Timpul, iulie 1894 (nr. 142-167)

1894-07-01 / nr. 142

fc ...­­ * • * * 7^42­ ■ ce trebue sa oru­pe și că o coloană de trupe inamice înaintează pe șoseaua Ploești- București, aceste trupe trebuind a fi re­cunoscute S’a ordonat formarea unei bri­gade mixte compusă din regimentul Mi­­hai I-Viteazu No. 6, regimentul 4 Iltov No. 21, regimentul 10 de artilerie, un divizion de 2 escadroane din regimentul 4 roșiori, 2 secții de ambulanță și trenul regimentar. Fie­care regiment de infanterie cupridea trei batalioane, din care unul de recruți și două permanente, al douilea batalion permanent fiind format la regimentul­­ 3 de batalionul R.­Cărat No. 9 și in regimentul 21 de batalionul Olt No. 3. Toate aceste trupe au fost puse în marș in ziua de 21 Iunie, la ora 3 dimineața, luând în acea zi 29 kilometri până în Tăngăbești, unde, sosind seara, au­ luat cantonamente mixte în sat. Etapul a fost împărțit în două mari părți. Cea d­intâia s’a terminat la 20 kilometri pe la ora 10 dimineața și trupele au făcut popasul de zi luând mâncarea de dimineață; ele sau odihnit până la ora 4 p. m. A doua parte a etapului le-a condus în Tăngăbești, unde au sosit la ora 7 seara. Ordinea de marș în această zi a fost dată ca pentru înaintarea în apropiere de inamic. Cavaleria făcând serviciul de cercetare înaintat și coloana fiind fracționată în elementele ce comportă înaintarea în ase­­menea condițiuni. In Tăngăbești primindu-se informațiuni de la cavalerie că inamicul a ocupat podul de peste Ialomița la Țigănești și că se întărește aci, trupele au primit ordin a se pune în marș a doua zi 22 iunie la ora 6 dimineața, pentru a ataca inamicul ce se instalează la satul Țigănești.în capul de pod ridicat D. general Lahovari a întrunit în seara de 21 pe ofițerii superiori și le-a expus în trăsuri generale manevra ce aveau să execute a doua zi, așa după cum rezulta din studiul terenului pe hartă rămânând ca dispozițiunile de detail și mersul acțiune­ să se ordone chiar pe teren după recunoașterile ce aveau executa trupele de cercetare și statul major a al diviziei. Avant-garda de cavalerie a pornit în cercetare la ora 6 dimineața și coloana a urmat la depărtarea cuviincioasă. După o oră de marș capul coloanei a sosit la eșirea defileului format de pădurile care mărginesc șoseaua și manevra a început la depărtarea de 3—4 km. de podul de pe Ialomița. Manevra s’a desfășurat treptat și a fost condusă prin ordine date pe teren chiar diferitelor unități dimineața. Des­fășurarea infanteriei a fost puțin jenată prin păzirea recoltelor neridicate încă toate ; s’a indicat însă în­tot­d­auna unităților nevoite a sta pe alocurea în ordine strânsă că erau presupuse desfășurate. Artileria a găsit loc de desfășurare atât pe șoseaua națională cât și pe drumurile transversale. Ma­nevra s-a terminat la ora 10: 39 di­mineața, după care d. general Lai­ova i a strâns pe ofițerii de toate gradele și a făcut critica manevrei. După un repaus de 5 ore în care timp s‘a luat mâncarea de dimineață trupele s’au pus în marș după ideia următoare. Trupele de apărare ale podului fiind respinse, se primesc informațiuni de la cavalerie că trupe numeroase superioare forțelor noastre înaintează pe șosea și că capetele coloanei au trecut de Puchenî. In asemenea condițiuni un angajament jude­­cându-se a fi fără șanse de succes s’a dat ordin a se executa marșul în retra­gere, constituindu-se îndată o arier­gardă tare formată din cavalerie, susținută de o baterie de artilerie și de un batalion de infanterie. In timpul marșului în retragere, soco­­tindu-se că arier-garda este ajunsă de trupe inamice, s-a dat ordin pentru a se executa o luptă de arier-gardă la in­trarea defileului format de pădurea mă­năstirii Țigănești Toate trupele au avut cartușe de ma­nevră asupra lor, artileria câte 20 lovi­turi de tun, infanteria câte 2‘0 cartușe și cavaleria câte 10 cartușe, pulberea între­buințată fiind aceea fără fum. După terminarea luptei, trupele au con­tinuat retragerea până seara când au luat cantonamentele pe linia Petrești-Săf­­tica - Crețulești. Trupele au parcurs în această zi 22 kilometri, socotindu-se plecarea din Tân­­găbești, sosirea în Țigănești și înapoiarea până în cantonamente. La 23 iunie marșul s’a continuat spre București, pornind la ora 6 dimineața în aceeași ordine de coloană în până la Țurloaia, unde s­a dat retragere o haltă mare de 5 ore, pentru a se lua mânca­rea de dimineață, iar la orele 4.30 după amiază trupele au defilat în mod perfect, la intrarea or­șului, denotând prin a­­ceasta că au suportat marșul fără obo­seală. Starea de sănătate a trupelor a fost perfectă, trupele n au avut de­cât 3 bol­navi ușor, cari s’au eval­uat din prima zi. S’a dat o mare atențiune atât la luarea repaosului cât și la executarea marșului. S’a evitat in fie­care zi a face marșul pe timpul căldurei, timp care corespundea tot deauna orelor de repaos. Apoi măsura ca la plecare fie­care soldat se aibă opincile în raniță a fost nu se poate mai neme­­rită, căci prin aceasta s’au evitat în mod perfect rosăturile la care obicinuit este supusă o trupă în marș ; oamenii îndată ce aveau pelea iritată de cism­e luau opin­­­­cile și ast­fel nici o rosătură nu a avut loc. 1 Rezultatele nu pot fi de­cât foarte mul­țumitoare dacă ținem seama că lungimea­­ totală a drumului parcurs, ducere și în­toarcere, a fost de 74 km, fără a com­­­ pta mișcările laterale executate pentru­­ manevrare și pentru luarea cantonamen­­­­telor. Alimentarea trupelor în timpul acestui marș a fost obiectul unei osebite solici­­­­tudini din partea d-lui general J. Lah­o­­vari; este de notat modul cum a fost combinată, transiția treptată de la alimen­tarea ordinară din cazarmă la alimenta­­­­rea cu conserve de carne care s’au între- s Iuințat iată modul cum a fost regulată aceasta . Trupele au­ primit rațiunile de mâncare pentru trei zile, corespunzând combinărei următoare : Prima și­ Rachiul reglementat cu 1 /8 pâne s’a mat la prima haltă mare, care au­ avut loc la ora 6 dimineața. Mânc ’rea de dimineață s’a luat la po­pas și a fost o fertură de carne proas­pătă ce s’a pregătit împreună cu zarzava­­tele necesare în gamela individuală pen­tru câte două oameni. Tot azi s’a pregătit și mâncarea de , seara identică celei precedente, care a fost luată atunci, preparată în gamela omului d’al douilea. A noua zi: Dimineața s’a dat rachiul regulamentar cu­­­ 8 pâine inainte de ple­carea din stație, la ora 6 dimineața. Mâncarea de dimineața a fost conserve de carne preparate în țară, care înainte de a fi consumate se ferbea și în gamela individuală de oameni, timp de 10 minute. Seara s’a dat oamenilor brânză. A treia zi­ Dimineața s’a dat rachiul ca și în ziua precedentă mâncarea de di­mineața a fost tot conserve de carne, însă din acele pregătite în străinătate și care s’a­u­ consumat în același mod ca și cele din ziua precedentă. Mâncarea de seara s’a luat în tabără sau cazarmă la întoarcere, oamenii la ora obicinuită fiind întorși din marș. Ea a fost o fertură de fasole cu oțet, unt de lemn și măsline. Oamenii au mâncat cu foarte multă plăcere conservele. Acest marș­­a fost plin de învățăminte sub toate raporturile, s-a experimentat ți­nuta trupei în marș pe timp de vară, re­cunoscând că bluza de pânză este indis­pensabilă chiar în marșul început la ora 4 dim., mantalele erau prea călduroase și s’au scos la cea d’întâitt haltă. S’a recunoscut că sistemul de a da o­­mului ca a doua încălțăminte o pereche de opinci suprima țosăturile și prin ur­mare unul din cel mai periculos obstacol al marșurilor; cu acest sistem nu mai pot fi oameni lăsați în urmă. Orele de dim și cele de seară sunt su­ficiente pentru executarea unei etape chiar de 30 km, repausul dat în timpul zilei 3 sau­ 6 ore cât ține căldura mare suprimă orice oboseală. Conservele de carne sunt foarte bine primite de trupă și înlesnesc mersul în mod simțitor. Supa în gamela individuală când poate să se dea oamenilor carne proaspătă se face în timpul limitat de o oră până la o oră și jumătate, pe când în gamela mare trebue mai mult de 3 ore pentru a face supa. Capela cu coifură dată tuturor trupelor este foarte avantagioasă și bine suportată chiar pe călduri mari. Cartușele de manevră cu pulberea fără fum au­ fost experimentate, având unele glonțul de carton și altele de lemn; cele cu glonțul de carton au­ fost mult pre­ferite. In fine putem zice că ofițerii și soldații s’au întors în garnizoană cu mulțumirea ce dă sentimentul unei datorii bine înde­plinite, urmată în mod plăcut și fără o­boseală. Suntem siguri că toți au­ adus din a­­ceastă excursiune o suvenire plăcută. rea, în locul d­lui dr. I. Goilav, demi­­­­sionat. D dr. N. Duma, actual medic secun­­­­dar la diviziunea II chirurgicală din spi­­­­talul Colțea, în aceeași calitate la divizi­­­­unea I chirurgicală din spitalul Filantro- I­pia, în locul d-lui dr. N. Drugescu, de­ 1 misionat. D. dr. I. Stoianovici, în postul de me­­­­­ic secundar la diviziunea II chirurgicală I din spitalul Colțea, în locul d-lui dr. N. Duma, permutat. D. dr. G. Staiculescu, în postul de me­dic secundar la diviziunea chirurgicală din spitalul Colentina, în locul d-lui dr. N. Staicovici, permutat. * * * S’a acordat d-lui locotenent Constantin I Protopopescu, din f-iul regiment Mehe­­­­dinți, înalta autorizațiune de a primi și a purta insemnele de­ ofițer al ordinului I Takovo (Serbia). * * * D-niî dr. Urechiă și A. Vlahuța, ple­­­când din București pe timpul vacanței,­­ revista Vieata își suspendă, pentru două­­ luni, aparițiunea. Numărul viitor (33) al acestei reviste va apărea în Abonații — bine­înțeles — își Septembrie, vor avea I anul de abonament complect (52 de numere). * * Cetățenii din Târgu-Neamțu, întrunin­du-se la 19 Iunie, au­ înființat o secțiune­­ a Ligei pentru unitatea culturală a tuturor Românilor. Comitetul e constituit din ur­­­mătoarele persoane : Președinte: Domnul dr. Constantin D. I . Petroni; Vicepreședinți: D-nii dr. Ni­colae Penescu și Dimitrie Zamvell; Mem­brii în comitet: Domnii Irimia Nestor, Mihai Craculescu ; Casier: D. Nicolae I. I Drăghici, Sec­etar : D-nul Alexandru I. I Bradu. * * * D Dan D. Brătianu, inginer I clasa III în serviciul de poduri și ordinar șosele al ministerului de lucrări publice, este­­ trecut în disponibilitate pe ziua de 1 I Iunie 1894. * * * I Dumineca viitoare, 3 Iulie, se va ce­­­­lebra, în templul coral din strada S-ta Vineri, căsătoria religioasă a d-lui Adolf Popper, unul din directorii vechei so­cietăți de tranway, cu d-ra Paulina Lin­­­­denberg. " * * * ȘTIRILE ZILEI Monitorul Oficial de eri. Miercuri, pu­blică mai multe numiri făcute în perso­nalul judecătoriilor de pace. * * + Ministerul de agricultură aduce la cu­noștința generală că, cu începere de Vi­neri, 1 iulie 1894 orele de lucru, pentru toate serviciile ministerului, vor fi de la 7 jumătate dimineața până la 12 și jum. p. m . fără întrerupere. * * * . S’au acordat următoarele pensiuni: Generalului de brigadă în demisie Zamfir Gheorghiu lei 916 bani 67 pe lună, pen­tru 35 ani de serviciu­. Colonelului în demisie Nicolae Chirițescu lei 800 pe lună, pentru 43 ani de serviciu­. Locotenentului-colonel Gheorghe Cuciuc lei 600 pe lună, pentru 40 ani de serviciu­, și Căpitanului in demisie Voicu Chirnog­lei 270 pe lună, pentru 31 ani de serviciu­. * • * In serviciul medical al Eforiei spitale­lor civile s’au făcut pe ziua de următoa­ele permutări și numiri, 1 Iulie, provi­zoriu până la concurs : D. dr. N. Staicovici, actual medic se­cundar la diviziunea chirurgicală din spi­talul Colentina în aceeași calitate la di­viziunea I chirurgicală din spitalul Col­ TIMPUL ! IULTE DIN JUDEȚE I Consiliul general al județului Botoșani este convocat în sesiune extra­ordinară I pentru ziua de 21 Iulie a. c. * * * DIN STftEINATATE I Congresul ziariștilor din Anvers a ex­primat dorința de a cere o reducere a taxelor poștelor, telegrafelor și de telefon in favoarea ziarelor. * * * Gazeta de Colonia află din St. Peters­burg că până acum nu se vorbește des­pre o amânare a căsătoriei Țareviciului. * * * * Nouă Presă anunță că Sultanul a con­ferit președintelui consiliului Serbiei ma­rele cordon al ordinului «Osmanie­» cu placă în briliante. * * * O depeșă din Roma ne anunță că, con­traru­l știrilor false alarmante, Papa este foarte bine. Marți a primit pe ambasado­rul Austro-Ungariei, care pleacă în con­­gediu­, și pe monseniorul Higuera, auxi­­liarul arh­iepiscopatului din Santa Fé de­­i Bogata.­ Cercurile bine informate din St. Peters­burg asigură că sănătatea ministrului Giers este satisfăcătoare. D. de Giers a continuat să expedieze afacerile oficiale. Prințul Bulgariei a plecat Marți dimi­neața la Viena cu Orientul­ expres. * * * O telegramă din Cetinje ne vestește că Abdul Kerim Pașa, guvernatorul provin­ciei Scutari, a fost înlocuit cu Osman Pașa general de divizie. * * * Din Berlin cu data de ezi: Pererhia imperială a Germaniei va sosi mâine la Brontheim. Imnăratul va pleca la 14 iulie pe bor­dul Yachtului Hohenzollern la Christia­nia; se va întoarce apoi pe mare în Ger­mania. La 20 iulie va sosi la Wilhelm­shöhe (Cassel). * * * ULTIm­ CUVENT Găgăuțopol și Aristotel Muc­ea se duc să vadă morga. Ei privesc lung cadavrul unui om îne­cat și apoi Mucea, adresându-se către Gă­găuțopol, îl zice: — Vezi tu mă, unde duce băutura multă de apă ? I Mos­trenam. Dr. Steri © !M. Ciurcu IX. Pelikangasse No. 10—Vien­a Consultațiunii cu celebritățile me­dicale și cu specialiștii de la Facul­tatea de Medicină din Viena. Consultațiuni și prin corespondențe al BETA DIN STAT­E­ UNITE (Prin fil­t. 1-grafie) Chicago, 10 iulie Proclamația președintelui Cleveland a­­supra stării de asediu­ a fost publicată n teritoriile Dakota, Montana Idaho, Wi­­oming, Washington, Utah, în Colorado, California și New­ Mexique. Generalul Miles a telegrafia­ d-lui Cle­veland că la 12 noaptea liniștea este deplină la Chicago. Mai multe sindicate de muncitori s-au declarat gata să spri­­jinească guvernul. Intorizarea minerilor pe mai multe puncte din Illinois inspiră neliniște. La We tville, minerii­ au­ oprit trenul de călători și au­ atacat miliția. Chicago. 10 Iulie Liniștea e aproape restabilită la Chicago și Hammond. Telegrame din numeroase localități anunță că se reia lucrul la căile ferate. Chicago, 11 Iulie Debs, șeful greviștilor, a fost arestat pentru conspirație. — Situațiunea se îm­bunătățește. Marele șef al «Cavalerilor muncii» a declarat greva generală. Aproape un mi­lion de lucră­ri au­ lăsat lucrul azi. Ei voiesc să contin­ue greva până ce cererile lucrătorilor lui Pullmann vor fi acordate. Chicago, 11 Iulie Debs și cei­l­alți șefi-greviști au­ fost puși în libertate contra unor cauțiuni considerabile. INTEMPLARI Sinucidere la Tașî.—INtr­i dimineața —scrie Evenimentul—bătrânul Neculai Di­mitriu, fost comerciant, s-a sinucis în ci­mitirul Eternitatea, trăgându-și un fol de revolver în tâmpla dreaptă. Moartea i-a fost instantanee. Defunctul a lăsat o scris­oare către d-na Dimitriu, în care explică cauza care l-a de­terminat la acest act de nesperat și arată că se va sinucide în cimitir. Păzitorii cimitirului n’au­ observat când bătrânul Dimitriu a intrat. La ora 10 fiul defunctului descoperi ca­davrul tatălui său. La ora 1 parchetul a descins la fața locului și după isprăvirea cercetărilor, ca­davrul a fost depus în camera mortuară. Cu o bucată de vreme bătrânul părea a suferi de melanco­ie. Era pururea trist. Muți s’a dus de s’a preumblat în cimi­tir. I­npreună cu preotul de acolo a vizitat locul unde se îngroapă săracii, pe care l’a găsit foarte frumos. Ea a lăsat o scrisoare acasă. In ea reco­mandă fiu­­i său­, Traian, de a îngriji de câte­va afaceri mai încuceate ș i temină cu următoarele cuvinte : i fiind­că mă tem că nu veți avea cu ce mă duce la cimitir, me duc eu singuri. Omor—In no­ptea de Sâmbătă 25 spre Duminecă 26 c. s’a întâmp­at un omor in comuna Lupșanu, plasa Borcea de sus, județul Ialomița în modul următor. Distribuitorul de tutun, Nicolae Mateescu, din Călărași, petrecea în cârciuma lui Gh. Patițu, din sus zisa comună, iar vizitiul său­ păzea afa­r la căruța cu tutun. Pe la 12 noaptea vizitiul, anume Constan­tin, din Dobrogea, vine la ușa prăvăliei să întrebe pe stăpânul său­ dacă pleacă și tot odată îi spune că cine­va aruncă cu pietre în căruța. Atunci Nicolae Mateescu, fiind cam cu chef, apucă revolverul de țeava și -i smucește din mâna vizitiului, ca să se ducă să vază ce se petrece la caruța. Revolverul ia foc și glonțul lovește în pântece pe Mateescu, care cade la pământ..Nenorocitul a murit a doua zi Duminecă la 3 p. m. Aceasta pare a fi—scrie ziarul Luptăto­rul—versiunea cea mai apropiată de adevăr, până la probe contrarii. Cu toate acestea primarul din Lupșanu, care a văzut victima înainte de a muri, spune că Mateescu ’i-ar fi declarat că «vi­zitiul l’a mâncat fri­ ts. Cui’S este însă și faptul că o sumă de Vr’o 3 mii lei, ce avea asupra sa Mateescu, s’a găsit în urma perchiziției, făcute de d. sub­stitut, la cârciumarul Panțu, care ne­gase existența lor, mai înainte, când îl în­­trebase primarul. Atât vizitiul cât și cei bănu­iți au­ fost arestați.­­ Soldat înecat — Soldatul Niță Preșme­­reanu, din reg.­ii călărași, din j­ude­țul Brăila, aflându-se în orașul Călărași și mergând să se scalde în Borcea, în ziua de 27 c. pe la orele 7 seara, s’a înecat. Cadavrul nenorocitului soldat a fost găsit și scos a doua zi. O ciocnire între două vapoare. — O telegrama din Odesa ne anunța că o cioc­nire s’a produs Luni noaptea în apropiere de Eupatoria între vaporul rusesc «Wadimir» și un vapor italian. Vaporul Wladimir s'a înecat. 66 de călători s’au înecat; ceî­­l’ai­î au­ scăpat. Incendii­. — Ni se telegrafiază die Tu­­lon : Un ine­­nditt s’a declarat la arsenal ; a distrus atelierul de montagu­t și at<­­i­tul mașinelor. Mai mulți soldați și marinari au­ fost răniți. Pagubele sunt evaluate la mai multe sute de mii de franci. O altă depeșă ne anunță că stricăciunile pricinuite de incendiu se urcă la mai multe 1894 milioane. Secțiunea mașinilor ți a atelieru­­li sunt aproape distruse. Cauza desastrului nu e încă cunoscută. Nu e nici un rănit. Uragan. — Ni se telegramă din Graz cu data de 11 Iulie . Azi după prânz a fost în oraș un uragan are a durat 5 minute. Un mare arumâr de geamuri au fost sparte ; mai mult, arbori au fost S­oșî din rădăcină și acoperișurile ridicate. Numărul persoanelor rănite nu este inca cunoscut. DE LA SOCIETATEA DE Chaltairă macesso ■ româna D. Weigand, profesor la universitatea din Leipzig, cunoscut publicului român pentru scrierile sale ethnografice și filolo­gice cu privire la dialectul Românilor ma­cedoneni, a trimis societății macedonene o scrisoare de mare importanță pentru ches­tia națională macedoneană ca răspuns la adresa comitet­lui societății, prin care se făcea cunos­ut aclamarea sa de mem­b­bru de onoare. Iată un extras din această scrisoare : «Mă simt foarte măgulit de onoarea de care societatea de cultură macedo-română m’a crezut demn. Negreșit că primesc a­­ceastă onoare cu mii de mulțumiri. Până acum am făcut puțin, care ar putea să justifice cu drept cuvânt alegerea mea ca membru de onoare, dar sper că în câți­va ani Europa nu va mai ignora așa­ ca astăzi existența, moravurile, limba etc. a Armânilor macedoneni grație publicațiu­­nilor mele. Acum am sub presă un vo­lum care va conține literatura populară ce am cules în călătoriile mele în Turcia. Societatea de științe din Saxa face chel­­tuelile» D Weigand arată mai jos în rea sa că deja mai are preparat scris ca­un vo­lum care conține o descriere a călătorii­­lor sa­u prin Macedonia, statistica, des­crierea tipurilor, costumelor, situațiunea socială etc Lipsindu-i însă mijloacele pen­tru tipărirea acestei lucrări și nefiiind în­curajat din partea nici unei instituțiuni literare din România, regretă că această lucrare trebue să rămână încâ inedită. D. Weigand sfârșește scrisoare arătând că e hotărit a procura locuința, lumina și căldura la dour tineri «Armâni», cari ar voi să studieze filologi­a sau pedagogia. Un loc a promis deja d-lui P. H. Var­­dume iar cel­alt îl pune la dispoziția so­cietății. MUZICA ȘI TEATRU Astă-seară, Joi, în grădina casinului austro ungar are loc ultimul concert al escelentei orchestre de sub conducerea d in­ Peters. Meritele superioare ale acestui șef de orchestră, merite care ’­ au asigurat sim­patiile publicului, ne fac să credem că a­­cest­ ultim concert va fi vizitat de toți iubitorii de muzică aleasă. Baletii financiar comercial ți apoi Două deciziuni ministeriale impor­tante. — Ministerul agriculturei și com­er­­­ciului, având în vedere abuzul ce se face prin întrebuințarea dublilor decalitri cu doage de lemn de diferite grosimi, a luat următoarea deriziune : 1) In construcțiunea dublilor­ decanitri din doage de lemn de stejar, grosimea doagelor va fi de un centimetru, cu o to­leranță, în plus sau în minus, de un mi­limetru . 2) Greutatea unui dublu decalitru pen­tru materiile uscate va fi egală cu 3.800 grame, cu o toleranță, în plus sau în minus, de 1/60; 3) Dublu­-decalitri de alamă sau de tablă de fer, ce se pot întrebuința concuramente cu dublu­-decalitri de lemn, vor avea aceeași­­ greutate ca acești din urmă.­­ 4) Se acordă o lună de zile scoaterea din uz a dublilor­ decanu­ri pentru nu îndeplinesc condițiunile de mai sus,cami 5) Directorul serviciului central de me­ *­suri și greutăți este însărcinat cu adu­cerea la îndeplinire a acestei dispozițiuni. * Pentru a curma abuzul ce se face prin întrebuințarea cântarului român, ministe­rul comerciului a dispus următoarele : 1) Cântarul român , nu mai poate fi u­­tilizat de­cât de negustorii ambulanți. 2) Negustorii cu prăvălii nu pot între­buința de­cât balanțe cu brațe egale. Pen­tru cântăriri mai mari de 50 kgf. se pot întrebuința basculele. Balanțele și bascu­lele vor îndeplini condițiunile cerute de regulament și instrucțiuni. 3) Limba cântarului român va avea o lungime proporțională cu coada cântaru­lui, și anume: IIS din această lungime, socotită de la axa de suspensiune la extremitatea sa cea mai depărtată,până 4) Greutatea mobilă va fi formată din­­tr-o singură bucată și ast­fel construită în­cât să nu poată fi scoasă de la inelul mobil. 5) Un cântar român nu poate fi cons­­­­truit de­cât cu doua cuțite și, prin ur­mare, nu va purta in același timp divi­ziuni pentru greu și pentru ușor;

Next