Timpul, noiembrie 1893 (nr. 242-265)

1893-11-25 / nr. 261

ANUL AL CINCI­SPRE­ZECELEA. „ABONAMENTELE In țari pe un an. . . ..........................40 lei „ pe 6 luni.........................................20 lei „ pe 8 luni.........................................10 lei Pentru streinătate, sa un.........................50 lei Redacția și Administrația­­ 23.STRADA DOAMNEI,23 — U­n exemplar 15 Bani No. 261 EDIȚIA A TREIA Finanțe colectiviste Ocupându-ne de critica pe care Voința Națională a făcut-o para­grafului din mesagiu privitor la finanțele publice, am arătat zilele trecute cât de greșit înțelege și tăl­măcește partidul liberal faptele. Vom analiza astăzi cele­l­alte afirmațiuni pe care se bazează critica lui. «Creditul Statului a fost com­promis în străinătate — zice Voința — prin colosalele împrumuturi lan­sate de conservatori în acești din urmă cinci ani«. ’ . Acuzarea e cât se poate de lim­pede- Din pricina împrumuturilor, pe care le-am făcut noi, a slăbit creditul țereî în străinătate. Dar pentru ce am făcut noi îm­prumuturi ? Le-am făcut așa, din voia noastră, fiind liberi să le fa­cem sau­ nu ? Toată lumea știe că partidul li­beral, înainte de a părăsi puterea, a votat rentă cu ghiotura, anga­jând lucrări foarte întinse. Era un adevărat torent de rentă, cum s’a zis. Ce putea să facă partidul con­servator, când a luat moștenirea liberalilor ? * Să părăsească lucrările începute de predecesori și în care se băga­­seră zeci de milioane," ar fi fost. .o curată nebunie. Trebuia dar să facem împrumuturile votate de li­berali și să ducem până la capăt lucrările începute de dânșii; aceasta cu atât mai mult cu cât — de­și începute fără nici o chibzuială, fără studii suficiente și esecutate cu o lipsă de cinste revoltătoare — aceste lucrări erau de mare utilitate. Când vorbim dlar de creșterea datoriei publice subt conservatori nu trebue să pierdem nici­odată din vedere că răspunderea cade întreagă asupra partidului liberal. Acesta singur a apreciat necesi­tatea lucrărilor și oportunitatea lor; partidul conservator nu a fost con­sultat și, venind la putere, el era cu mâinile legate. Știm bine că liberalii, când au început marile lucrări, nu s’au gândit atâta la interesul țarei cât la interesul lor; căci ce mijloc mai puternic de corupțiune poate găsi un guvern reu de­cât marile lu­crări publice? Torentul de rentă avea să atragă colectivității parti­zani mulți, tot oameni de acțiune;­­și i-a și atras. Dar partidul con­servator trebuia să urmeze lucrările începute. Singurul lucru ce putea face a­­cest partid, era să pună chibzuință și rînduială în conducerea lucrări­lor, să nu lase ca banul public să fie irosit fără folos. Și aceasta a făcut-o, tăind în carne vie, chiar cu riscul d­e a-șî face neîmpăcați dușmani. Dovada cea mai bună de grija care a pus-o guvernul conservator e faptul că anuitatea publică abia acum, după atâtea împrumuturi făcute, a ajuns la cifra la care era sub liberali. De altmintrelea chestiunea a­­ceasta a fost cu deamănuntul tra­tată în sesiunea trecută a Came­rei, cu prilegiul discuțiunei bud­getului ; atunci s’a dovedit cu cifre cât de rea a fost gestiunea liberală. Oratorii partidului național liberal, strînși cu ușa, au dat voinicește dos la față. De ce mai revine Voința asupra unor lucruri așa de gingașe pentru dânsa și pentru partidul pe care-l reprezintă ? Noi nu suntem de loc jenați să discutăm ori­când chestiunea, da­toriei publice, nu cu simple afir­mațiuni, ci cu cifre și fapte netă­găduite. Un alt fapt pe care se reazema critica organului liberal e reveni­rea la tipul 5 la sută pentru îm­prumuturile Statului. Și în aceasta vede Voința un semn că starea finanțelor publice nu e favorabilă, cum zice mesagiul. Apoi, ce să zicem? Și chesti­unea aceasta a fost pe larg tratată la vremea ei, în Parlament și în presă, d. ministru de finanțe a dat toate lămuririle necesare și s’a văzut că revenirea de la tipul 4 la sută la 5 la sută n’are nimic a face cu starea noastră financiară, ci e efectul stărei dificile a piețelor europene. Dar ce .să faci, dacă Vo­ința nu știe său nu vrea să știe că, în asemeni dar averi, intră la socoteală nu numai situațiunea celui care se împrumută, ci și a celui care dă cu împrumut? Critica făcută de organul parti­dului liberal se sfârșește cu o afir­­mațiune care întrece în neexacti­­tate pe toate cele de până acum. Fiind­că analiza ei cere mai mult loc, o amânăm pentru altă dată. --------------------♦------------------­ TELEGRAME . Noul președinte al Camerei franceze Paris, 5 Decembre. Camera a ales pe z 1. Dupuy președinte cu 251 voturi contra 213 date d-lui Brisson. Criza italiană Roma, 5 Decembre. D. Zanardelli a conferit astă seară la orele 9 cu regele. Până mâine nu se poate pre­vede o hotărîre definitivă. Noul minister sârbesc Belgrad, 5 Decembre. Cabinetul va fi constituit probabil până mâine după arr­iazi. D. Gruici va lua ex­ternele și interimul resboiului; deputatul Vernicî, cultele, Ceî-i’alți miniștri, afară de d. Nicolici, păstrează portofoliile lor. Un dinamit ard prins Londra, 5 Decembre. Un impiegat al poliției însărcinat cu po­prirea mobilelor unul oare­care Schneider a găsit in camera lui mai multe sticle cu nitro-glycerină și o cutie cu 24 livre de di­namită. Schneider, care zicea că este olandez, îți părăsise domiciliul înainte ca poliția să fi sosit. Spania și Marocul Madrid. 5 Decembre. N­ Heraldo zice că comandantul de ge­­niu, Ganizares,­­a plecat la Tanger cu o mi­siune confidențială pe lângă Sultanul Maro­cului, având ordin a-l vedea imediat. Tratatele comerciale ale Germaniei Berlin, 5 Decembre. Ziarul Germania anunță că d. Lieber a declarat comisiunea pentru tratatele de co­merț că majoritatea partizanilor săi nu cred oportun să denunțe la politica comercială inaugurată în 1891 prin tratatul austro­­ungar. Marea majoritate din contră va vota pentru tratatul cu România. Finanțele germane Berlin, 5 Decembre. Reichstag, D. Riedel ministrul de finanțe al Bavariei, a luat parte la discuția asupra taxelor de timbru. D-sa a apărat proiectele guvernului imperiului, declarând că situa­­țiunea financiară a imperiului și a Statelor federate cere cea mai mare atențiune. D. Riedel s-a declarat în mod categoric contra impozitului imperiului asupra venitu­lui. D. Richter combate proiectul asupra drepturilor de timbru. D. Posadowsky, se­cretar de Stat, declară că temerile expri­mate sunt neîntemeiate. Impozitul de bursă nu aduce nici o atingere transacțiunilor Bur­­sii, însă acest impozit nu va fi prea ridicat pentru ca să se evite izolarea internațională a Burselor. Lichidarea Creditului mobiliar italian. Roma, 5 Decembre. Tribunalul a autorizat pe corespondenții străini ai Creditului mobiliar să plătească cecurile emise de acesta și pentru care s’au dat fonduri. • ■ . Se asigură că Creditul mobiliar a primit oferte de la câte­va grupuri financiare stră­ine pentru fondățiunea altui stabiliment care ar răspunde de toate afacerile și ar înlesni lichidațiunea Creditului mobiliar. . Grevele și lipsa de cărbuni Glascow. 5 Decembre. O adunare de mineri scoțieni a decis în unanimitate să invite pe cei 17.000 mineri, care au consimțit ca să li se mărească sa­lariul cu 1 shelling, să înceteze lucrul și să ceară intervenirea d-lui Gladstone. Londra, 5 Decembre. D. Mundella a declarat Camerei comune­lor că exportul cărbunilor de la 1 August până la 1 Decembre, în comparație cu ace­eași perioadă din anul trecut, a scăzut cu 2.310.000 tone. Petersburg, 5 Decembre. Se anunță din Simferopol că prețul căr­bunilor sa ridicat cu 38 kopek­ pendul; lo­cuitorii săraci sufăr mult. Municipalitatea a comandat cărbuni în Anglia. Schimbări l [UNK] diplomația olandeză Haga. 5 Decembre. D. Mazel, ministrul Olandei la Viena, este înlocuit cu d. Van Tets, actualmente la Con­­stantinopole. Jonkheerul Van der Staal, șeful cabinetu­lui externelor, e numit ministru la Con­­stantinopole. Răscumpărarea liniilor ferate In Rusia Petersburg, 5 Decembre Oficialul publică decretul imperial privitor la răscumpărarea de către Stat cu începere de la 1 Ianuarie viitor, linielor marei soci­etăți a căilor ferate. Ministrul de finanțe este autorizat să prezinte un proiect de lege privit­or la rentele ce se vor plăti acționari­lor și la toate transacțiunile intre Stat și societate. ------------------------♦-----------------------­ Svonuri de criză Svonurile acestea de­ criză ministerială, care se tot răspândesc de cât­va timp prin toate birturile și cafenelele capitalei, nu vă puteți închipui­­ ce bune sunt. Vor fi plictisind negreșit pe cei din majoritate cari nu știu ce-­i așteaptă pe ziua de mâine, dar în schimb e o îndu­ioșare generală în moravurile noastre po­litice. Când se zvonește despre criză, cei de la putere sunt , de o amabilitate fără seamăn pentru adversarii lor politici: cu­vântul e mai dulce, strângerea de mână mai caldă, căci de­ avem nevoe de in­dulgență în viața aceasta. Cei cari așteaptă puterea, privesc și ei mai cu milă pe cei ce sunt amenin­țați să dispară în curând : injuriile în zi­are încetează,­­sacul cu interpelări stă închis, înțelegeți bine că, în asemenea îm­­pregiurări, nu-­ți mai arde de luptă crân­cenă. Ești mărinimos ! — Arde, treacă de la mine, zice Fleva — să-’i las să moară în pace ! — Sunt pe ducă! Sunt pe ducă! a­­daogă altul. Nu e nevoie sa-’i mai ata­căm, căci te pomenești că se împacă ia­răși cu toții !... Nu turburați apa care doarme. Dobrescu Water-clooset—care se uita înainte la Peucescu ca dracul la tămâie, — are acum niște saluturi până la pământ pentru densul, și Dimitrie Sturdza — lu­cru de necrezut — a început să facă ochi dulci cumnatului său P. Carp. Priviți pe Palladi, pe Stolojan, parcă s’­au mai subțiat de când aud vorbindu­­se că e criză ministerială, umblă mai semeți și legănându-șî brațul stâng ca și cum ar ține un portofoliu în partea i­­nimei. Tot partidul liberal suferă de palpitații și visează cu ochii deschiși. Năcescu se vede drept răsplată trimis președinte la Casație, colectivitatea de sus până jos nu se mai gândește de­cât la viitoarele mari operațiuni financiare. Când te găsești într’o ast­fel de stare sufletească, înțelegeți lesne ce bun ești pentru cei­lalțî și cum departe ,de a trăi intr’o atmosferă turbure ne găsim în timpuri de criză—blânzi ca mielul. Dar comercial nici o­dată nu merge mai bine. Toți neliniștiții din județe dau fuga la centru, oțelurile sunt pline, pră­văliile au mușteri , banii se cheltuesc cu ușurință în nădejdea celor așteptați pe ziua de mâine de la sfântul budget. Ca să vă dați o seamă exactă despre schimbarea ce produc în moravurile noastre svonurile de­­ criză ministerială, observați Voința Națională. Lucru feno­menal, lucru de necrezut, de cinci zile n’a mai înjurat pe Take Ionescu. Chilipir ------------------------*——­-----------— JOI 25 NOEMBRE (7 D-BRE) 1893 ----------------—-------:------------- — ■ ' fvrst íu ANUNCIURI și INSERȚII 1 .­­ Linia 80 litere petit pag. IV . . . . . .0,40 1. Reclame ....... H I................1,5 © • * n .................... N­ .... . .8,5* ... ■ [UNK] [UNK] [UNK]* la Paris anunciUrile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de­­ la Bourse Redacția și Administrația — 23. STRADA DOAMNEI. 23 — X Un exemplar 15 Bani Proiectul de răspuns al Senatului la Mesagiul regal Iată proiectul de răspuns al Senatului la Mesagiul regal, proiect care va veni în curând în desbaterea maturului corp . Sire, Cu un sentiment de vină și nemărgi­nită bucurie Senatul a ascultat cuvin­tele rostite de către Majestatea Voastră cu ocaziunea deschiderea sesiunei sale anuale. El se simte fericit a reînoui ex­pres­iunea întregului său devotament către Augusta Persoană și către Dinastia Ma­­jestăței Voastre. Nașterea tînerului Principe Carol a fost o sărbătoare pentru întreaga națiune. Aceasta vede în tînâra mlădiță, răsădită și crescută pe pământul României, o le­gătură și mai strînsă între țară și dinas­tie, o asigurare și mai temeinică a viito­rului ei, Sire. Situațiunea politică a României capătă din zi în zi o mai m­are tărie. Ea inspiră stimă Europei, încredere și respect pute­rilor. Această situațiune nu se datorește de­cât unei constante politice înțelepte și cumpătate, dictată de adevăratele interese permanente ale națiunei. Numai grație unei asemenea politice de pace și de or­dine, precum și realitățea cu care guver­nul practică respectul legăturilor inter­naționale, România întreține cu toate pu­terile raporturi amicale și pe deplin sa­tisfăcătoare, încredințarea dată de Majestatea Voas­tră, că și anul acesta liniștea Europei este asigurată, a fost primită de Senat cu a­­dâncă mulțumire. Sub aripele păcei rodnice, tînărul stat român putea­ va deci, fără șovăire, să ducă mai departe munca sa de transformare și să-­și desvolte în toate direcțiunile for­țele de viață. Proiectele de legi ce, din lipsă de timp, au rămas nevotate în sesiunea trecută, ca și cele ce se anunță­­ acum prin me­­sagiu, vor forma din parte­ ne obiectul unor studii conștiincioase, unor delibera­­țiuni mature și luminate. Aceste proiecte, prefăcute în legi, au menirea, unele a îndrepta defectele și neajunsurile consta­tate de practică și experiență, altele a da satisfacere nevoilor mereu crescânde ale vieței noastre de stat modern. Temelia organizărei sănătoase a unui Stat fiind finanțele sale și acestea facto­rul principal în realizarea ori­cărui pro­gres.­ Senatul constată și di astă dată cu deplină bucurie buna stare a finanțe­­lor țărei, creditul ei bine și solid întemeiat, efectele direcțiunei cinstite, regulate și pre­văzătoare, practicată de partidul conservator în administrațiunea banilor publici. Mulțumită numai acestei direcțiuni, mulțumită reformei sistemului nostru mo­netar și consolidării valutei la timpul privncios, țara a fost ferită de perturba­­țiunile provocate aiurea de criza argintu­lui și de alte cauze. Senatul va cerceta, cu toată atențiunea ce merită, proiectele, de legi relative la întregirea reformei sistemului și organi­­zărei noastre fina­nciare. Sire, La fie­ ce zi sarcina sa, la fie­ ce sar­cină era sa! Senatul, încălzit prin îndem­nurile ce -i adresează Alesul națiunei și l­ iminat prin pildele mărețe de patriotism și de abnegațiune ale Lui, își reia activi­tatea sa cu o nouă rîvnă și energie, având temeinică încredințare, că opera legislativă la care se îndeletnicește nu va rămâne fără folos pentru țară, nici fără onoare pentru dânsul. Să trăiască Majestatea Voastră, Sire! Să trăiască Majestatea sa Regina­ Să trăiască AA. NL. RR. Principele și Principesa României I Raportor, GR. G. TOCILESCU, mulți cred că se înțelege prin aceasta apa de puț. Eroare profundă ! Apa atmosferică, adică din plour, care se găsește la adân­cimi mici, la câte 5, 0 metri, nu are nici un raport cu apa care s’a găsit de ser­viciul teh­nic al primăriei la o adâncime de 23 metri sub primul strat impermeabil de argilă. Acest strat impermeabil face cu neputință comunicația cu­­ apele ce­­ se­ in­­filtrează pe d’asupra solului. Apele din stratele quaternare sunt ape de munte, ce curg sub pământ de la poalele Carpa­­ților spre albia Dunării, tot așa de bune, din punctul de vedere al calității lor, ca și apele ce isvorâsc din munți. Și acum să venim la raportul savan­tului inginer francez, D. Bechmann, după ce aduce omagiile sale d-lui inginer Cucu pentru geniala idee ce a avut de a căuta asemenea ape în jurul Bucureștiului, inspirându-se de lucrările analoage întreprinse de inginerul Lavizzari pentru alimentarea orașelor Ve­neția și Padua și după ce laudă «concep­­țiunea așa de promptă și priceperea așa de vină a d-lui primar­ Filipescu», care n’a grăbit a dirige cercetările în această di­recțiune, face descrierea sistemului între­buințat la Bâcu pentru explorarea tere­nurilor aquifere. Sondagiile de la Bâcu sunt niște puțuri foarte mici, numite pe italienește pozzetti, compuse din tuburi de fer sau de oțel, surupate unul de altul și care se sfârșesc la capătul inferior printr-un tub a cărui extremitate are găurele pe o înălțime de 0 m. 30 la 0 m. 40, și e urmată de un trunchiu de con deschis servind in­ același timp a comprima în mod lateral terenul și a-l străpunge, lăsând ca o parte din de­­bleu să pătrundă în interiorul tubului. Străpungerea se face prin lovituri de ber­bec acționat cu abur și e înlesnită prin întrebuințarea continuă a unui curent de apă destinat a disolva pământul ce întâl­nește în cale. Călăuzit de dorința de a utiliza, de se va putea, apeductul de la Bâcu și rezer­vor­­ul de la Cotroceni, d. Cucu a ales lo­cul pentru primele încercări în apropiere de filtrele de la Arcuda, între Dâmbovița și o derivațiune a acestui râit, numită Cio­­rogârla. Ei bine, ambele puțin stră­p­unse la început, unul în apropiere de Dâmbovița, cel­ l’alt- nu departe de Cioro­­gârla au confirmat prevederile Celor ce afi susținut că se poate găsi apă în abun­­dență în aceste părți , după ce s’a stră­puns pământul (loess) pe o grosime de 6­ până la 8 m. și un prim strat de nisip și de pietriș destul de gros, care conținea stratul superior de apă sau stratul de pu­țuri, s’a dat peste un strat argilos de lm. 30 până la 3 m­., sub care sva găsit un al doilea strat nisipos, care la o adân­cime de 20 până la 25 metri a dat in­ dată apa țîșnitoare care s’a urcat până la 2 sau 3 metri sub sol, destul de sus spre a se deversa la nevoie în apeductul de la Bâcu. «Această constatare, zice d. Bechmann, are de bună seamă valoarea unei adevărate descoperiri : este un adevăr permis a presu­pune că între cele două puțuri, depărtate u­­nul de altul cam de 1700 metri, stratul de apă se întinde fără întrerupere și că la la­turile opuse ale acestor două puncte, alese într’un chip așa de arbitrar, acest strat de apă încă sa mai poate găsi: de ce n‘ar exista el oare în tot șesul Munteniei ? Dar atunci aceasta ar fi o bogăție idraulică de primul ordin, susceptibilă de a aduce o mul­țime de servicii și a cărei punere in exploa­tare ar fi o neprețuită binefacere pentru țară». Apa care a eșit mai întâiü din aceste straturi era încărcată de nisip , dar n’a trecut mult și a eșit din tuburi pe de­plin limpede. Ea arată la hydrozimetru 13 pânâ la 14 °, aproape identică cu apa de izvor de la Rucăr în ce privește con­ținutul substanțelor calcare. Temperatura ei e de 12 °, ceea­ ce corespunde cu mijlo­cia anuală a temperaturei atmosferice în aceste părți și e de ajuns pentru a o face să pară rece vara și potrivită iarna. Ca să zică, în ce privește calitatea a­­cestei ape, ea este perfectă Rămâne a se ști dacă și cantitatea e suficientă. Expe­riențele ce se fac de primărie au tocmai de scop să lămurească și acest lucru prin în­mulțirea puțurilor de încercare. Dar fără a aștepta acest rezultat, d. Bechmann în­clină spre credința că și în privința can­tității se va obține o deplină satisfacție, căci straturile aquifere au o întindere i­­mensă și puțurile de încercare au dat un debit aproape identic cu acela observat­ în mijlocie la puțurile de la San Ambrozio și de la Dueville (apele de la Veneția și Pa­dua), care servă la alimentarea numitelor orașe și dau cele mai bune rezultate. O dată și această dovadă făcută, lesne se va statornici numărul puțurilor nece­sare pentru alimentarea Bucureștiului. «Dacă, zice d. Bechmann, rezultatele ul­terioare vor râspunde speranțelor pe care -----,----------------------------------------------­ APA LA BUCUREȘTI 1’ Raportul d-lui Bechmann (Concluzia) Apa din straturile inferioare ale te­renurilor quaternare.—In articolul pre­cedent am rezumat, foarte pe scurt, partea din raportul d-lui Bechmann referitoare la apa Dâmboviței și la apa din terenu­rile secundare de la munte. Trecem azi la apa din straturile inferioare ale tere­nurilor quaternare. Și înainte de toate ți­nem să dăm o lămurire. Când e vor­ba de apa din­ straturile suterane, cel mai l) A se vedea Timpul de la 12 și de la 14 Noembre.

Next