Timpul, iulie 1894 (nr. 142-167)
1894-07-01 / nr. 142
fc ... * • * * 7^42 ■ ce trebue sa orupe și că o coloană de trupe inamice înaintează pe șoseaua Ploești- București, aceste trupe trebuind a fi recunoscute S’a ordonat formarea unei brigade mixte compusă din regimentul Mihai I-Viteazu No. 6, regimentul 4 Iltov No. 21, regimentul 10 de artilerie, un divizion de 2 escadroane din regimentul 4 roșiori, 2 secții de ambulanță și trenul regimentar. Fiecare regiment de infanterie cupridea trei batalioane, din care unul de recruți și două permanente, al douilea batalion permanent fiind format la regimentul 3 de batalionul R.Cărat No. 9 și in regimentul 21 de batalionul Olt No. 3. Toate aceste trupe au fost puse în marș in ziua de 21 Iunie, la ora 3 dimineața, luând în acea zi 29 kilometri până în Tăngăbești, unde, sosind seara, au luat cantonamente mixte în sat. Etapul a fost împărțit în două mari părți. Cea dintâia s’a terminat la 20 kilometri pe la ora 10 dimineața și trupele au făcut popasul de zi luând mâncarea de dimineață; ele sau odihnit până la ora 4 p. m. A doua parte a etapului le-a condus în Tăngăbești, unde au sosit la ora 7 seara. Ordinea de marș în această zi a fost dată ca pentru înaintarea în apropiere de inamic. Cavaleria făcând serviciul de cercetare înaintat și coloana fiind fracționată în elementele ce comportă înaintarea în asemenea condițiuni. In Tăngăbești primindu-se informațiuni de la cavalerie că inamicul a ocupat podul de peste Ialomița la Țigănești și că se întărește aci, trupele au primit ordin a se pune în marș a doua zi 22 iunie la ora 6 dimineața, pentru a ataca inamicul ce se instalează la satul Țigănești.în capul de pod ridicat D. general Lahovari a întrunit în seara de 21 pe ofițerii superiori și le-a expus în trăsuri generale manevra ce aveau să execute a doua zi, așa după cum rezulta din studiul terenului pe hartă rămânând ca dispozițiunile de detail și mersul acțiune să se ordone chiar pe teren după recunoașterile ce aveau executa trupele de cercetare și statul major a al diviziei. Avant-garda de cavalerie a pornit în cercetare la ora 6 dimineața și coloana a urmat la depărtarea cuviincioasă. După o oră de marș capul coloanei a sosit la eșirea defileului format de pădurile care mărginesc șoseaua și manevra a început la depărtarea de 3—4 km. de podul de pe Ialomița. Manevra s’a desfășurat treptat și a fost condusă prin ordine date pe teren chiar diferitelor unități dimineața. Desfășurarea infanteriei a fost puțin jenată prin păzirea recoltelor neridicate încă toate ; s’a indicat însă întotdauna unităților nevoite a sta pe alocurea în ordine strânsă că erau presupuse desfășurate. Artileria a găsit loc de desfășurare atât pe șoseaua națională cât și pe drumurile transversale. Manevra s-a terminat la ora 10: 39 dimineața, după care d. general Laiova i a strâns pe ofițerii de toate gradele și a făcut critica manevrei. După un repaus de 5 ore în care timp s‘a luat mâncarea de dimineață trupele s’au pus în marș după ideia următoare. Trupele de apărare ale podului fiind respinse, se primesc informațiuni de la cavalerie că trupe numeroase superioare forțelor noastre înaintează pe șosea și că capetele coloanei au trecut de Puchenî. In asemenea condițiuni un angajament judecându-se a fi fără șanse de succes s’a dat ordin a se executa marșul în retragere, constituindu-se îndată o ariergardă tare formată din cavalerie, susținută de o baterie de artilerie și de un batalion de infanterie. In timpul marșului în retragere, socotindu-se că arier-garda este ajunsă de trupe inamice, s-a dat ordin pentru a se executa o luptă de arier-gardă la intrarea defileului format de pădurea mănăstirii Țigănești Toate trupele au avut cartușe de manevră asupra lor, artileria câte 20 lovituri de tun, infanteria câte 2‘0 cartușe și cavaleria câte 10 cartușe, pulberea întrebuințată fiind aceea fără fum. După terminarea luptei, trupele au continuat retragerea până seara când au luat cantonamentele pe linia Petrești-Săftica - Crețulești. Trupele au parcurs în această zi 22 kilometri, socotindu-se plecarea din Tângăbești, sosirea în Țigănești și înapoiarea până în cantonamente. La 23 iunie marșul s’a continuat spre București, pornind la ora 6 dimineața în aceeași ordine de coloană în până la Țurloaia, unde sa dat retragere o haltă mare de 5 ore, pentru a se lua mâncarea de dimineață, iar la orele 4.30 după amiază trupele au defilat în mod perfect, la intrarea orșului, denotând prin aceasta că au suportat marșul fără oboseală. Starea de sănătate a trupelor a fost perfectă, trupele n au avut decât 3 bolnavi ușor, cari s’au evaluat din prima zi. S’a dat o mare atențiune atât la luarea repaosului cât și la executarea marșului. S’a evitat in fiecare zi a face marșul pe timpul căldurei, timp care corespundea tot deauna orelor de repaos. Apoi măsura ca la plecare fiecare soldat se aibă opincile în raniță a fost nu se poate mai nemerită, căci prin aceasta s’au evitat în mod perfect rosăturile la care obicinuit este supusă o trupă în marș ; oamenii îndată ce aveau pelea iritată de cisme luau opincile și astfel nici o rosătură nu a avut loc. 1 Rezultatele nu pot fi decât foarte mulțumitoare dacă ținem seama că lungimea totală a drumului parcurs, ducere și întoarcere, a fost de 74 km, fără a com pta mișcările laterale executate pentru manevrare și pentru luarea cantonamentelor. Alimentarea trupelor în timpul acestui marș a fost obiectul unei osebite solicitudini din partea d-lui general J. Lahovari; este de notat modul cum a fost combinată, transiția treptată de la alimentarea ordinară din cazarmă la alimentarea cu conserve de carne care s’au între- s Iuințat iată modul cum a fost regulată aceasta . Trupele au primit rațiunile de mâncare pentru trei zile, corespunzând combinărei următoare : Prima și Rachiul reglementat cu 1 /8 pâne s’a mat la prima haltă mare, care au avut loc la ora 6 dimineața. Mânc ’rea de dimineață s’a luat la popas și a fost o fertură de carne proaspătă ce s’a pregătit împreună cu zarzavatele necesare în gamela individuală pentru câte două oameni. Tot azi s’a pregătit și mâncarea de , seara identică celei precedente, care a fost luată atunci, preparată în gamela omului d’al douilea. A noua zi: Dimineața s’a dat rachiul regulamentar cu 8 pâine inainte de plecarea din stație, la ora 6 dimineața. Mâncarea de dimineața a fost conserve de carne preparate în țară, care înainte de a fi consumate se ferbea și în gamela individuală de oameni, timp de 10 minute. Seara s’a dat oamenilor brânză. A treia zi Dimineața s’a dat rachiul ca și în ziua precedentă mâncarea de dimineața a fost tot conserve de carne, însă din acele pregătite în străinătate și care s’au consumat în același mod ca și cele din ziua precedentă. Mâncarea de seara s’a luat în tabără sau cazarmă la întoarcere, oamenii la ora obicinuită fiind întorși din marș. Ea a fost o fertură de fasole cu oțet, unt de lemn și măsline. Oamenii au mâncat cu foarte multă plăcere conservele. Acest marșa fost plin de învățăminte sub toate raporturile, s-a experimentat ținuta trupei în marș pe timp de vară, recunoscând că bluza de pânză este indispensabilă chiar în marșul început la ora 4 dim., mantalele erau prea călduroase și s’au scos la cea d’întâitt haltă. S’a recunoscut că sistemul de a da omului ca a doua încălțăminte o pereche de opinci suprima țosăturile și prin urmare unul din cel mai periculos obstacol al marșurilor; cu acest sistem nu mai pot fi oameni lăsați în urmă. Orele de dim și cele de seară sunt suficiente pentru executarea unei etape chiar de 30 km, repausul dat în timpul zilei 3 sau 6 ore cât ține căldura mare suprimă orice oboseală. Conservele de carne sunt foarte bine primite de trupă și înlesnesc mersul în mod simțitor. Supa în gamela individuală când poate să se dea oamenilor carne proaspătă se face în timpul limitat de o oră până la o oră și jumătate, pe când în gamela mare trebue mai mult de 3 ore pentru a face supa. Capela cu coifură dată tuturor trupelor este foarte avantagioasă și bine suportată chiar pe călduri mari. Cartușele de manevră cu pulberea fără fum au fost experimentate, având unele glonțul de carton și altele de lemn; cele cu glonțul de carton au fost mult preferite. In fine putem zice că ofițerii și soldații s’au întors în garnizoană cu mulțumirea ce dă sentimentul unei datorii bine îndeplinite, urmată în mod plăcut și fără oboseală. Suntem siguri că toți au adus din această excursiune o suvenire plăcută. rea, în locul dlui dr. I. Goilav, demisionat. D dr. N. Duma, actual medic secundar la diviziunea II chirurgicală din spitalul Colțea, în aceeași calitate la diviziunea I chirurgicală din spitalul Filantro- Ipia, în locul d-lui dr. N. Drugescu, de 1 misionat. D. dr. I. Stoianovici, în postul de meic secundar la diviziunea II chirurgicală I din spitalul Colțea, în locul d-lui dr. N. Duma, permutat. D. dr. G. Staiculescu, în postul de medic secundar la diviziunea chirurgicală din spitalul Colentina, în locul d-lui dr. N. Staicovici, permutat. * * * S’a acordat d-lui locotenent Constantin I Protopopescu, din f-iul regiment Mehedinți, înalta autorizațiune de a primi și a purta insemnele de ofițer al ordinului I Takovo (Serbia). * * * D-niî dr. Urechiă și A. Vlahuța, plecând din București pe timpul vacanței, revista Vieata își suspendă, pentru două luni, aparițiunea. Numărul viitor (33) al acestei reviste va apărea în Abonații — bineînțeles — își Septembrie, vor avea I anul de abonament complect (52 de numere). * * Cetățenii din Târgu-Neamțu, întrunindu-se la 19 Iunie, au înființat o secțiune a Ligei pentru unitatea culturală a tuturor Românilor. Comitetul e constituit din următoarele persoane : Președinte: Domnul dr. Constantin D. I . Petroni; Vicepreședinți: D-nii dr. Nicolae Penescu și Dimitrie Zamvell; Membrii în comitet: Domnii Irimia Nestor, Mihai Craculescu ; Casier: D. Nicolae I. I Drăghici, Secetar : D-nul Alexandru I. I Bradu. * * * D Dan D. Brătianu, inginer I clasa III în serviciul de poduri și ordinar șosele al ministerului de lucrări publice, este trecut în disponibilitate pe ziua de 1 I Iunie 1894. * * * I Dumineca viitoare, 3 Iulie, se va celebra, în templul coral din strada S-ta Vineri, căsătoria religioasă a d-lui Adolf Popper, unul din directorii vechei societăți de tranway, cu d-ra Paulina Lindenberg. " * * * ȘTIRILE ZILEI Monitorul Oficial de eri. Miercuri, publică mai multe numiri făcute în personalul judecătoriilor de pace. * * + Ministerul de agricultură aduce la cunoștința generală că, cu începere de Vineri, 1 iulie 1894 orele de lucru, pentru toate serviciile ministerului, vor fi de la 7 jumătate dimineața până la 12 și jum. p. m . fără întrerupere. * * * . S’au acordat următoarele pensiuni: Generalului de brigadă în demisie Zamfir Gheorghiu lei 916 bani 67 pe lună, pentru 35 ani de serviciu. Colonelului în demisie Nicolae Chirițescu lei 800 pe lună, pentru 43 ani de serviciu. Locotenentului-colonel Gheorghe Cuciuc lei 600 pe lună, pentru 40 ani de serviciu, și Căpitanului in demisie Voicu Chirnoglei 270 pe lună, pentru 31 ani de serviciu. * • * In serviciul medical al Eforiei spitalelor civile s’au făcut pe ziua de următoaele permutări și numiri, 1 Iulie, provizoriu până la concurs : D. dr. N. Staicovici, actual medic secundar la diviziunea chirurgicală din spitalul Colentina în aceeași calitate la diviziunea I chirurgicală din spitalul Col TIMPUL ! IULTE DIN JUDEȚE I Consiliul general al județului Botoșani este convocat în sesiune extraordinară I pentru ziua de 21 Iulie a. c. * * * DIN STftEINATATE I Congresul ziariștilor din Anvers a exprimat dorința de a cere o reducere a taxelor poștelor, telegrafelor și de telefon in favoarea ziarelor. * * * Gazeta de Colonia află din St. Petersburg că până acum nu se vorbește despre o amânare a căsătoriei Țareviciului. * * * * Nouă Presă anunță că Sultanul a conferit președintelui consiliului Serbiei marele cordon al ordinului «Osmanie» cu placă în briliante. * * * O depeșă din Roma ne anunță că, contrarul știrilor false alarmante, Papa este foarte bine. Marți a primit pe ambasadorul Austro-Ungariei, care pleacă în congediu, și pe monseniorul Higuera, auxiliarul arhiepiscopatului din Santa Fé dei Bogata. Cercurile bine informate din St. Petersburg asigură că sănătatea ministrului Giers este satisfăcătoare. D. de Giers a continuat să expedieze afacerile oficiale. Prințul Bulgariei a plecat Marți dimineața la Viena cu Orientul expres. * * * O telegramă din Cetinje ne vestește că Abdul Kerim Pașa, guvernatorul provinciei Scutari, a fost înlocuit cu Osman Pașa general de divizie. * * * Din Berlin cu data de ezi: Pererhia imperială a Germaniei va sosi mâine la Brontheim. Imnăratul va pleca la 14 iulie pe bordul Yachtului Hohenzollern la Christiania; se va întoarce apoi pe mare în Germania. La 20 iulie va sosi la Wilhelmshöhe (Cassel). * * * ULTIm CUVENT Găgăuțopol și Aristotel Mucea se duc să vadă morga. Ei privesc lung cadavrul unui om înecat și apoi Mucea, adresându-se către Găgăuțopol, îl zice: — Vezi tu mă, unde duce băutura multă de apă ? I Mostrenam. Dr. Steri © !M. Ciurcu IX. Pelikangasse No. 10—Viena Consultațiunii cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la Facultatea de Medicină din Viena. Consultațiuni și prin corespondențe al BETA DIN STATE UNITE (Prin filt. 1-grafie) Chicago, 10 iulie Proclamația președintelui Cleveland asupra stării de asediu a fost publicată n teritoriile Dakota, Montana Idaho, Wioming, Washington, Utah, în Colorado, California și New Mexique. Generalul Miles a telegrafia d-lui Cleveland că la 12 noaptea liniștea este deplină la Chicago. Mai multe sindicate de muncitori s-au declarat gata să sprijinească guvernul. Intorizarea minerilor pe mai multe puncte din Illinois inspiră neliniște. La We tville, minerii au oprit trenul de călători și au atacat miliția. Chicago. 10 Iulie Liniștea e aproape restabilită la Chicago și Hammond. Telegrame din numeroase localități anunță că se reia lucrul la căile ferate. Chicago, 11 Iulie Debs, șeful greviștilor, a fost arestat pentru conspirație. — Situațiunea se îmbunătățește. Marele șef al «Cavalerilor muncii» a declarat greva generală. Aproape un milion de lucrări au lăsat lucrul azi. Ei voiesc să continue greva până ce cererile lucrătorilor lui Pullmann vor fi acordate. Chicago, 11 Iulie Debs și ceilalți șefi-greviști au fost puși în libertate contra unor cauțiuni considerabile. INTEMPLARI Sinucidere la Tașî.—INtri dimineața —scrie Evenimentul—bătrânul Neculai Dimitriu, fost comerciant, s-a sinucis în cimitirul Eternitatea, trăgându-și un fol de revolver în tâmpla dreaptă. Moartea i-a fost instantanee. Defunctul a lăsat o scrisoare către d-na Dimitriu, în care explică cauza care l-a determinat la acest act de nesperat și arată că se va sinucide în cimitir. Păzitorii cimitirului n’au observat când bătrânul Dimitriu a intrat. La ora 10 fiul defunctului descoperi cadavrul tatălui său. La ora 1 parchetul a descins la fața locului și după isprăvirea cercetărilor, cadavrul a fost depus în camera mortuară. Cu o bucată de vreme bătrânul părea a suferi de melancoie. Era pururea trist. Muți s’a dus de s’a preumblat în cimitir. Inpreună cu preotul de acolo a vizitat locul unde se îngroapă săracii, pe care l’a găsit foarte frumos. Ea a lăsat o scrisoare acasă. In ea recomandă fiui său, Traian, de a îngriji de câteva afaceri mai încuceate ș i temină cu următoarele cuvinte : i fiindcă mă tem că nu veți avea cu ce mă duce la cimitir, me duc eu singuri. Omor—In noptea de Sâmbătă 25 spre Duminecă 26 c. s’a întâmpat un omor in comuna Lupșanu, plasa Borcea de sus, județul Ialomița în modul următor. Distribuitorul de tutun, Nicolae Mateescu, din Călărași, petrecea în cârciuma lui Gh. Patițu, din sus zisa comună, iar vizitiul său păzea afar la căruța cu tutun. Pe la 12 noaptea vizitiul, anume Constantin, din Dobrogea, vine la ușa prăvăliei să întrebe pe stăpânul său dacă pleacă și tot odată îi spune că cineva aruncă cu pietre în căruța. Atunci Nicolae Mateescu, fiind cam cu chef, apucă revolverul de țeava și -i smucește din mâna vizitiului, ca să se ducă să vază ce se petrece la caruța. Revolverul ia foc și glonțul lovește în pântece pe Mateescu, care cade la pământ..Nenorocitul a murit a doua zi Duminecă la 3 p. m. Aceasta pare a fi—scrie ziarul Luptătorul—versiunea cea mai apropiată de adevăr, până la probe contrarii. Cu toate acestea primarul din Lupșanu, care a văzut victima înainte de a muri, spune că Mateescu ’i-ar fi declarat că «vizitiul l’a mâncat fri ts. Cui’S este însă și faptul că o sumă de Vr’o 3 mii lei, ce avea asupra sa Mateescu, s’a găsit în urma perchiziției, făcute de d. substitut, la cârciumarul Panțu, care negase existența lor, mai înainte, când îl întrebase primarul. Atât vizitiul cât și cei bănuiți au fost arestați. Soldat înecat — Soldatul Niță Preșmereanu, din reg.ii călărași, din județul Brăila, aflându-se în orașul Călărași și mergând să se scalde în Borcea, în ziua de 27 c. pe la orele 7 seara, s’a înecat. Cadavrul nenorocitului soldat a fost găsit și scos a doua zi. O ciocnire între două vapoare. — O telegrama din Odesa ne anunța că o ciocnire s’a produs Luni noaptea în apropiere de Eupatoria între vaporul rusesc «Wadimir» și un vapor italian. Vaporul Wladimir s'a înecat. 66 de călători s’au înecat; ceîl’aiî au scăpat. Incendii. — Ni se telegrafiază die Tulon : Un inenditt s’a declarat la arsenal ; a distrus atelierul de montagut și at<itul mașinelor. Mai mulți soldați și marinari au fost răniți. Pagubele sunt evaluate la mai multe sute de mii de franci. O altă depeșă ne anunță că stricăciunile pricinuite de incendiu se urcă la mai multe 1894 milioane. Secțiunea mașinilor ți a atelieruli sunt aproape distruse. Cauza desastrului nu e încă cunoscută. Nu e nici un rănit. Uragan. — Ni se telegramă din Graz cu data de 11 Iulie . Azi după prânz a fost în oraș un uragan are a durat 5 minute. Un mare arumâr de geamuri au fost sparte ; mai mult, arbori au fost Soșî din rădăcină și acoperișurile ridicate. Numărul persoanelor rănite nu este inca cunoscut. DE LA SOCIETATEA DE Chaltairă macesso ■ româna D. Weigand, profesor la universitatea din Leipzig, cunoscut publicului român pentru scrierile sale ethnografice și filologice cu privire la dialectul Românilor macedoneni, a trimis societății macedonene o scrisoare de mare importanță pentru chestia națională macedoneană ca răspuns la adresa comitetlui societății, prin care se făcea cunosut aclamarea sa de membbru de onoare. Iată un extras din această scrisoare : «Mă simt foarte măgulit de onoarea de care societatea de cultură macedo-română m’a crezut demn. Negreșit că primesc această onoare cu mii de mulțumiri. Până acum am făcut puțin, care ar putea să justifice cu drept cuvânt alegerea mea ca membru de onoare, dar sper că în câțiva ani Europa nu va mai ignora așa ca astăzi existența, moravurile, limba etc. a Armânilor macedoneni grație publicațiunilor mele. Acum am sub presă un volum care va conține literatura populară ce am cules în călătoriile mele în Turcia. Societatea de științe din Saxa face cheltuelile» D Weigand arată mai jos în rea sa că deja mai are preparat scris caun volum care conține o descriere a călătoriilor sau prin Macedonia, statistica, descrierea tipurilor, costumelor, situațiunea socială etc Lipsindu-i însă mijloacele pentru tipărirea acestei lucrări și nefiiind încurajat din partea nici unei instituțiuni literare din România, regretă că această lucrare trebue să rămână încâ inedită. D. Weigand sfârșește scrisoare arătând că e hotărit a procura locuința, lumina și căldura la dour tineri «Armâni», cari ar voi să studieze filologia sau pedagogia. Un loc a promis deja d-lui P. H. Vardume iar celalt îl pune la dispoziția societății. MUZICA ȘI TEATRU Astă-seară, Joi, în grădina casinului austro ungar are loc ultimul concert al escelentei orchestre de sub conducerea d in Peters. Meritele superioare ale acestui șef de orchestră, merite care ’ au asigurat simpatiile publicului, ne fac să credem că acest ultim concert va fi vizitat de toți iubitorii de muzică aleasă. Baletii financiar comercial ți apoi Două deciziuni ministeriale importante. — Ministerul agriculturei și comerciului, având în vedere abuzul ce se face prin întrebuințarea dublilor decalitri cu doage de lemn de diferite grosimi, a luat următoarea deriziune : 1) In construcțiunea dublilor decanitri din doage de lemn de stejar, grosimea doagelor va fi de un centimetru, cu o toleranță, în plus sau în minus, de un milimetru . 2) Greutatea unui dublu decalitru pentru materiile uscate va fi egală cu 3.800 grame, cu o toleranță, în plus sau în minus, de 1/60; 3) Dublu-decalitri de alamă sau de tablă de fer, ce se pot întrebuința concuramente cu dublu-decalitri de lemn, vor avea aceeași greutate ca acești din urmă. 4) Se acordă o lună de zile scoaterea din uz a dublilor decanuri pentru nu îndeplinesc condițiunile de mai sus,cami 5) Directorul serviciului central de me *suri și greutăți este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei dispozițiuni. * Pentru a curma abuzul ce se face prin întrebuințarea cântarului român, ministerul comerciului a dispus următoarele : 1) Cântarul român , nu mai poate fi utilizat decât de negustorii ambulanți. 2) Negustorii cu prăvălii nu pot întrebuința decât balanțe cu brațe egale. Pentru cântăriri mai mari de 50 kgf. se pot întrebuința basculele. Balanțele și basculele vor îndeplini condițiunile cerute de regulament și instrucțiuni. 3) Limba cântarului român va avea o lungime proporțională cu coada cântarului, și anume: IIS din această lungime, socotită de la axa de suspensiune la extremitatea sa cea mai depărtată,până 4) Greutatea mobilă va fi formată dintr-o singură bucată și astfel construită încât să nu poată fi scoasă de la inelul mobil. 5) Un cântar român nu poate fi construit decât cu doua cuțite și, prin urmare, nu va purta in același timp diviziuni pentru greu și pentru ușor;