Timpul, mai 1894 (nr. 96-118)
1894-05-01 / nr. 96
ANUL AL ȘASESPREZECELEA. — No. 96 EJOSTl A. A TREIA ABONAMENTELE I ---In țară pe un an.........................................40 lei „ pe 6 luni.....................................20 lei „ pe 3 luni.....................................10 lei Pentru străinătate, un an........................50 lei SodnCțîații Administrația — 23, STRADA DOAMNEI,23 — Un exemplar 15 Bani Ancheta opozițiune. De câteva zile unii confrați din opoziție agită ideia unei anchete colective a presei în cestiunea răscoalelor țărănești din județul Bacău. Mai mult încă, ziarul nostru și celel’alte ziare conservatoare au fost invitate a lua parte la această anchetă. Am refuzat participarea noastră și credem că și ceil’alțî confrați conservatori vor face tot așa. Cu această ocaziune ar fi timp de a lămuri o dată pentru totdeauna c cestiunea privitoare la rolul presei în asemenea afaceri. Mai întâiu, în chestiunea revoltelor țărănești presa opoziției dă amănunte aproape zilnic, și aceasta nu de era de alaltă ori, ci de vreme îndelungată. Ori, aceste detalii erau exacte, și atunci ancheta este inutilă, pentru că, în cazul cel mai bun, va constata ceea ce se știa deja, sau nu erau exacte, și atunci ce putere morală va avea rezultatul unei anchete făcută de oameni cari au dovedit ușurință în o chestiune de gravitatea unei răscoale țărănești ? Dar ni se va replica că Romănul, Națiunea și alte ziare liberale au primit ancheta de la Bordeni. Lucrul este așa, dar situația diferă. Regimul colectivist era așa de infam, încât însăși presa liberală se îngrozea de atrocitățile lui. Românul nu putea să-și refuze concursul pentru o anchetă asupra barbariilor unui regim sub care, după însăși mărturisirea ministrului de justiție, opoziției nu i se mai recunoștea dreptul la protecțiunea legii. Pe atunci presa se substituia justiției, în care nici liberalii nu mai aveau încredere, dar azi ce sens ar avea o astfel de anchetă ? Noi credem că prin asemenea anchete presa își însușește o misiune ce ese cu totul din atribuțiunile sale. Și iată de ce , â’a zis adeseori că presa reprezintă o a patra putere în Stat. Dar, ca să fie astfel, este neapărat necesar ca ea să nu treacă peste rolul său și mai ales să nu-și însușească drepturi care nu se cad decât justiției. Numai când s’ar dovedi că justiția nu-și îndeplinește datoria, presa ar avea oarecum dreptul de a interveni; altfel, în loc să se mulțumească a aduce lumină, a controla, a denunța chiar opiniunei publice unele fapte abuzive, ea și-ar însuși niște drepturi ce nu sunt de domeniul activității sale. înțelegem utilitatea unor asemenea anchete în cazuri de o gravitate excepțională, în care se crede că autoritățile nu-și fac datoria și în care atunci intervenirea in corpore a presei ar putea aduce vreun folos. Mai ales înțelegem ca opozițiunea să provoace asemenea acțiuni colective, precum s’au provocat de presa conservatoare și de a opozițiunei unite sub regimul colectivist, în cestiunea torturilor comise la Bordeni, cu prilegiul altor incidente grave ce s’au produs la Galați, la Râmnicul-Vâlcea, la Botoșani. Aceste anchete se explică; ele au un scop de agitațiune politică, fiind-că pun în lumină niște fapte care pot face roü regimului pe care opozițiunea îl combate. De alta poate însemna o anchetă a presei decât că autoritățile constituite și în special justiția nefăcându-și datoria, la un moment dat, presa se crede obligată a se substitui acestor autorități pentru a da la lumină unele fapte care altmintrerea ar rămânea ascunse ? Se înțelege clar că o asemenea anchetă este întotdeauna o manifestare menită a indica o situațiune anormală față cu ordinea stabilită, un act de neîncredere vădită față cu guvernul și cu diferitele resorturi care îl compun. Precum în politică sunt momente grave în care se formează comitete de salut public ce înlocuiesc, pentru un timp oarecare, autoritățile legalmente constituite, tot astfel pe o scară mai mică se pot întâmpla cazuri în care presa să se crează datoare de a eși din roul ei de discuțiune și de control spre a intra în cercetări, care de altmintrerea nu ar fi decât de domeniul justiției. Dar asemenea cazuri nu pot fi decât foarte rare și numai când ele sunt rare, intervenirea ziarelor poate oarecum avea un efect serios. N’avem decât să privim cele ce se petrec în alte țări care se bucură și ele de libertatea presei, unde se vede ca acolo să se facă anchete colective ale presei în privința unor lucruri ce nu atârnă decât de administrațiune și de justiție ? La noi, îndată ce este vorba de un incident în care unii presupun că s-au comis abuzuri, se aude vorbindu-se de o anchetă a presei. Dar ceva mai straniu este că se pretinde ca ziarele guvernamentale să ia parte la asemenea procedări anormale, dând prin aceasta un fel de dovadă de neîncredere guvernului pe care îl susțin. Ce avem noi să căutăm într’o manifestație absolut opozițională, care ar însemna că delegații unor ziare reprezintă mai multă garanție de imparțialitate decât justiția ? Este deja destul de trist ca ziarele opozițiunei să se pună pe acest tărîm cu totul neregulat, fără ca să existe nici un motiv care să justifice procedarea lor; ar fi însă mai mult decât naiv din partea noastră, a ziarelor conservatoare, de a lua parte la un act de o ostilitate vădită față cu regimul în care avem deplină încredere. Facă dar confrații din opozizițiune ancheta lor cât vor pofti. Negreșit ei nu vor asculta decât un clopot, pe al acelora cari au provocat ancheta. In ce ne privește, credem că datoria presei conservatoare este de a nu se amesteca în așa zisa anchetă, în care rolul ei este micșorat, fiindcă nu poate fi decât unealta inconșcientă a unor agitări politice. Nu există nici o cauză care să legitimeze în acest moment o intervenire in corpore a presei; ancheta ce vor face confrații noștri la Bacău nu va fi ancheta presei, ci ancheta opozițiunei. ------------------------------------------------ TELEGRAME Valuta austriacă Viena, 11 Main. Camera deputaților a adoptat toate articolele proiectului de regulament al valutei. Desordine în Serbia Belgrad, 11 Main. Câteva desordine fără multă importanță s-au produs la Dobrinjc; au fost potolite de gendalmărie. Liniștea e perfectă în toată țara. Parastas Münich, 11 Mai. Un parastas a fost oficiat azi la biserica St. Louis pentru odihna sufletului ducesei Amelia, în prezența prințului regent, tuturor prinților, corpului diplomatic, miniștrilor, generalilor și membrilor celor două Camere. Extrădarea anarhistului Meunier Londra, 11 Main. Guvernul a aprobat extrădarea anarhistul Meunier Franței. Secretul execuțiunilor capitale Paris, 11 Main. După o lungă discuție, Camera a votat cu 159 contra 150 voturi luarea în considerație a propunere deja adoptată de către Senat, zicând că în viitor execuțiile capitale nu vor mai fi publice, dar a respins urgența. Viitoarea ședință pe Joi. Concentrări de vase la Samoa Berlin, 11 Maiű. Post confirmă intenția guvernului german de a concentra lângă Samoa un număr oarecare de vase de resboiü. Legațiune rusească la Vatican Viena, 11 Maiű. Se confirmă din Roma Polis. Corespondent știrea intenției guvernului rus de a transforma agenția lui oficioasă pe lângă Vatican într-o legațiune permanentă, al cărei titular ar fi d. Iswolski. Insubordonarea trupelor din India Londra, 11 Main. Secretarul de Stat al Indiilor a primit o depeșă a Vice-Regelui, zicând că numai două companii din al 17-lea regiment de infanterie sunt culpabile de insubordonare. Aceasta n’are un caracter serios, nu e datorită nici religiunei nici sentimentelor de caste. Achitarea anarhistului Pamiean Paris, 11 Main. Curtea cu jurați a achitat pe anarhistul Pamiean acuzat de a fi glorificat pe Vaillant într’un articol. Greva de la Troppau Troppau, 11 Main. Greva continuă în basmul huilier din Maebrisch-Ostrau, dar ordinea nu a fost încă turburată. Calea ferată Salonic-Monastir Constantinopole, 11 Main. Punerea șinelor pe linia Salonic-Monastir a fost terminată azi. Amânarea expoziției turcești Budapesta, 11 Main. Budapester Corespondenz anunță că în urma întrebării făcută de guvernul ungar dacă s’a decis o expoziție la Constantinopole pentru 1896, ministrul de comerț din Turcia a declarat că deoarece va avea loc o expoziție la Budapesta unde Maj. Sa însuși va expune,n’a autorizat organizarea unei expoziții pentru același an la Constantinopole, după cum fusese proiectată. Această expoziție va avea loc un an sau două mai târziu, tot interesul să agite mereu spiritele, provoace astfel legitime represiuni și să exploateze în urmă revoltele sătești în contra guvernului. Aduceți-vă aminte despre ceea ce s’a petrecut în București, în anul 1893, luna Aprilie, și veți constata imediat că aceleași minciuni puse în circulație în capitală de către agenții colectiviști sunt răspândite astăzi prin comunele rurale, când la apus, când la răsărit. Adeverul, care ne-a vorbit așa de des despre procedările colectiviste de câteori sunt manifestații — (cum s’a întâmplat, spre exemplu, cu aniversarea morței lui Rosetti, cu procesul Memorandului) — Adevirul, care ne-a destăinuit cel d’întărit manoperile colectiviștilor spre a atrage procesiunile sub balconul clubului colectivist, ar trebui să înțeleagă că instigatorii din sate sunt colectiviști, de vreme ce numai ei au de tras foloase dintr’o mișcare țărănească. ------------------------------------------------------------------------------------------------- INSTIGATORII In diferite rânduri ne-au poftit organele opozante să vorbim mai lămurit în cestiunea agitațiilor de la țară și să arătăm cine anume sunt instigatorii. E învederat lucru că guvernul, administrația, nu pot avea absolut nici un interes de a agita spiritele și a-și crea astfel singure dificultăți, al căror desnodământ nu poate să fie plăcut în nici un caz. Să împace spiritele, să le fie liniștite, chiar adormite dacă voiți—are, negreșit, interes administrația — dar să le ațâțe, să se expue singur prefectul sau primarul a-și aprinde paie în cap ? Pentru ce ? Cauza revoltei din urmă în județul Bacău e cunoscută de toți și ziarele opoziției o precizează : alegea maximului» Acesta e izvorul nemulțămirea, însă lucru caracteristic : răscoala a isbucnit nu pentru că s’a aplicat legea, ci pentru că țăranii au auzi că atunci când se va aplica, unele dispozițiuni ale acestei legi îi lovesc fără milă în interesele lor, ba chiar în afecțiunile lor. Ancheta presei opozante—dacă nu va privi lucrurile cu patimă, care de obicei orbește—va trebui să recunoască cum că țăranii s’au revoltat pentru că li s’a spus că se pun biruri pe copii, pe femei, pe pâine, pe ferestre, pe uși, pentru că au să plătească dări de zece ori mai mari decât în trecut. Majoritatea sătenilor nu știu carte, ei află lucrurile din auzite și ne rămâne să punem întrebarea : Cine are interes să inducă în eroare pe acești nenorociți , își poate închipui cine-va că primarul sau prefectul au să umple capul țăranilor cu asemenea minciuni, care nu pot produce de cât nemulțumiri și răscoale ? Pe când agenții liberali au din contra DUMINECA 1/13 MAIU 1894 ANUNCIURÎ șI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV....................0,48 ■Reclame ....... | III...................2,50-B" ••• • • » II................ I Paris anunciurile se primesc la Agenția * Savas, 8 Placa de la Bourse V- Noi y Redacția și Administrația 28, STRADA DOAMNEI, 23 -Un exemplar 15 Bani Procesul Memorandului In ediția noastră de a seară am dat, pe scurt, amănunte asupra desbaterilor ședinței de eri. Vineri, a Curței cu jurați din Cluj. Depeșile Agenției Havas, pe care le reproducem mai jos, complectează ceva și mai pe larg informațiunile noastre de eri. * * * Drept dovadă de interesul cu care urmăresc procesul Memorandului celel’alte naționalități nemaghiare din regatul ungar, credem interesant să punem sub ochii cititorilor naționalitățile care sunt reprezintate la acest proces. Slovacii, după cum am mai spus, sunt reprezintați prin advocații dr. Miloș Ștefanovici, Mateiu Dulca și Ștefan Faynor, cari funcționai și ca apărători înainte de retragerea acestora. Naționalitatea sârbească este reprezintată prin avocatul dr. Emil Gavrilla, directorul ziarului Zastava din Neoplanta. * * * Presa străină e reprezintată ast-fel: D. Roberto Fava din Parma (Italia), corespondent și reporter al ziarelor italienești : «Gazetta di Torrino, Gazetta Piemontese din Torrino; Sera, Corriere della Sera, Italia del Popolo din Milano ; Fieramosca din Florenza ; Ri/orma, Tribuna, Diritto, Fanfulla, II parlamento, Don Chisciotte din Roma; Gazetta di Napoli, Roma, Mattino din Neapol și Gazetta di Venezia din Veneția. Reporter al presei germane este d. Rudolf Eigel din Viena și anume pentru Ostdeutsche Rundschau din Viena, Siebenbürgen Deutsches Tagblatt din Sibiü și alte foi germane. Presa slovacă are de corespondent pe d. Pavel Blacho și anume pentru Hlas Naroda din Praga, Narodny Noviny din Turoez-St.-Marton, Lidove Noviny din Brün (Moravia) și pentru ziarul Slovac din Ung. Hradisch (Moravia). * * * Iată acum depeșile agenției Havas relative la ședința de ez. Cluj, 11 Maiü. Doctorul Rațiff cere în numele său și al co-acuzaților săi ca să se amâne procesul din cauza retragerii apărătorilor și a imposibilității de a alege alții. Procurorul combate amânarea, zicând că cei cari au redactat Memorandul pot foarte bine să se apere singuri. Curtea adoptă concluziunile procurorului. Doctorul Raiță anunță că acuzații vor face recurs. Președintele anunță că se va da citire pasagiilor încriminate ale Memorandului, însă, mai înainte, acuzații, dacă vor, pot să-și prezinte obiecțiunile. D. Coroianu pledează prescripțiunea. Procurorul declară că obiecțiunile acuzaților sunt neîntemeiate. Acuzații nu se găsesc în fața unor Unguri, ci în fața unor oameni chemați să judece o crimă în contra Statului. Dacă mai mulți unguri ar comite o crimă analogă, ar fi fost și ei dați în judecată. Acuzații nu pot să se numească reprezentanții naționalității române dinaintea Curții. Legea nu recunoaște reprezentanți ai unei naționalități. Este absurd de a susține că o națiune întreagă e implicată într-un proces; orice jurisconsult știe că numai persoanele pot fi judecate. La redeschidere, doctorul Rațiff cere achitarea. D-sa declară că Memorandul a fost adoptat de întregul partid, care este prin urmare responsabil. Acuzatul n’a luat parte la ședințele în care s’a adoptat Memorandul. El a remis numai un exemplar cancelariei imperiale. Procurorul declară că adoptarea Memorandului de întregul partid nu exclude pedepsirea celor cari l’au redactat și l’au răspândit. Doctorul Lucaciu cere retragerea acuzației, căci independenții unguri combat de asemenea oarecare legi Procurorul observă că acuzații ar fi putut cere reformarea legii pe cale legală; ei însă s’au atins chiar de esența legii și nu s’au mărginit aci. Acuzatul George Popp se declară solidar și la răspunderea conținutului Memorandului. Ziarele vieneze de ele ne aduc știrea că cunoscutul deputat Lueger, într’un discurs foarte aplaudat, a atras atenția Camerei asupra procesului politic ce se desbate la Cluj. D. Lueger a terminat zicend: Nu simțiți d-v.că noi nu mai trebue să ținem nici o seamă de acești oameni (Maghiarii) cari glorifică pe Kossuth, discută în public schimbarea dinastiei și în același timp vor să maghiarizeze pe Germani, Slovaci și Români. Mai mult, astăzi conducătorii credinciosului popor românesc sunt trași la baza judecătorească. (Aplause frenetice și vii aprobări pe băncile partidului ceh). întreb pe fiecare dintre (dv. dacă se găsește liniștit în patriotismul sau austriac, văzându-se comandat de acești oameni ? Este de datoria de a interveni cu toată puterea ca ordine să se facă odată. Influența Maghiarilor asupra noastră trebue să înceteze. Puteți face ce veți voi, dar fiți siguri că ea va fi făcută imposibilă, iar aceia cari ar mai îndrăsni a se ridica aici în Austria in favoarea Ungariei vor fi părăsiți de proprii lor alegători, chiar și de cei liberali. Aci e vorba de onoarea Austriei, care trebue degajată de aceștia nu vroia să-i caracterizez mai de aproape, pentru că știu că ași fi chemat la ordine, dar d-v. știtl bine ce părere am eu despre acești Evreo-Maghiari (aplause). ------------------------♦-----------------------•** Criza ministerială din Ungaria și Proiectul căsătoriei civile Tot nehotărîre. — Atitudinea clerului catolic și ortodox.—Discursul mitropolitului Miron.— Reținerea celorlalți prelați ortodoxi.— O temere. Faptul politic mai important, care preocupă azi lumea politică, este fără îndoială respingerea proiectului căsătoriei civile în Camera magnaților din Budapesta. De aceea și credem interesant a pune sub ochii cititorilor noștri toate fazele prin care a trecut și va trece această palpitantă chestiune. Alaltă ori, Mercury, Camera magnaților s’a pronunțat in contra proiectului, — și până astăzi telegraful nu ne-a vestit nici o deciziune a cabinetului d-lui Wekerle , va mai sta sau nu la putere ? Și dacă punem această întrebare, o facem pe baza știrilor ziarelor din Budapesta, oficioase și neoficioase, care de mai multe săptămâni anunță că ministerul Wekerle ține să nu mai stea la putere în cazul când legea căsătoriei civile ar fi respinsă de membrii Camerei seniorilor. Dar să lăsăm pentru moment această chestiune la o parte și să ne ocupăm puțin cu preludiul crizei. Am spus er că clerul catolic întreg, ca și cel ortodox, erau dușmani neîmpăcați ai proiectului. Deși opoziția era puternică, din partea adversarilor proiectului n’au vorbit decât puțini oratori. Astfel din partea clerului catolic s’au pronunțat contra numai primatele Ungariei, cardinalul Vaszary, și episcopul romano-catolic din Oradia mare, cardinalul Laurenz Schlauch. Din partea clerului ortodox au vorbit patriarhul sârbesc Brancovici și mitropolitul român Miron Romanul. In esență, mitropolitul din Sibiu a zis, între altele, cam următoarele : Răspunzând la discursul ministrului de justiție Szilagyi, unul dintre cei mai fervenți apărători ai proiectului, mitropolitul român a zis că nu poate primi concepțiunile liberale ale ministrului, deoarece în dosul proiectului se ascund cu totul alte scopuri. Nu căsătoria civilă e menită a vindeca răul ce isvorăște din diferitele drepturi matrimoniale, care există în Ungaria de sute de ani. Relativ la apelul făcut de d. Szilagyi la exemplele din alte țări culte, oratorul