Timpul, noiembrie 1893 (nr. 242-265)
1893-11-25 / nr. 261
ANUL AL CINCISPREZECELEA. „ABONAMENTELE In țari pe un an. . . ..........................40 lei „ pe 6 luni.........................................20 lei „ pe 8 luni.........................................10 lei Pentru streinătate, sa un.........................50 lei Redacția și Administrația 23.STRADA DOAMNEI,23 — Un exemplar 15 Bani No. 261 EDIȚIA A TREIA Finanțe colectiviste Ocupându-ne de critica pe care Voința Națională a făcut-o paragrafului din mesagiu privitor la finanțele publice, am arătat zilele trecute cât de greșit înțelege și tălmăcește partidul liberal faptele. Vom analiza astăzi celelalte afirmațiuni pe care se bazează critica lui. «Creditul Statului a fost compromis în străinătate — zice Voința — prin colosalele împrumuturi lansate de conservatori în acești din urmă cinci ani«. ’ . Acuzarea e cât se poate de limpede- Din pricina împrumuturilor, pe care le-am făcut noi, a slăbit creditul țereî în străinătate. Dar pentru ce am făcut noi împrumuturi ? Le-am făcut așa, din voia noastră, fiind liberi să le facem sau nu ? Toată lumea știe că partidul liberal, înainte de a părăsi puterea, a votat rentă cu ghiotura, angajând lucrări foarte întinse. Era un adevărat torent de rentă, cum s’a zis. Ce putea să facă partidul conservator, când a luat moștenirea liberalilor ? * Să părăsească lucrările începute de predecesori și în care se băgaseră zeci de milioane," ar fi fost. .o curată nebunie. Trebuia dar să facem împrumuturile votate de liberali și să ducem până la capăt lucrările începute de dânșii; aceasta cu atât mai mult cu cât — deși începute fără nici o chibzuială, fără studii suficiente și esecutate cu o lipsă de cinste revoltătoare — aceste lucrări erau de mare utilitate. Când vorbim dlar de creșterea datoriei publice subt conservatori nu trebue să pierdem niciodată din vedere că răspunderea cade întreagă asupra partidului liberal. Acesta singur a apreciat necesitatea lucrărilor și oportunitatea lor; partidul conservator nu a fost consultat și, venind la putere, el era cu mâinile legate. Știm bine că liberalii, când au început marile lucrări, nu s’au gândit atâta la interesul țarei cât la interesul lor; căci ce mijloc mai puternic de corupțiune poate găsi un guvern reu decât marile lucrări publice? Torentul de rentă avea să atragă colectivității partizani mulți, tot oameni de acțiune;și i-a și atras. Dar partidul conservator trebuia să urmeze lucrările începute. Singurul lucru ce putea face acest partid, era să pună chibzuință și rînduială în conducerea lucrărilor, să nu lase ca banul public să fie irosit fără folos. Și aceasta a făcut-o, tăind în carne vie, chiar cu riscul de a-șî face neîmpăcați dușmani. Dovada cea mai bună de grija care a pus-o guvernul conservator e faptul că anuitatea publică abia acum, după atâtea împrumuturi făcute, a ajuns la cifra la care era sub liberali. De altmintrelea chestiunea aceasta a fost cu deamănuntul tratată în sesiunea trecută a Camerei, cu prilegiul discuțiunei budgetului ; atunci s’a dovedit cu cifre cât de rea a fost gestiunea liberală. Oratorii partidului național liberal, strînși cu ușa, au dat voinicește dos la față. De ce mai revine Voința asupra unor lucruri așa de gingașe pentru dânsa și pentru partidul pe care-l reprezintă ? Noi nu suntem de loc jenați să discutăm oricând chestiunea, datoriei publice, nu cu simple afirmațiuni, ci cu cifre și fapte netăgăduite. Un alt fapt pe care se reazema critica organului liberal e revenirea la tipul 5 la sută pentru împrumuturile Statului. Și în aceasta vede Voința un semn că starea finanțelor publice nu e favorabilă, cum zice mesagiul. Apoi, ce să zicem? Și chestiunea aceasta a fost pe larg tratată la vremea ei, în Parlament și în presă, d. ministru de finanțe a dat toate lămuririle necesare și s’a văzut că revenirea de la tipul 4 la sută la 5 la sută n’are nimic a face cu starea noastră financiară, ci e efectul stărei dificile a piețelor europene. Dar ce .să faci, dacă Voința nu știe său nu vrea să știe că, în asemeni dar averi, intră la socoteală nu numai situațiunea celui care se împrumută, ci și a celui care dă cu împrumut? Critica făcută de organul partidului liberal se sfârșește cu o afirmațiune care întrece în neexactitate pe toate cele de până acum. Fiindcă analiza ei cere mai mult loc, o amânăm pentru altă dată. --------------------♦------------------ TELEGRAME . Noul președinte al Camerei franceze Paris, 5 Decembre. Camera a ales pe z 1. Dupuy președinte cu 251 voturi contra 213 date d-lui Brisson. Criza italiană Roma, 5 Decembre. D. Zanardelli a conferit astă seară la orele 9 cu regele. Până mâine nu se poate prevede o hotărîre definitivă. Noul minister sârbesc Belgrad, 5 Decembre. Cabinetul va fi constituit probabil până mâine după arriazi. D. Gruici va lua externele și interimul resboiului; deputatul Vernicî, cultele, Ceî-i’alți miniștri, afară de d. Nicolici, păstrează portofoliile lor. Un dinamit ard prins Londra, 5 Decembre. Un impiegat al poliției însărcinat cu poprirea mobilelor unul oarecare Schneider a găsit in camera lui mai multe sticle cu nitro-glycerină și o cutie cu 24 livre de dinamită. Schneider, care zicea că este olandez, îți părăsise domiciliul înainte ca poliția să fi sosit. Spania și Marocul Madrid. 5 Decembre. N Heraldo zice că comandantul de geniu, Ganizares,a plecat la Tanger cu o misiune confidențială pe lângă Sultanul Marocului, având ordin a-l vedea imediat. Tratatele comerciale ale Germaniei Berlin, 5 Decembre. Ziarul Germania anunță că d. Lieber a declarat comisiunea pentru tratatele de comerț că majoritatea partizanilor săi nu cred oportun să denunțe la politica comercială inaugurată în 1891 prin tratatul austroungar. Marea majoritate din contră va vota pentru tratatul cu România. Finanțele germane Berlin, 5 Decembre. Reichstag, D. Riedel ministrul de finanțe al Bavariei, a luat parte la discuția asupra taxelor de timbru. D-sa a apărat proiectele guvernului imperiului, declarând că situațiunea financiară a imperiului și a Statelor federate cere cea mai mare atențiune. D. Riedel s-a declarat în mod categoric contra impozitului imperiului asupra venitului. D. Richter combate proiectul asupra drepturilor de timbru. D. Posadowsky, secretar de Stat, declară că temerile exprimate sunt neîntemeiate. Impozitul de bursă nu aduce nici o atingere transacțiunilor Bursii, însă acest impozit nu va fi prea ridicat pentru ca să se evite izolarea internațională a Burselor. Lichidarea Creditului mobiliar italian. Roma, 5 Decembre. Tribunalul a autorizat pe corespondenții străini ai Creditului mobiliar să plătească cecurile emise de acesta și pentru care s’au dat fonduri. • ■ . Se asigură că Creditul mobiliar a primit oferte de la câteva grupuri financiare străine pentru fondățiunea altui stabiliment care ar răspunde de toate afacerile și ar înlesni lichidațiunea Creditului mobiliar. . Grevele și lipsa de cărbuni Glascow. 5 Decembre. O adunare de mineri scoțieni a decis în unanimitate să invite pe cei 17.000 mineri, care au consimțit ca să li se mărească salariul cu 1 shelling, să înceteze lucrul și să ceară intervenirea d-lui Gladstone. Londra, 5 Decembre. D. Mundella a declarat Camerei comunelor că exportul cărbunilor de la 1 August până la 1 Decembre, în comparație cu aceeași perioadă din anul trecut, a scăzut cu 2.310.000 tone. Petersburg, 5 Decembre. Se anunță din Simferopol că prețul cărbunilor sa ridicat cu 38 kopek pendul; locuitorii săraci sufăr mult. Municipalitatea a comandat cărbuni în Anglia. Schimbări l [UNK] diplomația olandeză Haga. 5 Decembre. D. Mazel, ministrul Olandei la Viena, este înlocuit cu d. Van Tets, actualmente la Constantinopole. Jonkheerul Van der Staal, șeful cabinetului externelor, e numit ministru la Constantinopole. Răscumpărarea liniilor ferate In Rusia Petersburg, 5 Decembre Oficialul publică decretul imperial privitor la răscumpărarea de către Stat cu începere de la 1 Ianuarie viitor, linielor marei societăți a căilor ferate. Ministrul de finanțe este autorizat să prezinte un proiect de lege privitor la rentele ce se vor plăti acționarilor și la toate transacțiunile intre Stat și societate. ------------------------♦----------------------- Svonuri de criză Svonurile acestea de criză ministerială, care se tot răspândesc de câtva timp prin toate birturile și cafenelele capitalei, nu vă puteți închipui ce bune sunt. Vor fi plictisind negreșit pe cei din majoritate cari nu știu ce-i așteaptă pe ziua de mâine, dar în schimb e o înduioșare generală în moravurile noastre politice. Când se zvonește despre criză, cei de la putere sunt , de o amabilitate fără seamăn pentru adversarii lor politici: cuvântul e mai dulce, strângerea de mână mai caldă, căci de avem nevoe de indulgență în viața aceasta. Cei cari așteaptă puterea, privesc și ei mai cu milă pe cei ce sunt amenințați să dispară în curând : injuriile în ziare încetează,sacul cu interpelări stă închis, înțelegeți bine că, în asemenea împregiurări, nu-ți mai arde de luptă crâncenă. Ești mărinimos ! — Arde, treacă de la mine, zice Fleva — să-’i las să moară în pace ! — Sunt pe ducă! Sunt pe ducă! adaogă altul. Nu e nevoie sa-’i mai atacăm, căci te pomenești că se împacă iarăși cu toții !... Nu turburați apa care doarme. Dobrescu Water-clooset—care se uita înainte la Peucescu ca dracul la tămâie, — are acum niște saluturi până la pământ pentru densul, și Dimitrie Sturdza — lucru de necrezut — a început să facă ochi dulci cumnatului său P. Carp. Priviți pe Palladi, pe Stolojan, parcă s’au mai subțiat de când aud vorbinduse că e criză ministerială, umblă mai semeți și legănându-șî brațul stâng ca și cum ar ține un portofoliu în partea inimei. Tot partidul liberal suferă de palpitații și visează cu ochii deschiși. Năcescu se vede drept răsplată trimis președinte la Casație, colectivitatea de sus până jos nu se mai gândește decât la viitoarele mari operațiuni financiare. Când te găsești într’o astfel de stare sufletească, înțelegeți lesne ce bun ești pentru ceilalțî și cum departe ,de a trăi intr’o atmosferă turbure ne găsim în timpuri de criză—blânzi ca mielul. Dar comercial nici odată nu merge mai bine. Toți neliniștiții din județe dau fuga la centru, oțelurile sunt pline, prăvăliile au mușteri , banii se cheltuesc cu ușurință în nădejdea celor așteptați pe ziua de mâine de la sfântul budget. Ca să vă dați o seamă exactă despre schimbarea ce produc în moravurile noastre svonurile de criză ministerială, observați Voința Națională. Lucru fenomenal, lucru de necrezut, de cinci zile n’a mai înjurat pe Take Ionescu. Chilipir ------------------------*——-----------— JOI 25 NOEMBRE (7 D-BRE) 1893 ----------------—-------:------------- — ■ ' fvrst íu ANUNCIURI și INSERȚII 1 . Linia 80 litere petit pag. IV . . . . . .0,40 1. Reclame ....... H I................1,5 © • * n .................... N .... . .8,5* ... ■ [UNK] [UNK] [UNK]* la Paris anunciUrile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse Redacția și Administrația — 23. STRADA DOAMNEI. 23 — X Un exemplar 15 Bani Proiectul de răspuns al Senatului la Mesagiul regal Iată proiectul de răspuns al Senatului la Mesagiul regal, proiect care va veni în curând în desbaterea maturului corp . Sire, Cu un sentiment de vină și nemărginită bucurie Senatul a ascultat cuvintele rostite de către Majestatea Voastră cu ocaziunea deschiderea sesiunei sale anuale. El se simte fericit a reînoui expresiunea întregului său devotament către Augusta Persoană și către Dinastia Majestăței Voastre. Nașterea tînerului Principe Carol a fost o sărbătoare pentru întreaga națiune. Aceasta vede în tînâra mlădiță, răsădită și crescută pe pământul României, o legătură și mai strînsă între țară și dinastie, o asigurare și mai temeinică a viitorului ei, Sire. Situațiunea politică a României capătă din zi în zi o mai mare tărie. Ea inspiră stimă Europei, încredere și respect puterilor. Această situațiune nu se datorește decât unei constante politice înțelepte și cumpătate, dictată de adevăratele interese permanente ale națiunei. Numai grație unei asemenea politice de pace și de ordine, precum și realitățea cu care guvernul practică respectul legăturilor internaționale, România întreține cu toate puterile raporturi amicale și pe deplin satisfăcătoare, încredințarea dată de Majestatea Voastră, că și anul acesta liniștea Europei este asigurată, a fost primită de Senat cu adâncă mulțumire. Sub aripele păcei rodnice, tînărul stat român putea va deci, fără șovăire, să ducă mai departe munca sa de transformare și să-și desvolte în toate direcțiunile forțele de viață. Proiectele de legi ce, din lipsă de timp, au rămas nevotate în sesiunea trecută, ca și cele ce se anunță acum prin mesagiu, vor forma din parte ne obiectul unor studii conștiincioase, unor deliberațiuni mature și luminate. Aceste proiecte, prefăcute în legi, au menirea, unele a îndrepta defectele și neajunsurile constatate de practică și experiență, altele a da satisfacere nevoilor mereu crescânde ale vieței noastre de stat modern. Temelia organizărei sănătoase a unui Stat fiind finanțele sale și acestea factorul principal în realizarea oricărui progres. Senatul constată și di astă dată cu deplină bucurie buna stare a finanțelor țărei, creditul ei bine și solid întemeiat, efectele direcțiunei cinstite, regulate și prevăzătoare, practicată de partidul conservator în administrațiunea banilor publici. Mulțumită numai acestei direcțiuni, mulțumită reformei sistemului nostru monetar și consolidării valutei la timpul privncios, țara a fost ferită de perturbațiunile provocate aiurea de criza argintului și de alte cauze. Senatul va cerceta, cu toată atențiunea ce merită, proiectele, de legi relative la întregirea reformei sistemului și organizărei noastre financiare. Sire, La fie ce zi sarcina sa, la fie ce sarcină era sa! Senatul, încălzit prin îndemnurile ce -i adresează Alesul națiunei și l iminat prin pildele mărețe de patriotism și de abnegațiune ale Lui, își reia activitatea sa cu o nouă rîvnă și energie, având temeinică încredințare, că opera legislativă la care se îndeletnicește nu va rămâne fără folos pentru țară, nici fără onoare pentru dânsul. Să trăiască Majestatea Voastră, Sire! Să trăiască Majestatea sa Regina Să trăiască AA. NL. RR. Principele și Principesa României I Raportor, GR. G. TOCILESCU, mulți cred că se înțelege prin aceasta apa de puț. Eroare profundă ! Apa atmosferică, adică din plour, care se găsește la adâncimi mici, la câte 5, 0 metri, nu are nici un raport cu apa care s’a găsit de serviciul tehnic al primăriei la o adâncime de 23 metri sub primul strat impermeabil de argilă. Acest strat impermeabil face cu neputință comunicația cu apele ce se infiltrează pe d’asupra solului. Apele din stratele quaternare sunt ape de munte, ce curg sub pământ de la poalele Carpaților spre albia Dunării, tot așa de bune, din punctul de vedere al calității lor, ca și apele ce isvorâsc din munți. Și acum să venim la raportul savantului inginer francez, D. Bechmann, după ce aduce omagiile sale d-lui inginer Cucu pentru geniala idee ce a avut de a căuta asemenea ape în jurul Bucureștiului, inspirându-se de lucrările analoage întreprinse de inginerul Lavizzari pentru alimentarea orașelor Veneția și Padua și după ce laudă «concepțiunea așa de promptă și priceperea așa de vină a d-lui primar Filipescu», care n’a grăbit a dirige cercetările în această direcțiune, face descrierea sistemului întrebuințat la Bâcu pentru explorarea terenurilor aquifere. Sondagiile de la Bâcu sunt niște puțuri foarte mici, numite pe italienește pozzetti, compuse din tuburi de fer sau de oțel, surupate unul de altul și care se sfârșesc la capătul inferior printr-un tub a cărui extremitate are găurele pe o înălțime de 0 m. 30 la 0 m. 40, și e urmată de un trunchiu de con deschis servind in același timp a comprima în mod lateral terenul și a-l străpunge, lăsând ca o parte din debleu să pătrundă în interiorul tubului. Străpungerea se face prin lovituri de berbec acționat cu abur și e înlesnită prin întrebuințarea continuă a unui curent de apă destinat a disolva pământul ce întâlnește în cale. Călăuzit de dorința de a utiliza, de se va putea, apeductul de la Bâcu și rezervorul de la Cotroceni, d. Cucu a ales locul pentru primele încercări în apropiere de filtrele de la Arcuda, între Dâmbovița și o derivațiune a acestui râit, numită Ciorogârla. Ei bine, ambele puțin străpunse la început, unul în apropiere de Dâmbovița, cel l’alt- nu departe de Ciorogârla au confirmat prevederile Celor ce afi susținut că se poate găsi apă în abundență în aceste părți , după ce s’a străpuns pământul (loess) pe o grosime de 6 până la 8 m. și un prim strat de nisip și de pietriș destul de gros, care conținea stratul superior de apă sau stratul de puțuri, s’a dat peste un strat argilos de lm. 30 până la 3 m., sub care sva găsit un al doilea strat nisipos, care la o adâncime de 20 până la 25 metri a dat in dată apa țîșnitoare care s’a urcat până la 2 sau 3 metri sub sol, destul de sus spre a se deversa la nevoie în apeductul de la Bâcu. «Această constatare, zice d. Bechmann, are de bună seamă valoarea unei adevărate descoperiri : este un adevăr permis a presupune că între cele două puțuri, depărtate unul de altul cam de 1700 metri, stratul de apă se întinde fără întrerupere și că la laturile opuse ale acestor două puncte, alese într’un chip așa de arbitrar, acest strat de apă încă sa mai poate găsi: de ce n‘ar exista el oare în tot șesul Munteniei ? Dar atunci aceasta ar fi o bogăție idraulică de primul ordin, susceptibilă de a aduce o mulțime de servicii și a cărei punere in exploatare ar fi o neprețuită binefacere pentru țară». Apa care a eșit mai întâiü din aceste straturi era încărcată de nisip , dar n’a trecut mult și a eșit din tuburi pe deplin limpede. Ea arată la hydrozimetru 13 pânâ la 14 °, aproape identică cu apa de izvor de la Rucăr în ce privește conținutul substanțelor calcare. Temperatura ei e de 12 °, ceea ce corespunde cu mijlocia anuală a temperaturei atmosferice în aceste părți și e de ajuns pentru a o face să pară rece vara și potrivită iarna. Ca să zică, în ce privește calitatea acestei ape, ea este perfectă Rămâne a se ști dacă și cantitatea e suficientă. Experiențele ce se fac de primărie au tocmai de scop să lămurească și acest lucru prin înmulțirea puțurilor de încercare. Dar fără a aștepta acest rezultat, d. Bechmann înclină spre credința că și în privința cantității se va obține o deplină satisfacție, căci straturile aquifere au o întindere imensă și puțurile de încercare au dat un debit aproape identic cu acela observat în mijlocie la puțurile de la San Ambrozio și de la Dueville (apele de la Veneția și Padua), care servă la alimentarea numitelor orașe și dau cele mai bune rezultate. O dată și această dovadă făcută, lesne se va statornici numărul puțurilor necesare pentru alimentarea Bucureștiului. «Dacă, zice d. Bechmann, rezultatele ulterioare vor râspunde speranțelor pe care -----,---------------------------------------------- APA LA BUCUREȘTI 1’ Raportul d-lui Bechmann (Concluzia) Apa din straturile inferioare ale terenurilor quaternare.—In articolul precedent am rezumat, foarte pe scurt, partea din raportul d-lui Bechmann referitoare la apa Dâmboviței și la apa din terenurile secundare de la munte. Trecem azi la apa din straturile inferioare ale terenurilor quaternare. Și înainte de toate ținem să dăm o lămurire. Când e vorba de apa din straturile suterane, cel mai l) A se vedea Timpul de la 12 și de la 14 Noembre.