumi juraților și mângâie pe sora sa, ștergându-i spatele rochiei ce se murdărise de peretele zidului. La eșirea din sală, Maria Merișanu, căreia i se dase voie a merge în trăsură până la Văcărești spre a-și lua ordinul de liberare, este asediată de lume, primind felicitări de la prieteni. Se aud și câteva urale O) Paul Vedetot. 3. Că în urma verificărei titlurilor, adunarea generală s’a constituit, președintele și secretarii s’au așezat la biuron, iar d. Pană Buescu, director, invitat a da seamă de gestiunea sa, a crezut de cuviință a cere amânarea adunărea pentru astă zi , această cerere nejustificată fiind respinsă de adunare. d. Pană Buescu a declarat că d-sa se retrage din adunare, ceea ce a și făcut, urmat fiind de un număr foarte restrâns de societari. 4. Imensa majoritate a adunărei rămâind pe loc, a procedat la lucrările sale, a dat vot de blam fostei administrațiuni, alegând nouii săi censori și consilieri cari au întrunit peste 1800 voturi. 5. In această alegere, adunarea generală a dat dovadă de un mare spirit de moderațiune și de înțelepciune, deoarece a susținut două din membrii fostului consiliu de administrațiune, d-nii V. Brezeanu și Ilie Vasilescu, iar printre cei zece consilieri aleși, două au fost luați din lista grupului advers, favorabil d-lui Pană Buescu și anume d-nii controlor general Balaban și Romulus Opran, voind adunarea prin aceasta să asigure controlul cel mai riguros în administrațiune. 6. Că actuala administrațiune nevoind a anticipa asupra cercetărilor instrucțiunei în ce privește administrațiunea trecută, constată deocamdată că boala cea mai grea de care sufriva Societatea «Unirea» era : lipsa totală de direcțiune, neglijența și risipa pe toată linia, lipsa de reasigurări. Aceste cauze la care s’au adăugat descomplectarea consiliului prin demisiuni motivate și desbinările printre consilierii rămași, explicăm de ajuns neîncrederea publicului și prin urmare decăderea progresivă a societăței. 7. Prima grijă a nouei administrațiuni va fi de a suprima cauzele răului, de a restabili ordinea, de a suprima chetuielile zadarnice, de a pune prin reasigurări societatea la adăpostul unui dezastru. Când am primit dificila misiune ce ne-a încredințat’o adunarea generală, ne-am gândit că este o datorie pentru noi a nu lăsa să se consume ruina unei societăți creată sub auspicii atât de fericită. Avem deplină încredere că printr’o gestiune severă, Societatea «Unirea» va recâștiga simpatiile tuturor și va relua avântul său de prosperitate. Dobândirea acestui succes va fi pentru noi cea mai frumoasă recompensă. D. Sturdza Scheianu, președinte al consiliului; V. Brezeanu, vice-președinte. Colonel Rosnovaiu, Alex. Sc. Ghica, M. Marghiloman, Oscar Catargi, Romulus Opran, constrolor general Balaban, Alex. Negruzzi, Const. Miclescu, dr.[Șaabner Tudori, Ilie Vasilescu, consilieri: Gr. Cantacuzino, M. Balș, Virgil Arion, Lenș Slătineanu, Nicu Cerkez , censori. Director general, G. Voinescu Boldur ------------------------♦-----------------------Pentru a pune capăt zgomotelor răü-voitoare, care de câteva zile se răspândesc în public, administrațiunea societăței de asigurare «Unirea» crede de datoria sa a aduce la cunoștința generală : 1. Că adunarea generală a asociaților a fost legalmente convocată pentru ziua de 30 Maiu 1893, pentru a examina socotelile anuale, a vota censorii, și a complecta locurile vacante în consiliu. 2. Că titlurile societarilor, cari au luat parte la vot, au fost verificate la intrare în sala de alegere de către un comitet, din care faceau parte d-ni Pană Buescu, fost director, și Antonescu-Remus, fost consilier de administrație, cari au și semnat toate polițele și procurile înfățișate, și în prezența unui reprezentant al ministerului pubic, chemat ca arbitru în cauză. 1893 INFORMATIUNI D. L.Catargiu, ministrul de interne, a adresat tuturor primarilor din țară o circulară relativ la modul aplicărei lege! maximumî taxelor comunale. Prin această circulară de ministru atrage atențiunea primarilor că, o dată cu punerea în aplicare a viitoarelor budgete comunale, taxele trebue să fie in concordanță cu legea. D. Alex. Lahovari, ministrul de externe, pleacă Sâmbătă la Sinaia. D. L. Catargiu, președintele consiliului de miniștri, va merge în luna lui August la moșia sa Golășei, unde va rămâne vr’o 20 de zile. D. Take Ionescu, ministrul s cultelor și al instrucțiunei publice, a asistat azi la examenele de la seminarul central, iar d. V. Arion a asistat la examenele de la școala centrală. D. ministru de interne a confirmat alegerile parțiale ce au avut loc la Huși. Consiliul a ales primar pe d. T. Tutov și de d. Gheorghiu ajutor de primar, cari au și fost confirmați de ministrul de interne. D. general Cantili, inspector general al cavaleriei, se Întoarce Sâmbătă de la Constanța, unde a mers să inspecteze trupele de acolo. Ziarul Adevĕrul zice că ministrul ungar Wekerle ar fi trimis ministrului nostru la Viena o notă cominatorie cu privire la Liga culturală. Nu e nimic adevărat în această știre interesată. Nerușinatul escroc, care a căutat să fure banii Ligei, se face acum apărătorul Ligei și nu se sfiește a însela asemenea știri păgubitoare intereselor țării, crezând că va câștiga câțiva gologani cu o știre de sensație.