Timpul, iunie 1894 (nr. 119-141)
1894-06-11 / nr. 127
No. 127 0 m, 40 în raport cu ceea care crescuse în teren ordinar. Un kilogram de sămânță de cartofi a dat 21 kilograme de tubercule mari și sănătoase, pe o linie supusă curentului electric, pe când aceeași cantitate de sămânță pură într un teren vecin nu a produs decât 12 k. 500 de cartofi piperniciți. Pentru pătlăgele, influența curentului s’a manifestat prin aceea că s’au copt cu câteva zile mai repede de cât de obiceiu. încercările făcute cu tutunul la 1890 au fost mai puțin hotărîtoare; au fost făcute pe un teren foarte uscat la suprafață și deci réți conductor. In aceste experiențe am observat un fapt foarte interesant, anume că îngrășamintele așezate la polul pozitiv erau descompuse și elementele lor transportate în pământ către polul negativ așa încât vegetația era mult mai desvoltată in punctul acesta. Am mai observat că acțiunea fluidului electric pentru plăcile așezate la 20 de metri una de alta se întindea pe o fășie de teren de 5 metri lărgime. Plăcile de aramă și de zinc de care m’am slujit măsoară 0 m, 50 lungime pe 0 m, 40 lărgime, înfipte în pământ la o adîncime de 0 m, 40 și legate între ele prin sîrme sau împreunate la amandoul polii unei pile compusă din 34 elemente. Vegetața între cele două plăci depărtate de 12 până la 20 de metri una de alta s’a manifestat aproape întotdeauna printr’o producțiune mai bogată. Aceasta depindea de fertilitatea solului pe care operam, căci nu trebuie perdut din vedere că fluidul electric nu aduce pământului nici un element de fertilitate. Dacă solul conține sub o formă insolubilă elementele necesare plantei ce i se încredințează, acțiunea disolvantă provoacă o mai abundentă producțiune producțiune care ar seca repede solul dacă nu s’ar pactica riguros legea restituțiunei Știința îngrășemintelor chimice fiind încă puțin cunoscută, e foarte greu să dai înapoi solului, prin îngrășare, elementele pe care curentul electric le-a deplasat și pe acelea pe care le-au absorbit plantele. Experiențele au demonstrat, sp de pildă, că în pământ sărurile de potasă rămân fără efect în lipsa magneziei, presupuneți clar că solul pe care operați nu conține acest element, oricât ai lucra cu curentul electric plantele al căror element principal este potasa vor vegeta cu toată prezența celor patru elemente: azo potasă, acid fosforic și var. Ceea ce m’a impresionat mai mult sunt raporturile ce există între această vegetație provocată prin ajutorul pilei pe o linie bine duminată și descompunerea care trebuie neapărat să se opereze între două stațiuni telegrafice în comunicație. In primul caz cunoscând partea atacată, e mai ușor de aplicat legea restituire. In cazul al douilea, este cu neputință de a pune în practică această lege. La începutul telegrafiei electrice, cei două poli ai pilei, rectorul pozitiv și rectorul negativ erau sprijiniți pe două stâlpi și cu totul izolați de pământ; în 1837, Steinheil dovedi că se poate dispensa cineva de jumătatea circuitului a cărui funcțiune o îndeplinește însuși pământul. Nu e oare permis să credem, se întreabă revista Seiine Instite, că de la 1837 aparatele telegrafice din lumea întreagă n’au încetat de a descompune soțul și că l’ar fi făcut nefertil ? Cel d’Inteiü caz de anină difterică s’a declarat acum o lună de zile la un elev de loc din Bârlad. Copilul, fiind transportat acasă, a murit. Puțin după aceea s’au bolnăvit trei copii al directorului, d. Pinsker, dintre care unul a și murit la 26 Maiü.Singura măsură de prevenire a epidemiei a fost concediarea elevilor pentru două sau trei zle. După reluarea studiilor s’a bolnăvit un copil al d-lui Maori care se află și azi bolnav la părinții săi. S’au luat măsuri pentru încheerea institutului și desinfectarea localului. * * * ȘTIRILE ZILEI Monitorul O fical de azi, Vineri, publică deciziunea ministerială relativă la admiterea în diviziunea preparatoare a școalei specială de artilerie și geniu. * * D-nii președinți și consilieri ai Curței de apel din București, prin procesul-verbal de la 18 Maiu 1894, aprobat de minister, conform art. 8 din legea vacanțelor au convenit ca secțiunea vacanțelor mari viitoare să se formeze din doii consilieri Athanase Athanasovici, M Paleologu și Gr. C. Burcă. * * * D. ministru al cultelor și instrucțiunei publice este automat a primi, pentru azilul Elena-Doamna, legatul de 6000 lei noul lăsat prin testamentul sau de decedatul Iordache Toncovici, precum și legatul de 1000 lei lăsat, tot pentru azilul lena-Doamna, prin testamentul sau de decedatul Miltiade C. Theodosiade. * « D. Dancă și Il Emilian, obținând calitatea de cetățean român prin legea sancționată cu decretul No. 1182 din 19 Martie a. c. și promulgată în Monitorul Oficial No. 283 din 24 Martie a. c., se confirmă în postul de controlor clasa II ce ocupă actualmente la serviciul atelierelor și materialului rulant din administrația căilor ferate.* * * In o mare parte din orașele țărei se orgaizează serbări în scop ca, din produsul lor, să crească fondurile societăței cooperatorilor. Comisarii expozițiunei își dau, fiecare în localitatea lor, mare osteneală ca aceste serbări să fie cât se poate de reușite. * * * DIN JUDEȚE La institutul Pinsker din Galați — zice ziarul Farul — s’au constatat câteva cazuri de angină difterică. DE PESTE MUNȚI Cu privire la darea în judecată a studenților universitari români, ziarul guvernamental Kolozsvár (Cluj) scrie : «După cele mai nouă știri ale noastre, nu s’a luat încă nici o deciziune definitivă, dacă studenții universitari români vor fi ori nu dați în judecată pentru apelul lor agitatoric. Atâta e sigur, însă, că dacă vor fi urmăriți, ei vor fi puși înaintea curiei cu jurați din Budapesta, iar nu înaintea celel din Cluj». * ♦ * DIN STRĂINĂTATE Ni se telegrafiază din Cracovia : înmormântarea cardinalului Dunajewski s’a făcut ea la 12 în prezența prințului de Liechtenstein, care reprezintă pe împărat, și a reprezentanților tuturor autorității civile, militare și municipale. * * * ULTIM CUVÂNT Lui Tandală 'l anunță cineva că prietenul seu a murit la Iași. — Este imposibil, strigă Tandală, căci posedse iscarea lui ce am primit'o alaltă eră, așa încât da că ar fi pățit una ca aceasta era să mi-o scrie. M«ș veastu. ------------------------♦----------------------- TIMPUL 11 IUNIE Chestiunea alcoolismului (Urmare) Dar s’au făcut experiențe și asupra oamenilor de către Magnus Huss, Cros, Rabulan, Brockhaus și acum în urmă, în anul 1888, de către doctorul F. Strasmann, și cu toții au stabilit toxicitatea mai mare a alcoolurilor necurate și mai ales a alcoolului arnylic. Experiențele în aparență contrazicătoare ale lui Drishont și ale profesorului St nle rg din Stockholm (1873) nu sunt concudente pentru că cel de intâifi se va fi l Tvit de alcool care desigur nu era bine curățit, și cel din urmă a luat ca animal experimental epurile de casă, al cărui creere de o astfel de torpiditate în cit, după profesorul Hins, nu e potrivit pentru asemenea experiențe. De altmintrelea și pentru a vă dovedi și din alt punct de vedere că alcoolurile din materii făinoase și ma ales alcoolul din cartofi sunt cu mult mai vătămătoare decât alcoourile din vin și din fructe, vom observa numai că alcoolismul e o boală modernă și să nu se cunoștea în trecut, nici în alte țări și nici în țara noastră. Astfel în anii 1840 până la 1850 producțiunea totală a alcoolului în Francia era de 891 500 hectolitri, din cari numai 76.000 din substanțe făinoase, melasă, etc. In 1885 însă producerea totală a fost de 1.864.514 hectolitri, din cari numai 25.240 hectolitri alcool de vin. Caracterul sau modern așa de urîeios’și l’a dobândit alcoolismul o dată cu părăsirea consumațiunei alcoolurilor din vin și din fructe și mai ales de când cu descoperirea destilărei rachiului din cartofi. Acum, ch lar după ce am văzut care este acțiunea alcoolului și mai ales a alcoolurilor superioare asupra organismului pentru a vă convinge pe deplin că alcoolul este cauza determinantă a descreșterei populațiunei, vom arăta care este alcoolul ce se debitează în Moldova și în ce mod este răspândit în țară. Mai intâiu, întru cât se atinge de numărul cârciumelor din toată țara în comunele urbane, vine o cârciumă la 90 de locuitori, în comunele rurale o cârciumă la 236 locuitori și în țara întreagă o cârciumă la 181 locuitori Dacă ținem însă seamă de orașele în care poporațiunea este împărțită între creștini și evrei și dacă știm că evreii se abțin de la băutură, atunci se înțelege că cârciumile din orașe nu pot fi socotite decât pentru uzul poporațiunei creștine. Prin urmare, pentru a face un calcul adevărat, din numărul total al locuitorilor unei localități trebue să scădem poporația evreească. Făcând astfel socoteala însă, în orașul Iași de o pildă, care are 70.000 locuitori, din care 50.000 evrei și 20.000 creștini, și 502 debitanți, va veni o cârciumă la 40 locuitori. Dacă ciți d voastre să vedeți care ar fi limita in această materie, apoi trebuie să luăm legea olandeză din 1881, care nu admite în comunele care au 50.000 locuitori și mai mult decât o cârciumă la 500 locuitori, iar în comunele de la 20—50.000 de locuitori o cârcium la 300 și în comunele pănă la 20.000 de locuitori o cârciumă la 20 locuitori. In Suedia, în orașul Gothenburg, în anul 1857 era o cârciumă la 257 locuitori, astăzi însă, în urma introducerei sistemului despre care vom vorbi nu a mai rămas decât o cârciumă la 4363 locuitori Din aceste date comparative vă puți face o idee despre întinderea alcoolismului la noi în țară. Acum, ch lar, dacă întrebăm de numărul venitelor, apoi vedem că în toată țara sunt 49 de velnițe, din care 18 sunt înzestrate cu aparate moderne și 31 primitive. Din cele 18 velnițe sistematice, 14 sunt în Valahia și 4 în Moldova. Din cele alte 31, 25 de velnițe primitive sunt în Moldova, 5 in Valahia și una în Dobrogea. D-voastră știți că alcoolul pentru a nu fi prea vătămător sănătățea trebue să fie bine distilat. Vă închipuiți ce alcool trebue să se debiteze în Moldova în cele 25 de velnițe în care se prepară otrăvirea populațiunei noastre creștine. De altmintrelea, iată ce ne spune în această privință raportul direcțiunei serviciului sanitar pe 1892, la pag 74: «Județul care are numărul cel mai mare «de fabrici de alcool este județul Domboiu «cu 8 velnițe vechi, care produc numai 1 alcool necurat; apoi vine județul Botoșani cu 5 velnițe tot după sistemul ve«chiü ; în amândouă aceste județe, precum «și în județul Suceava cu 3 velnițe servă «pe lângă geü, și cartofi ca material de «fabricațiune, și este știut că alcoolul merafinat din cartofi este foarte bogat a în impurități toxice». Dacă voiți însă să vedeți și mai bine ce fel de rachiu se debitează la noi în Moldova, să’mi dați voe să vă citesc din Buletinul direcțiunii generate a serviciului sanitar pe Ianuarie 1893 raportul d-lui chimist diriginte al laboratorului de chimie din Iași : «In cursul analizelor diverselor eșantilioane de băuturi spirtuoase, trimise «acestui laborator, zice d. chimist diriginte V. C. Buțureanu, am avut ocaziune a constata în unele din aceste băuturi prezența unor cantități foarte «mar de furfurol (aldehidă priomneică), «a căreia prezență este foarte dăunătoare «sănătăți. a Este constatat astăzi, în urma lucrărilor lui Dujardin-Beaumetz și Audigé, «că principalul agent care provoacă alcoloismul acut la indivizii ce ușează chiar «moderat de băuturi alcoolice, nu este alcoolul etilic, dar alcoolurile superioare »și aldehidele și din acestea din urmă iar«furolul». In urma acestui strigăt de deșteptare oricine ar fi căutat să se lămurească asupra cestiunea de a se ști în ce mai sunt falsificate băuturile spirtuoase la noi în țară și ce efect pot să aibă asupra sănătății publice. La acest raport însă savantul director al serviciului sanitar răspunde : «Tot o dată am onoarea vă comunicam că după părerea subsemnatului, lucrările d-lor Dujardin-Beaumetz și Audigé «asupra toxicități mai mri a alcoolului «necurat din comerț, deocamdată nu «sunt convingătoare din cauza proporțiunilor slabe de furfurole și de alcoole superioare care se găsesc în băuturile dis«tilate chiar la noi, unde în prea multe «poverne ele nu sunt purificate prin dis— «tilațiune fracționată, de vreme ce d-nii «Dujardin-Beaume » și Audigé au experimentat cu cantități foarte mari de lut«furale și de alcoole superioare». Venia logică și îngrijire pentru sănătatea publică. In raportul sau anual directorul serviciului sanitar recunoaște singur că «velnițele din Dorohoiu, Suceava «și Botoșani produc numai alcool necurat». D. Buțureanu afirmă că a găsit «cantități foarte mari de furfurol»’în băuturile analizate de d sa și cu toate acestea directorul nostru pare a nu fi convins despre impuritatea băuturilor spirtuoase de la noii din țară. Am zis «pare» pentru că răspunsul său e așa de încâlcit, încât ar vrea să-î daț un premiu d-luî director al serviciul..* sanitar în cazul când mi-ar scoate înțelesul adevărat și limpede al acestei fraze pe care nu o prea pot înțelege. B. Buțureanu însă își urmează cercetările sale și iată rezultatele la care ajunge după ce a stabilit că s’ar putea considera ca utilizabile numai acele alcooluri care conțin până la 0 gr.,02 de furfurol la litru. Constatând că mai toate alcoolurile puse în comerț trec cu mult peste această limită de chimist diriginte al laboratorului din Iași ne spune următoarele: «Fără a prejudeca asupra origine! for«furolulul în alcoolurile noastre, cred că «ea provine din cauză că alcoolurile din «comercia nu sunt nici preparate în bune «condițiuni de fermentare, nici destilate «prin vapori sau rectificate ceea ce explică pentru ce toate rachiurile sunt destilate pe anison, a cărui esență foarte «odorantă acoperă mirosul râu provenit «din aldehidele, furfurolul și alcoolurile «superioare ce conțin. In fine, observând «eșantihoanele de rachiuri colorate cu zahăr «ars se vede că ele conțin cantități foarte «mari de furfurol (aproape " gr. 8 la litru) «și cu toate acestea se recomandă și se «tolerează colorarea lichiorurilor cu zahăr ars». Acum, d-lor deputați nu voia să vă citesc numele tuturor cârciumarilor asupra băuturilor cărora d. Buțureanu a făcut experiențele sale, ln»ă câteva nume vor putea să vă indice cam din ce speță de oameni fac parte acești otrăvitori publici. Cel d’Intuiü se numește Solomon Strulescu, apoi urmează Hascal Strulovici, Solomon Haim, Feiga Weintraub, Ilie Șmechtel, Peisih Veit, Ușer Lupovici, Moise Șirul Halter, Ițic Aizinstein și așa mai departe astfel că din cei 24 de cârciumari din Bacau, pe cari îi citează d. Buțureanu, 20 sunt evrei și numai 4 sunt români. Aceasta vă poate da o idee cam în ce mâni se găsește comerțul băuturilor spirtoase din Moldova. Și acum «după ce am văzut din buletinul serviciului sanitar» în ce stare de impuritate sunt rachiurile din Moldova, să ’mi dați voie să cercetez rapoartele consiliului de igienă de la Iași care constau asemenea otrăvirea popolației noatre, mai ales prin falsificarea directă a rachiului. Iată ce găsim în raportul pe anul 1892 : «In privința băuturilor alcoolice s’au făcut și în acest an inspecțiuni sanitare. «Acese pentru a fi serios controlate, ar «trebui aproape toate supuse analizei chimice, ceea ce astăzi formează o imposibilitate din cauza numărului infinit de «cârciumi ce există în acest oraș; totuși «băuturile de o calitate rea sau stricate, «care pot fi recunoscute numai prin mijloacele simple ca atare, sau falsificate, «au fost imediat scoase din vânzare» Se constată clar de către serviciul sanitar că băuturile spirtoase sunt falsificate, insă că nu s’ar putea controla fiindcă numărul cârciumilor este prea mare. Intrucât se atinge de măsurile ce se spune că s’ar fi luat se vede îndată că aceste sunt numai fraze generale în dosul cărora nu a existat niciodată un fapt pozitiv. Căci, așa întreba, cari sunt cârciumarii abusivi, ce pedeapsă ați primit, cine a făcut constatările și prin ce mijloace, fie cât de simple ? (Va urma). INTEMPLARI Luați de valurile mârei.—In seara •le 1 Iunie a. c. pe a orele 9 îi jumătate, gardienii comisiunei europene danubiene Savros Voranos îi V dețin Ri teici, în apnpire de farul din dreapta buhazului, 'a Suria, unde mergeau să ’l aprinsă, au fost luați de valurile mărei; unul dintre ei, Savros Voranos, s’a înecat, Melhusalem. — Locuitorul Ton Ciontoiu, • in Comuna Sârbești, judetul Gorj, a încetat ii viață în vârstă de 109 ani. Stricăciunile grindinei în Romanați — Ii ziua de 27 Maiü a. c. a căzut poate ■•o grindină pe teritoriul comunelor Șeopărița și Osica de Jos, județul Romanați, cauzând stricăciuni însemnate la semănătu iile de grâu, orz, ovăz, etc., in valoare, aproximativ, de 60.000 lei. Nou incendiu la Galați. —Ziarul Farul de azi anunța ca erl, pe la orele 12 și 20 minute d. a., a isbitit un nou incendiu la Galați, anume la remiza de spirt a d-lui Patache Panaitescu. Au ars mai multe grajduri în hambarul cu cereale. Pagubele se urcă la 7000 lei. Călcai de tren. — Miiruri seara un biet israelit a fost călcat de tun la BarboîT. Norocitul a fost tăiat de slugul mamei dipt în diuă. Cadavrul a fost transportat la Galați. ---------------------------- ■ ■ Adevăratul sex tare Sexului femeesc i se zice de obicei o sex slab. Slab ? Să ne înțelegem. Brandeth Symonds a studiat într’o statistică interesantă, longevitatea comparată a bărbatului și a femeei Femeea întrece pe bărbat. Viața femeei, cu toată aparenta delicateță a constituțiunei ei, este mai rezistentă și mai lungă decât a bărbatului. După cifrele d-lui Symonds încă din primii ani ai vieței până la 5 ani, mortalitatea femeilor e deja inferioară mortalitățea bărbaților. De aci în colo diferința merge accentuânduse, până când atinge un prim minim către vârsta de 12 ani când mortalitatea femeilor nu e decât de 3,56, iar mortalitatea bărbaților de 4,28 la mie. De la 12 până la 16 ani, vitalitatea femeei suferă o criză trecătoare și mortalitatea e de 1,68 pe când la bărbat e numai de 1,18; dar de la 17 până la 20 de ani, moartea începe din nou să se cere de preferință pe bărbați în proporție de 2,21 pentru 1,70. Apoi se produce puțin câte puțin un fel de echilibru până la 46 de ani, vârstă la care este egalitate complectă, de o parte și de alta mortalitatea atinge cifra de 11,4 la 1000. La această epocă, sfârșitul mijlociu al concepțiunei, mortalitatea crește la femee. Perioada zisă critică, cuprinsă între 46 și 56 de ani, nu-și justifică numele. Creșterea mortalităței în timpul acestei perioade decenale e mai puțin însemnată decât se crede și e gradată, adică crește progresiv de la 46 până la 56 de ani. Din contră, mai mult la bărbați e vârsta critică în epoca aceasta. Cifra mortalităței se ridică atunci la 6,32, pe când la femei e numai de 3, 17 la lui. Dacă e vârsta critică, la femee e după 56 de ani. Mortalitatea se ridică de la 56 până la 6 i de ani. Dincolo de această vârstă, mortalitatea la femei se menține 1894 cum se cade sub cifra mortalității la bărbați. Cel puțin așa afirmă d. Symonds și conchide, lăsând la o parte galanteria, că femeea rezistă toată viața mult mai bine decât bărbatul la toate cauzele de boală. Sexul femeesc, deci, e sexul tare! ------------------------------------------------- Cârți si reviste Primim Buletinul societății politechnice de pe lunile Martie—Aprilie a. c. La memorii îi comunicări remarcăm un important studiu asupra unui nou sistem pentru alimentarea cu apă a odelor, aplicat la alimentarea Bucureștilor, studiu datorit d-lui N. St. Gucu, directorul lucrărilor tehnice ale orașului București, și care a fost obiectul unei conferințe în seara de 6/18 Aprilie a. c. la societatea politecnică. * * * A apărut: Numarul festiv al «Tinerimei române», revistă științifică-litrară. Impa o introducere <din partea redacției, sub titul : Unire și avent, urmează numeroase tractate, s.hiț“, sentinț», poesiî et de cei mai buni scriitori, ca Hașdeu, Istrati, Radolescu Niger, Negruzzi, Ionescu-Gion, Tocilescu, Păun, Odobescu, Marinescu, Nanu, Ne—amțu, etc. Atragem atențiunea publicului asupra acestui interesant număr. ------------------------------------------------ FELURIMI Cedrii Libanului, cari sunt pomeniți în biblie că existau pe timpul regelui Solomon, sunt fără îndoială cei mai interesanți arbori ai lumei. Astăzi sunt numai șapte cedri; pe timpul lui Hiram, regele Tirului, întreg muntele Liban era acoperit cu cedri. Hiram a dat lui David lemne de cedru pentru construirea palatulu din Ierusalim. In anul 1550 călătorul Ballon a găsit pe Liban 28 de cedri, Schultz în 1755 a găsit însă numai 20. Richardson la 1818 a găsit numai șapte, ultimii cedri ai lumei. Lamartine, care a călătorit prin Siria și Palestina, descrie cedri astfel: «Acești copac sunt cele mai faimoase monumente naturale ale pământului. «Arabii cred că cedrii trăesc vecinic și numai mâna omenească ii poate nimici. Acești uriași copaci — a căror etate poate să fie de 4000 de ani — cresc pe piscurile Libanului, acolo unde încetează oricare altă vegetațiune. Ei au perit încetul cu încetul, s’au stins. Dacă ar putea ei să vorbească, de câte imperii dispărute, de râre popoare și de câte religiuni ne-ar vobi» Arabii și chiar Turcii — cari nu prea au respect de religui — venerează cedrii și nu-i ating nici cu un fel de uneltă tăietoare. Sunt legende între ei, care vorbesc de mari nefericiri intâmpate unor oameni cari au tăiat cedri Bătrânii cedri au o înălțime de 20 până la 30 metri și o grosime de 10—13 metri Tulpinele Ensure sunt pline de inscripțiuni de ale călătorilor din toate țările. Perfecțiunea creaturilor.—Poetul englez Pope era mic și ghebos, urît de se țineau copiii pe stradă după el. Intr’o sărbătoare se duse la biserică. Preotul a predicat despre perfecțiunea creaturilor și a spus, că tot ce-a făcut Dumnezeu e perfect făcut. Eșind lumea din biserică, Pope se apropie de preot. — Uită te, părinte, la mine, și spunem cum m’a făcut Dumnezeu? Preotul se uita la el, apoi zise: — De, fiule! Dacă Dumnezeu a voit să facă un ghebos, te-a făcut perfect! Cum se sfifi oamenii ajuta.—La curtea din Viena erau doi preoți predicatori, unul dintre ei era renumitul Abraham a Santa Clara. Ei predicau pe rînd. Odată Abraham, lumea cum era și om cu mult duh, vrea să șî ară joc de colegul säu, să o aducă într’o încurcătură. Abraham nu și pregătea niciodată predica, el vorbea ex abrupto. Colegul său însă era greu la cap, își compunea predica și o învăța pe din afară cu multă greutate. Se pregătește și de astă dată preotul. Abraham îl găsește manuscriptul, îl citește și — cum avea memorie fenomenală — dintr’o dată învață predica. Vine sărbătoarea. Rîndul nu era a lui Abraham, el însă să roagă de colegul säu să dea voie să predice și el. Colegul se învoește. Abraham, ca oaspe, se stie la amvon și începe să predice. Colegul său făcea fețe ascultându-l, era predica lui. Vine acuma rîndul bietului păcălit să predice. Ce să spună ? El nu era în stare să improvizeze nici zece vorbe. Deodată îi veni o idee. — Iubit popor! Părintele Abraham a spus o predică atât de frumoasă, încât nu ne-am săturat ascultând’o. E atât de admirabilă, încât eu nu mă pot răbda să nu vi-o spun a doua oară! Și el spune a doua oară predica; lumea s’a mirat, ce-i drept, dar situațiunea popei era salvată. Dr. Sterie N. Ciurcu IX. Pelikangasse No 10 — Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la Facultatea de Medicină din Viena. Consultațiuni și prin corespondențe 3 * 4 *