Timpul, mai 1895 (nr. 98-120)
1895-05-02 / nr. 98
ABONAMENTELE In țară pe un an „ pe 6 luni 40 lei 20 lei pe 8 luni.......................................10 lei Pentru streinătate, un an ........................50 lei Redacția și Administrația 23, STRADA DOAMNEI, 23 ANUL AL ȘAPTESPREZECELEA. No. 98 EDIȚIA TREIA ___ — - - - — — ~ ~ “ ■ ~ “ ' - “ Un exemplar 15 Bani /TIMPUL ANUNCIURÎ și INSERȚII 80 litere petit pag. IV . . . . • . • ■ . A • • . ni if anxAtolurile se prunesc3a«A^8 Place de la Bo și Administrația ADA DOAMNEI, 23 Un © Templ&r 15 Bani Curioasă Constituție... Treizeci de ani în șir am avut obligativitatea Inveamíntului primar numai pe hârtie; în vreme ce aiurea s’au făcut sforțări uriașe pentru a răspândi lumina în toate straturile poporului, la noi masa a rămas înfundată în cel mai desăvârșit întuneric. Rezultatul acestor treizeci de ani, în privința instrucțiunii la sate, ni s-a arătat ancheta făcută în 1894 de ministerul cultelor și despre care am vorbit mai zilele trecute : sunt în comunele rurale peste 600,000 de copii în vârstă de școală, din cari s’au înscris numai 186,000, și au frecventat regulat abia jumătate din aceștia. Când însă guvernul conservator a făcut reforma învățămîntului primar, în unicul scop ca obligativitatea să se poată cu adevărat aplica, un partid politic însemnat, care a guvernat țara aceasta și o va mai guverna, partidul liberalnațional, s’a ridicat înpotriva reformei și a strigat cu glas tare că «se calcă Constituțiunea». Treizeci de ani în șir, satele noastre au așteptat ca Statul să le dea și lor ceea ce dă orașelor și ceea ce e prima lui datorie să dea societății: siguranța. Vremea a trecut, guverne multe s’au schimbat, iar țăranii au rămas tot fară poliție, și răutățile, delictele și crimele au tot sporit, nefiind de nimeni și de nimic înfrînate. Când însă guvernul conservator a creat jandarmeria rurală, pentru a da și satelor siguranța cea atât de necesară, același partid însemnat, partidul liberal-național, s’a ridicat violent înpotriva creațiunii și a strigat că «se calcă Constituția». Regulat, de la un cârd de vreme, din zece în zece ani, țara e bântuită de criză economică, și la fiecare revenire e tot mai grea criza, tot mai aspră. Pricina acestei periodice suferind e că economia noastră n’a ținut pasul în desvoltarea economică a celorlalte țări. De timp îndelungat, oamenii care cugetă la binele țărei văd că trebue să eșim din starea excluziv agricolă și să ne complectăm economia națională prin întemeierea unei serioase industrii. Acești oameni văd că și industrie serioasă fără mine nu se poate, și că mine nu se pot deschide fără o lege a minelor. Când însă guvernul conservator a făcut o asemene lege, învingând nenumăratele prejudecăți și interesele particulare rău înțelese, același partid liberal-național s’a ridicat cu vrășmășie înpotriva ei, a agitat țara de la un cap la altul și a strigat, ca să se audă și peste granița departe, că «se calcă Constituția». Statul a contractat mari datorii și a făcut însemnate jertfe ca să brăzdeze țara cu căi ferate de interes obștesc. Nimeni nu și-a putut însă închipui că cu aceasta s’a isprăvit treaba. Pentru a înlesni desvoltarea agricolă și industrială, trebuia să se deschidă putința construirii căilor ferate de interes particular; și cum nici datoria Statului nu e, nici în putința lui nu stă să se încarce cu asemeni întreprinderi, ele trebuiau lăsate în sarcina inițiativei private. Când însă guvernul conservator a făcut o lege pentru căile ferate de interes particular,, același partid liberal-național a protestat strigând că «se calcă Constituțiunea». Legea electorală de la 1884 conținea dispozițiuni care lăsau pe cetățeni la discreția bătăușilor plătiți, punând astfel violența și corupțiunea la temelia regimului nostru reprezentativ. Nimic nu se putea face pentru înfrânarea bătăușilor, pe câtă vreme acești netrebnici erau îmbrăcați prin lege cu pompoasa haină de delincvenți politici, sustițiabili de Gurlea cu jurați; din potrivă, ticăloasa lor meserie era încurajată. Când insă guvernul conservator a adus legea pentru curmarea acestei ticăloase stări de lucruri, același partid liberal-național a strigat că «se calcă Constituțiunea». Să ne oprim aci, căci faptele enumerate sunt prea de ajuns pentru ce voim să spunem. Față cu atitudinea partidului liberal, e firesc să ne întrebăm: ce vor fi zicând oamenii serioși și nepătimași, cari nu intervin în luptele noastre decât în momentul hotărîtor, iar până atunci privesc liniștiți și la unii și la alții? Dacă oamenii aceștia pun temei pe ceea ce spun și fac partidele noastre, ei trebuie să-și zică: Curioasă Constituție mai are și țara asta, dacă nu poți să faci nici o îndreptare în nici o direcțiune, politică, culturală, economică ori administrativă, fără s’o sfâșii. Căci dacă e adevărat ce spune partidul liberal, atunci Constituțiunea noastră e o nenorocire pentru România, e o stavilă care vecinie se pune în calea oricărei îndreptări, oricărui progres. Și atunci datoria cetățenilor serioși e s’o desființeze și să pue în locul ei o altă Constituțiune, care să ne ajute, iar nu să ne împiedice. E fatală, e ineluctabilă această concluziune, dacă strigătele necurmate ale partidului liberal sunt sincere și nu niște mizerabile artificii de luptă. Dar atunci în ce situațiune se pune acest partid, cavaler patentat al Constituțiunii ? Partidul liberal pretinde că el singur a făcut Constituțiunea și că, din toată țara, numai el o servește și o apără cu credință ; cum se împacă pretențiunea aceasta cu vecinica străduință de a arăta lumii pe aceeași Constituțiune ca piedică de netrecut la orice progres ? Lăsăm opiniunea publică să răspundă la această întrebare și pe partidul liberal să cugete dacă îl convin sau nu urmările purtării sale. ------------------------------------------------ TELEGRAME «Umsturz-Verlage» respinsă Berlin, 11 Mni. Reichstagul a resplint paragraful 112 a proiectului în contra răsvrătirilor subversive și a renunțat la orice discuție a proiectului. Moțiunile care modifică proiectul au fost retrase și proiectul întreg a fost respins paragraf cu paragraf fără discuție. Ședința s-a ridicat. Berlin, 12 Maiü. împăratul a primit după amiazi pe cancelarul prințul de Hohenlohe îi poriemită Kneller și Mquel. A reținut pe câte trei la dejun. Răscoala din Cuba Madrid, 11 Main. O depeță din Havana anunță că mai multe bărci suspecte s-au semnalat lângă Santiago ; ele sunt păzite în mod activ pentru că se crede că aduc întăriri pentru insurgenți. Arestare de ziariști Barcelona, 11 Maiü. Redactorii ziarului anarhist Nucea Idea au fost arestați la Gracia. Regina Natalia la Belgrad Belgrad, 11 Maiü. Regina Natalia a primit după amiazi în mod foarte grațios pe membrii guvernului. Un număr foarte mare de depeși de felicitări i-au sosit din toate părțile țării. Noul cutremur era Laibach Laibach, 11 Main. Un cutremur tare s’a produs era la 6 ore dimineața și un altul mai slab azi dimineață la 4 ore. Numiri în Japonia Yokohama. 11 Maiű. Amiralul Kaboyama a fost numit comandant al Formozei. Se asigură că iierlele Boomnto a fost numit ministru penipotențiar în China. Expoziția din Amsterdam Amsterdam, 11 Maic. Deschiderea expoziției universale s’a făcut azi. Regina era reprezentată prin marele maestru al ceremoniilor, baronul Dutour van Billincave; miniștrii, autoritățile civile și militare au asistat. Un banchet s’a ținut apoi la palatul industriei, cu ocazia deschiderea expoziției. S’au rostit numeroase discursurî. După prînz un foc de artifiție s’a tras pe Amstel. ----------------------------------------------- Efectele Banchetului De viziunea colectiviștilor de a se întruni cu toții la un banchet, a produs în Capitală un efect dezastros pentru guvern și partidul conservator. Tramwayul electric, electrizat peste măsură prin acest eveniment gastronomopolitic, a început să fugă cu o repeziciune ne mai pomenită și frica se putea citi pe fețele tuturor, chiar de către acei cari nu știu să citească. N’ar fi crezut nici o dată cetățenii Capitalei că în momentul de grea cumpănă prin care trecem, partidul liberal va fi în stare să ia niște rezoluțiuni așa de virile: un banchet pe 40 lei de cap de om ! O putem mărturisi astăzi: evenimentul are o așa de mare însemnătate, încât ministerul Lascar Catargiu s’a dus și partidul conservator se poate socoti mort pentru totdeauna. Mort în urma unei indigestiuni de care suferă alții din pricină că au mâncat prea mult la banchet! Aceasta este culmea rușine! pentru partidul conservator, încă de la ora 5 și juni. toți miniștrii, adunați în consiliu, se întrebau înfricoșați dacă n’ar fi bine să capituleze înainte de a începe banchetul? D. P. P. Carp, cu încăpățînarea care -l caracteriză, a propus rezistența, cel puțin până la momentul fripturei, atât îi este de dragă puterea: întârziere zadarnică! Pe la ora 7 se soseau în consiliu președinții Camerei și Senatului și somau pe guvern să se retragă, amenințându-l, la caz de refuz, cu demisiunele domniilor lor din Parlamentul care s’a închis di! Orice șovăire era de prisos, D. Lascar Catargiu a depus imediat demisiunea întregului cabinet în mâinele Suveranului. La ora 8, d. Dimitrie Sturdza având încă șervetul de gât ca să nu-și păteze redingota dăruită de principesa Gorciakoff la Paști, a fost chemat la Palat. — Lasă că me duc ea, a răspuns d. Eugeniu Stătescu, că sunt mai aproape de ușă. — Ba me duc ea, a ripostat d. N Eleva, că tot nu’mî e foamte mic. Dacă ministerul colectivist nu este încă format, întârzierea provine din faptul că colectiviștii nu se înțeleg până acum bine între denșiî, cine anume să ia moștenirea guvernului conservator De altminterea, trebue să recunoaștem că toate s’au petrecut la banchet în cea mai perfectă liniște. Pupături, ciocnituri de pahare, urale, discursuri și celelalte ! Antreprenorul restaurantului de la Bulevard a constatat însă cu părere de rea după plecarea musafirilor, că-i lipsesc mai multe tacâmuri de argint De, ce să zici, unii invitați își închipuiau poate că în prețul de 40 de lei pentru mâncare intră și dreptul la un cuțit, o lingură, o furculiță și un șervet. Raid. ------------------------------------------------ Mesagiu! de închidere AL Sesiune| Corpurilor Legiuitoare Domnilor senatori, Domnilor deputați, închizând a patra sesiune a acestei legislaturi, sunt fericit să constat că și de astă dată mvna Domniilor-voastre pentru binele obștesc a fost neobosită și munca Domniilor-voastre spornică. Ați urmat în liniște și cumpătare opera de reforme pe care ați început’o în prima sesiune, înzestrând Țara cu o nouă lege a Curței de compturî, dând armatei legea statului-major și săvârșind revizuirea în parte a condicei penale și a condica de comerț, ați mai împlinit unele din lipsuri e legislațiune| noastre și ați făcut un pas înainte în revizuirea și îmbunătățirea întregului nostru organism de Stat. In această sesiune ați dat și o deosebită atențiune intereselor comunelor noastre, și mai ales acelora ale Capitalei. Prin măsurile ce ați votat, ați asigurat Bucureștilor mijloace de propășire potrivite cu starea ce se cuvine Capitalei Regatului român. Munca Domniilor voastre de căpetenie, însă, a fost îndreptată către nevoile economice ale Țărei. Pentru a lor îndestulare ați îndeplinit cerințele Constituantei din 1866, care a pus legea minelor printre măsurile care trebuiau realizate în cel mai scurt timp, și ați înlesnit astfel descoperirea și exploatarea avuțiilor noastre minerale, fără de care năzuințele noastre pentru creearea unei industrii naționale ar fi rămas sterpe. Țara va ști să recunoască meritul celor cari ’i aț deschis acest nou izvor de bogăție Prin legea căilor ferate de interes local aț asigurat sporirea rețelei noastre de drumuri de fer, fără a îngreuna sarcinele contribuabilor, și, înlesnind transportul, ați pregătit o însemnată îmbunătățire în condițiile de luptă ale producției noastre. Aceeași dorință v’a însuflețit și când ați autorizat guvernul Men ca, din excedentele noastre budgetare, să înzestreze marele târg al Bucureștilor cu o nouă gară și să ușureze astfel nevoile comercialul, acum mai ales când sfârșirea podului peste Dunăre va pune Capitala în legătură directă cu Marea. Tot în anul acesta se va deschide primul nostru serviciu de navigațiune maritimă între Constanța și Constantinopole. Grija Domniilor voastre pentru comunicațiile de uscat nu v’a făcut să uitați marea noastră arteră fluvială. Dând guvernului Meu și în această sesiune mjloacele de a spori și întări serviciul nostru de navigațiune pe Dunăre, ați îndeplinit una din cele mai viu dorințe ale României. Astfel mulțumită munce! Domniilor voastre luminată și patriotismului Domniilorvoastre neclintit, propășirea economică a scumpei noastre p atriî va lua un avânt din ce în ce mai puternic, cu atât mai mult cu cât efectele crizei agricole, prin care am trecut, s’au împuținat în mod simțitor și s’a dovedit temeinicia prevederilor din Misagiul nostru de deschidere, în care vă spuneam că greutățile în care ne aflam nu puteau să fie decât trecătoare. Domnilor senatori, Domnilor deputați. Mersul înainte al națiunilor nu are margini, și, pentru muncitorii harnici, nu vine nici o dată ceasul de odihnă. Opera căreea ați consacrat activitatea Domniilor-voastre nu este isprăvită. Ea este, însă, destul de însemnată ca să vă puteți întoarce la vetrele Domniilor-voastre cu convingerea adâncă că ați întrebuințat numai spre folosul țărei înalta misiune pe care cu încredere v’a dat’o. In numele meu și al țărei vă mulțumesc. Eu declar închisă sesiunea actuală a Corpurilor legiuitoare. CAROL. (Urmează semnăturile tuturor d lor miniștri). ------------------------------------------------D. Ribot a desvoltat apoi proiectele de reformă financiare care vor fi prezintate în sesiunea viitoare spre a stabili echilibrul (Aplause prelungite). Paris, 12 Maiü. Generalul Zurlinden s-a dus la Lyon pentru a inaugura noua școală de sănătate militară. A fost primit cu strigăte de : «Trăiască armata! Trăiască republica !» Ministrul a rostit un discurs. A zis că școala de sănătate din Lyon este una din ultimele instanțe ale operei de reorganizare militară, care s-a terminat acum. Franța poate privi viitorul cu liniște și să urmărească marea sa misiune de siguranță în pace. Bordeaux, 12 Main. Vr’o sută de socialiști grupați în fața localului unde a fost bancherul, au fluerat și au făcut alte manifestațiuni sgomotoase și ostile, în momentul când d. Richot și cei l’alți miniștri eșiau ; poliția a dat înapoi pe manifestanți și a arestat vreo douăzeci din ei. Mulțimea a aclamat pe miniștrii. Paris, 12 Main. Oficial.—Statistica direcției vămilor indică pentru importul celor 4 luni d’Intain ale acestui an 1.210.487.000 franci contra 1.466 milioane în 1894 și pentru export 1.037.119.000 franci contra 1.008 milioane din perioada corespunzătoare a anului trecut. —--------------------------------------------- Din Republica franceză (Prin fir telegrafic) Atentatul unei domnișoare.—Expoziția din Bordeaux. — Noua școală militară.—Manifestație socialistă.— Cifre. Paris. 11 Main Domnișoara Amelot a omorât cu 4 focuri de revolver pe abatele Broglie. Domnișoara Amelot, pare atinsă de mania persecuțiunei. Bordeaux, 11 Main D-nií Lebon și Trarieux au prezidat în timpul dimineței inaugurarea expoziției. 1 Richot a rostit la banchetul dat în timpul zilei un discurs, în care a zis că ministerul a ajuns să aducă liniștea în spirite prin tăria sa împăciuitoare. Francia, deși angajată la Madagascar, nu putea să nu se unească cu celelalte puteri pentru a regula interesele europene în Extremul Orient. «Legăturile care ne unesc de la 1891 cu Rusia s’au întărit; lumea întreagă a înțeles că acțiunea comună a celor două puteri aliate este, peste tot unde interesele lor le chiamă, o garanție de pace și de siguranță.» MARȚI 2/14 MAIU 1895 Din Austro-Ungaria (Prin fir telegrafic) împăratul la Viena.— Conflictul Kalnoky-Banffy.—Convocarea delegațiunilor. Budapesta, 11 Marti. D. Banffy și baronul Jósika au plecat la Viena. Po la, 11 Maitii împăratul a plecat la 2 ore .1 2 In mijlocul unui entusiasm de nedescris. Deși refuzase orice caracter oficial la plecarea sa, totuși societățile de lucrători, reprezintanții municipalității, elevii școalelor și un public foarte numeros s-au dus la gară. împăratul a detunat la cazarmă cu ofițerii regimentului 37 ; el a fost obiectul unor ovațiuni frenetice: împăratul a adresat o scrisoare autografă amiralului Sterneck, exprimându-i lui și marinei de resbel satisfacția și recunoștința sa pentru excelentul spirit și buna ținută a marinarilor. Termină zicând : «Cu cât limitele hotărâte de natură la desvoltarea marinei noastre cresc, cu atât marina își îndcuiește forța spre a spori lucrul de care are trebuință pentru a păstra gloria pavilionului sau în împrejurările cele mai serioase». Budapesta, 11 Maiü. Comisiunea Camerei a adoptat în unanimitate proiectul privitor la lucrările suplimentare ale Porților de Fer și creditul care se raportă la aceste lucrări. Viena, 11 Main. Oficialul publică niște scrisori autografe ale împăratului către d-nii de Kalnoky, Windischgraetz și Banffy convocând delegațiunile pentru 6 Iunie la Viena. Viena, 12 Main. împăratul s-a întors de la Pola ; după amiazi a primit pe d. de Kalnoky în audiență destul de lungă la castelul Lainz. La 5 ore seara a venit la Hofburg, unde a primit pe miniștrii Jósika și Banffy , apoi s-a întors la Lainz. D. Banffy a plecat la Budapesta. Budapesta, 12 Maiü. Corespondența din Budapesta anunță că d. Banffy a dat seamă împăratului de situațiunea politică, dar împăratul și-a reservat decisiunea. Prin urmare, răspunsul d-lui Banffy la interpelarea d-lui Helry s-a amânat. ------------------------------------------------- CHINA ȘI JAPONIA Atitudinea celor trei puteri. — Rezerva Englitezei. — Presa engleză. —Indemnitatea adițională Negocierile pentru a fixa compensația pecuniară în schimbul peninsulei Liao- Tong trebue să fi început deja între China și Japonia. Cedarea Japoniei nu a pus însă capăt înțelegerei stabilite între cele trei puteri protestatoare; acestea vor continua să lucreze în comun acord până ce se va fixa cifra compensațiunii și se vor îndeplini obligațiunile tratatului chinezojaponez. In raporturile lor cu Japonia, aceste trei puteri nu au părăsit nici un moment atitudinea lor curtenitoare și amicală. Acum, ele se simt moralmente obligate să sprijiniască orice cerere a Japoniei pen-