Timpul, mai 1894 (nr. 96-118)

1894-05-01 / nr. 96

ANUL AL ȘASE­SPRE­ZECELEA. — No. 96 EJOST­l A. A TREIA ABONAMENTELE I ---­In țară pe un an.........................................40 lei „ pe 6 luni.....................................20 lei „ pe 3 luni.....................................10 lei Pentru străinătate, un an........................50 lei SodnCțîa­ții Administrația — 23, STR­ADA DOAMNEI,23 — Un exemplar 15 Bani Ancheta opozițiune. De câte­va zile unii confrați din opoziție agită ideia unei anchete colective a presei în cestiunea răs­coalelor țărănești din județul Bacău. Mai mult încă, ziarul nostru și cele­­l’alte ziare conservatoare au fost invitate a lua parte la această an­chetă. Am refuzat participarea noastră și credem că și cei­l’alțî confrați conservatori vor face tot așa. Cu această ocaziune ar fi timp de a­­ lămuri o dată pentru tot­dea­una c cestiunea privitoare la rolul presei în asemenea afaceri. Mai întâiu, în chestiunea revol­telor țărănești presa opoziției dă amănunte aproape zilnic, și aceasta nu de era de alaltă­ ori, ci de vreme îndelungată. Ori, aceste detalii erau exacte, și atunci ancheta este inu­tilă, pentru că, în cazul cel mai bun, va constata ceea ce se știa deja, sau nu erau exacte, și atunci ce putere morală va avea rezultatul unei anchete făcută de oameni cari au dovedit ușurință în o chestiune de gravitatea unei răscoale țără­nești ? Dar ni se va replica că Romă­­nul, Națiunea și alte ziare liberale au primit ancheta de la Bordeni. Lucrul este așa, dar situația diferă. Regimul colectivist era așa de in­fam, în­cât însăși presa liberală se îngrozea de atrocitățile lui. Româ­nul nu putea să-și refuze concur­sul pentru o anchetă asupra bar­bariilor unui regim sub care, după însăși mărturisirea ministrului de­­ justiție, opoziției nu i se mai recu­noștea dreptul la protecțiunea legii. Pe atunci presa se substituia jus­tiției, în care nici liberalii nu mai aveau încredere, dar azi ce sens ar avea o ast­fel de anchetă ? Noi credem că prin asemenea anchete presa își însușește o mi­siune ce ese cu totul din atribu­­țiunile sale. Și iată de ce , â’a zis adese­ori că presa repre­zintă o a patra putere în Stat. Dar, ca să fie ast­fel, este neapărat ne­cesar ca ea să nu treacă peste ro­lul său și mai ales să nu-și însu­șească drepturi care nu se cad de­cât justiției. Numai când s’ar do­vedi că justiția nu-și îndeplinește datoria, presa ar avea oare­cum dreptul de a interveni; alt­­fel, în loc să se mulțumească a aduce lu­mină, a controla, a denunța chiar opiniunei publice unele fapte abu­zive, ea și-ar însuși niște drepturi ce nu sunt de domeniul activității sale. înțelegem utilitatea unor aseme­­­nea anchete în cazuri de o gravi­tate excepțională, în care se crede că autoritățile nu-și fac datoria și în care atunci intervenirea in cor­pore a presei ar putea aduce vreun folos. Mai ales înțelegem ca opozițiu­­nea să provoace asemenea acțiuni colective, precum s’au provocat de presa conservatoare și de a opozi­­țiunei­ unite sub regimul colectivist, în cestiunea torturilor comise la Bordeni, cu prilegiul altor incidente grave ce s’au produs la Galați, la Râmnicul-Vâlcea, la Botoșani. A­­ceste anchete se explică; ele au un scop de agitațiune politică, fiind-că pun în lumină niște fapte care pot face roü regimului pe care opozi­­țiunea îl combate. De alta poate însemna o anchetă a presei de­cât că autoritățile con­stituite și în special justiția nefă­­­cându-și datoria, la un moment dat, presa se crede obligată a se substitui acestor autorități pentru a da la lumină unele fapte care alt­mintrerea ar rămânea ascunse ? Se înțelege clar că o asemenea anchetă este în­tot­deauna o mani­festare menită a indica o situa­­țiune anormală față cu ordinea sta­bilită, un act de neîncredere vădită față cu guvernul și cu diferitele resorturi care îl compun. Precum în politică sunt momente grave în care se formează comitete de sa­lut public ce înlocuiesc, pentru un timp oare­care, autoritățile legal­­mente constituite, tot ast­fel pe o scară mai mică se pot întâmpla cazuri în care presa să se crează datoare de a eși din ro­ul ei de discuțiune și de control spre a in­tra în cercetări, care de altmintre­rea nu ar fi de­cât de domeniul justiției. Dar asemenea cazuri nu pot fi de­cât foarte rare și numai când ele sunt rare, intervenirea ziarelor poate oare­cum avea un efect se­rios. N’avem de­cât să privim cele ce se petrec în alte țări care se bu­cură și ele de libertatea presei, unde se vede ca acolo să se facă anchete colective ale presei în pri­vința unor lucruri ce nu atârnă de­cât de administrațiune și de jus­tiție ? La noi, îndată ce este vorba de un incident în care unii presupun că s-au comis abuzuri, se aude vorbindu-se de o anchetă a presei. Dar ceva mai straniu este că se pretinde ca ziarele guvernamen­tale să ia parte la asemenea pro­cedări anormale, dând prin aceasta un fel de dovadă de neîncredere guvernului pe care îl susțin. Ce avem noi să căutăm într’o manifestație absolut opozițională, care ar însemna că delegații unor ziare reprezintă mai multă garan­ție de imparțialitate de­cât jus­tiția ? Este deja destul de trist ca zia­rele opozițiunei să se pună pe acest tărîm cu totul neregulat, fără ca să existe nici un motiv care să jus­tifice procedarea lor; ar fi însă mai mult de­cât naiv din partea noastră, a ziarelor conservatoare, de a lua parte la un act de o os­tilitate vădită față cu regimul în care avem deplină încredere. Facă dar confrații din opozi­­zițiune ancheta lor cât vor pofti. Negreșit ei nu vor asculta de­cât un clopot, pe al acelora cari au provocat ancheta. In ce ne pri­vește, credem că datoria presei con­servatoare este de a nu se ames­teca în așa zisa anchetă, în care rolul ei este micșorat, fiind­că nu poate fi de­cât unealta inconșcientă a unor agitări politice. Nu există nici o cauză care să legitimeze în acest moment o in­­tervenire in corpore a presei; an­cheta ce vor face confrații noștri la Bacău nu va fi ancheta presei, ci ancheta opozițiunei. ------------------------------------------------­ TELEGRAME Valuta austriacă Viena, 11 Main. Camera deputaților a adoptat toate arti­colele proiectului de regulament al valutei. Desordine în Serbia Belgrad, 11 Main. Câte­va desordine fără multă importanță s-au produs la Dobrinjc; au fost potolite de gendalmărie. Liniștea e perfectă în toată țara. Parastas Mü­nich, 11 Mai. Un parastas a fost oficiat azi la biserica St. Louis pentru odihna sufletului ducesei Amelia, în prezența prințului regent, tuturor prinților, corpului diplomatic, miniștrilor, ge­neralilor și membrilor celor două Camere. Extrădarea anarh­istului Meunier Londra, 11 Main. Guvernul a aprobat extrădarea anarh­is­t­ul Meunier Franței. Secretul execuțiunilor capitale Paris, 11 Main. După o lungă discuție, Camera a votat cu 159 contra 150 voturi luarea în conside­rație a propunere­ deja adoptată de către Senat, zicând că în viitor execuțiile capitale nu vor mai fi publice, dar a respins ur­gența. Viitoarea ședință pe Joi. Concentrări de vase la Samoa Berlin, 11 Maiű. Post confirmă intenția guvernului german de a concentra lângă Samoa un număr oare­care de vase de resboiü. Legațiune rusească la Vatican Viena, 11 Maiű. Se­ confirmă din Roma Polis. Corespondent știrea intenției guvernului rus de a trans­forma agenția lui oficioasă pe lângă Vatican într-o legațiune permanentă, al cărei titular ar fi d. Iswolski. Insubordonarea trupelor din India Londra, 11 Main. Secretarul de Stat al Indiilor a primit o depeșă a Vice-Regelui, zicând că numai două companii din al 17-lea regiment de infan­terie sunt culpabile de insubordonare. Aceasta n’are un caracter serios, nu e datorită nici religiunei nici sentimentelor de caste. Achitarea anarh­istului Pamiean Paris, 11 Main. Curtea cu jurați a achitat pe anarh­istul Pamiean acuzat de a fi glorificat pe Vaillant într’un articol. Greva de la Troppau Troppau, 11 Main. Greva continuă în basm­ul huilier din Maebrisch-Ostrau, dar ordinea nu a fost încă turburată. Calea ferată Salonic-Monastir Constantinopole, 11 Main. Punerea șinelor pe linia Salonic-Monastir a fost terminată azi. Amânarea expoziției turcești Budapesta, 11 Main. Budapester Corespondenz anunță că în urma întrebării făcută de guvernul ungar dacă s’a decis o expoziție la Constantino­­pole pentru 1896, ministrul de comerț din Turcia a declarat că de­oare­ce va avea loc o expoziție la Budapesta unde Maj. Sa în­suși va expune,­­n’a autorizat organizarea unei expoziții pentru același an la Constan­­tinopole, după cum fusese proiectată. Această expoziție va avea loc un an sau două mai târziu, tot interesul să agite mereu spiritele,­­ provoace ast­fel legitime represiuni și să exploateze în urmă revoltele sătești în contra guvernului. Aduceți-vă aminte despre ceea­ ce s’a petrecut în București, în anul 1893, luna Aprilie, și veți constata imediat că ace­leași minciuni puse în circulație în ca­pitală de către agenții colectiviști sunt răspândite astă­zi prin comunele rurale, când la apus, când la răsărit. Adeverul, care ne-a vorbit așa de des despre procedările colectiviste de câte­­ori sunt manifestații — (cum s’a întâm­plat, spre exemplu, cu aniversarea morței lui Rosetti, cu procesul Memorandului) — Adevirul, care ne-a destăinuit cel d’întărit manoperile colectiviștilor spre a atrage procesiunile sub balconul clubului co­lectivist, ar trebui să înțeleagă că instigatorii din sate sunt colectiviști, de vreme ce numai ei au de tras foloase dintr’o mișcare țărănească. -------------------------------------------------­------------------------------------------------­ INSTIGATORII In diferite rânduri ne-au poftit orga­nele opozante să vorbim mai lămurit în cestiunea agitațiilor de la țară și să ară­tăm cine anume sunt instigatorii. E învederat lucru că guvernul, admi­nistrația, nu pot avea absolut nici un in­teres de a agita spiritele și a-și crea ast­fel singure dificultăți, al căror desnodă­­m­ânt nu poate să fie plăcut în nici un caz. Să împace spiritele, să le fie liniștite, chiar adormite dacă voiți—are, negreșit, interes administrația — dar să le ațâțe, să se expue singur prefectul sau prima­rul a-și aprinde paie în cap ? Pentru ce ? Cauza revoltei din urmă în județul Bacău e cunoscută de toți și ziarele opo­ziției o precizează : alegea maximului­­» Acesta e izvorul nemulțămirea, însă lucru caracteristic : răscoala a isbucnit nu pentru că s’a aplicat legea, ci pentru că țăranii au auz­i că atunci când se va aplica, unele dispozițiuni ale acestei legi îi lovesc fără milă în interesele lor, ba chiar în afecțiunile lor. Ancheta presei opozante—dacă nu va privi lucrurile cu patimă, care de obicei­ orbește—va trebui să recunoască cum că țăranii s’au revoltat pentru că li s’a spus că se pun biruri pe copii, pe femei, pe pâine, pe ferestre, pe uși, pentru că au să plătească dări de zece ori mai mari de­cât în trecut. Majoritatea sătenilor nu știu carte, ei află lucrurile din auzite și ne rămâne să punem întrebarea : Cine are interes să inducă în eroare pe acești nenorociți , își poate închipui cine-va că primarul sau prefectul au să umple capul țăra­­nilor cu asemenea minciuni, care nu pot produce de cât nemulțumiri și răscoale ? Pe când agenții lib­erali au din contra DUMINECA 1/13 MAIU 1894 ANUNCIURÎ șI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV....................0,48 ■Reclame ....... | III...................2,50­­-B­" ••• • • » II................­­ I Paris anunciurile se primesc la Agenția * Savas, 8 Placa de la Bourse V- Noi y Redacția și Administrația­­ 28, STRADA DOAMNEI, 23 -Un exemplar 15 Bani Procesul Memorandului In ediția noastră de a seară am dat, pe scurt, amănunte asupra desbaterilor ședinței de eri. Vineri, a Curței cu jurați din Cluj. Depeșile Agenției Havas, pe care le re­producem mai jos, complectează ceva­ și mai pe larg informațiunile noastre de eri. * * * Drept dovadă de interesul cu care ur­măresc procesul Memorandului cele­l’alte naționalități nemaghiare din regatul un­gar, credem interesant să punem sub ochii cititorilor naționalitățile care sunt repre­­zintate la acest proces. Slovacii, după cum am mai spus, sunt reprezintați prin advocații dr. Miloș Ște­­fanovici, Mateiu Dulca și Ștefan Faynor, cari funcționai­ și ca apărători înainte de retragerea acestora. Naționalitatea sârbească este reprezin­­tată prin avocatul dr. Emil Gavrilla, di­rectorul ziarului Zastava din Neo­­planta. * * * Presa străină e reprezintată ast-fel: D. Roberto Fava din Parma (Italia), corespondent și reporter al ziarelor ita­lienești : «Gazetta di Torrino, Gazetta Piemontese din Torrino; Sera, Corriere della Sera, Italia del Popolo din Milano ; Fieramosca din Florenza ; Ri/orma, Tri­buna, Diritto, Fanfulla, II parlamento, Don Chisciotte din Roma; Gazetta di Napoli, Roma, Mattino din Neapol și Gazetta di Venezia din Veneția. Reporter al presei germane este d. Ru­dolf Eigel din Viena și anume pentru Ost­deutsche Rundschau din Viena, Sieben­bürgen Deutsches Tagblatt din Sibiü și alte foi germane. Presa slovacă are de corespondent pe d. Pavel Blacho și anume pentru Hlas Naroda din Praga, Narodny Noviny din Turoez-St.-Marton, Lidove Noviny din Brün (Moravia) și pentru ziarul Slovac din Ung. Hradisch (Moravia). * * * Iată acum depeșile agenției Havas re­lative la ședința de ez­. Cluj, 11 Maiü. Doctorul Rațiff cere în numele său și al co-acuzaților săi ca să se amâne pro­cesul din cauza retragerii apărătorilor și a imposibilității de a alege alții. Procurorul combate amânarea, zicând că cei cari au redactat Memorandul pot foarte bine să se apere singuri. Curtea adoptă concluziunile procuro­rului. Doctorul Raiță anunță că acuzații vor face recurs. Președintele anunță că se va da citire pasagiilor încriminate ale Memorandului, însă, mai înainte, acuzații, dacă vor, pot să-și prezinte obiecțiunile. D. Coroianu pledează prescripțiunea. Procurorul declară că obiecțiunile acu­zaților sunt neîntemeiate. Acuzații nu se găsesc în fața unor Unguri, ci în fața unor oameni chemați să judece o crimă în contra Statului. Dacă mai mulți unguri ar comite o crimă analogă, ar fi fost și ei dați în ju­decată. Acuzații nu pot să se numească reprezentanții naționalității române dina­intea Curții. Legea nu recunoaște reprezentanți ai unei naționalități. Este absurd de a sus­ține că o națiune întreagă e implicată în­tr-un proces; ori­ce jurisconsult știe că numai persoanele pot fi judecate. La redeschidere, doctorul Rațiff cere achitarea. D-sa declară că Memorandul a fost adoptat de întregul partid, care este prin urmare responsabil. Acuzatul n’a luat­­ parte la ședințele în care s’a adoptat Me­morandul. El a remis numai un exemplar cancelariei imperiale. Procurorul declară că adoptarea Me­morandului de întregul partid nu exclude pedepsirea celor cari l’au redactat și l’au răspândit. Doctorul Lucaciu cere retragerea acu­zației, căci independenții unguri combat de asemenea oare­care legi Procurorul observă că acuzații ar fi putut cere reformarea legii pe cale legală; ei însă s’au atins chiar de esența legii și nu s’au mărginit aci. Acuzatul George Popp se declară soli­dar și la răspunderea conținutului Memo­randului. Ziarele vieneze de ele ne aduc știrea că cunoscutul deputat Lueger, într’un dis­curs foarte aplaudat, a atras atenția Ca­merei asupra procesului politic ce se des­­bate la Cluj. D. Lueger a terminat zicend: Nu sim­țiți d-v.­că noi nu mai trebue să ținem nici o seamă de acești oameni (Maghiarii) cari glorifică pe Kossuth, discută în public schimbarea dinastiei și în același timp vor să maghiarizeze pe Germani, Slovaci și Români. Mai mult, astăzi conducătorii credincio­sului popor românesc sunt trași la baza judecătorească. (Aplause frenetice și vii aprobări pe băncile partidului ceh). întreb pe fie­care dintre (d­v. dacă se găsește liniștit în patriotismul sau aus­triac, văzându-se comandat de acești oa­meni ? Este de datoria d­e­ a interveni cu toată puterea ca ordine să se facă odată. Influența Maghiarilor asupra noastră trebue să înceteze. Puteți face ce veți voi, dar fiți siguri că ea va fi făcută imposibilă, iar aceia cari ar mai îndrăsni a se ridica aici în Austria in favoarea Ungariei vor fi pă­răsiți de proprii lor alegători, chiar și de cei liberali. Aci e vorba de onoarea Austriei, care trebue degajată de aceștia nu vroia să-i caracterizez mai de aproape, pentru că știu­ că ași fi chemat la ordine, dar d-v. știtl bine ce părere am eu despre acești Evreo-Maghiari (aplause). ------------------------♦-----------------------­•** Criza ministerială din Ungaria și Proiectul căsătoriei civile Tot nehotărîre. — Atitudinea clerului catolic și ortodox.—Discursul mi­tropolitului Miron.— Reținerea celorlalți prelați ortodoxi.— O temere. Faptul politic mai important, care preo­cupă azi lumea politică, este fără îndoială respingerea proiectului căsătoriei civile în Camera magnaților din Budapesta. De aceea și credem interesant a pune sub ochii cititorilor noștri toate fazele prin care a trecut și va trece această palpi­tantă chestiune. Alaltă­ ori, Mercury, Camera magnaților s’a pronunțat in contra proiectului, — și până astă­zi telegraful nu ne-a vestit nici o deciziune a cabinetului d-lui We­­kerle , va mai sta sau nu la putere ? Și dacă punem această întrebare, o facem pe baza știrilor ziarelor din Budapesta, oficioase și neoficioase, care de mai multe săptămâni anunță că ministerul Wekerle ține să nu mai stea la putere în cazul când legea căsătoriei civile ar fi respinsă de membrii Camerei seniorilor. Dar să lăsăm pentru moment această chestiune la o parte și să ne ocupăm pu­țin cu preludiul crizei. Am spus er­ că clerul catolic întreg, ca și cel ortodox, erau dușmani neîmpăcați ai proiectului. De­și opoziția era puternică, din partea adversarilor proiectului n’au vorbit de­cât puțini oratori. Ast­fel din partea clerului catolic s’au pronunțat con­tra numai primatele Ungariei, cardinalul Vaszary, și episcopul romano-catolic din Oradia mare, cardinalul Laurenz Schlauch. Din partea clerului ortodox au vorbit patriarh­ul sârbesc Brancovici și mitropo­litul român Miron Romanul. In esență, mitropolitul din Sibiu a zis, între altele, cam următoarele : Răspunzând la discursul ministrului de justiție Szilagyi, unul dintre cei mai fer­venți apărători ai proiectului, mitropolitul român a zis că nu poate primi concep­­țiunile liberale ale ministrului, de­oare­ce în dosul proiectului se ascund cu totul alte scopuri. Nu căsătoria civilă e menită a vindeca răul ce isvorăște din diferitele drepturi matrimoniale, care există în Ungaria de sute de ani. Relativ la apelul făcut de d. Szilagyi la exemplele din alte țări culte, oratorul

Next