Timpul, septembrie 1895 (nr. 195-218)

1895-09-26 / nr. 214

ANUL AL ȘAPTE­SPHE­LEGELEA.— No. 214 ABONAMENTELE in țară pe na a»....................................40 le? » pe 6 luni........................................20 lei , pe 8 luni.......................................10 lei Pentru streinătate, un an.........................50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0.20 bani numărul la Agence de joumaux ét­rang­era, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. Redacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNEI, 23 — Bn esemplar 15 Bani _____ fACTA IȚI A. A. FRECA MARȚI 26 SEPTEMBRE (8 O­BRE) 1895 T­IMPUL AHOCIURI și INSERȚII Linia 80 litere petit pag. IV ..... . ă,4a Rod­­uno III II 2,50­5.­' I,­­j­­amaiubhirile se primesc la Agenția i 'I­v - í­ fg. I­ilava», 8 Place de la Bourse « Redacția și Administrați» - 23, STRADA D O A MNEÍ, 23 Un esemplar 15 Baut III ... Și liberalii-naționali puterea. De câte­va zile nu se umblă alt­ceva prin cap de­cât criză minis­terială, schimbare de guvern și chiar de regim: « Junimiștii se duc»; «conservatorii trebue să se ducă și ei, căci sunt acoperiți de păcate grele»; «regimul conservator nu mai e cu putință». Și liberalii ved deja budgetul țetei fară păzitori și -și ascut ghiarele. La dreptul vorbind, numai libe­ralii mărunți, numai plevușcă li­berală își face iluzii. Cei mari ștm bine că din toate proorociile astea nimic nu se va realiza și că tre­bue să mai treacă multă vreme pănă când colectivitatea să se așeze la ospățul puterei; dacă se prefac totuși că cred într’o apropiată în­toarcere a norocului, o fac aceasta numai ca să încălzească plevușcă întreținându î iluziile. Și fiind­că nu suntem haini la su­flet, nu ’e vom tulbura în exercițiul meseriei lor; cu atât mai mult că înșiși liberalii, cu afirmările lor, ne oferă prilejul de a face două obser­­vațiuni destul de interesante pen­tru opiniunea publică. Toată lumea își aduce aminte că liberalii, în vremea măririlor, priveai­ partidul conservator ca stins de pe fața pământului românesc. Nici vorbă nu putea fi, pentru li­berali, de revenirea la putere a conservatorilor; ba nici măcar ca partid de opozițiune nu ne îngă­duiau să existăm și să însemnăm ceva. E drept că colectivitatea făcuse tot ce i-a stat in putință ca să ne nimicească; sunt încă vii în amin­tirea țarei persecuțiunile fără mar­gini suferite de partizanii noștri, persecuțiuni cari au făcut pe unii să -și ia lumea în cap, iar pe mulți i-au redus la tăcere. Și, uite, partidul conservator nu numai n'a dispărut de pe arena politică a României, ci, plin de vi­ață, a reluat frânele guvernului, conduce de mai bine de șeapte ani cazul Statului și marele partid libe­­ral-național — care pretindea odată că înglobează toată țara — e redus să spereze căderea conservatorilor nu­mai de la desbinarea lor, căci așa a ajuns treaba și numai așa se poate explica stăruința cu care liberalii prind, răspândesc și exploatează toate svonurile de criză ministe­rială. Un mare învățământ se degajează din acest fapt, învățământ asupra căruia căpeteniile partidului liberal ar face bine să mediteze serios până la împlinirea fericitului eveniment al unei noui descălecări naționale­­liberale. Ori­cum, e interesant de constatat cum un partid, care ne tăgăduia până și existența, a ajuns să-și aș­tepte tot norocul numai de la ne­înțelegerile dintre noi. Aceasta e întâia observațiune. A doua observațiune, mult mai interesantă pentru opiniunea pu­blică, privește activitatea guverna­mentală a ambelor partide. Liberalii pretind că criza pe care o trîmbițează ei nu e alt­ceva de­cât rezultatul fatal al desbinării ce din capul locului a existat în par­tidul conservator. Noi nu suntem, după părerea lor, n’am fost și nici putem fi vre-o­dată uniți. Luând drept bun și adevărat ceea­ ce pretind liberalii, opiniunea publică poate face următoarea ob­servațiune întemeiată pe un lung șir de fapte: Conservatorii, cei cari n’au­ fost și nu sunt uniți, au isbutit totuși să săvârșească în ș­apte ani un lanț întreg de reforme grele. Ei au pu­tut desființa ogiul; ei au știut să facă magistratura inamovibilă; ei au isbutit să dea chestiunii împro­prietăririi țâranilor o soluțiune se­rioasă; ei au regulat pozițiunea până acum atât de precară a clerului mirean; ei au reușit să procure co­munelor mijloacele necesare pentru a eși din starea de înapoiare în care se ținea lipsa de resurse; ei au fost în stare să creeze gendar­­meria rurală, instituțiune promisă de toate guvernele, dar în veci a­­mânată; ei au avut puterea să facă în parte delicata reformă a învă­țământului și să proiecteze reforma lui totală; ei au­ reorganizat admi­nistra­țiunea, au presărat țara cu spitale rurale și cu școli, au înce­put și terminat lucrări grandioase, au administrat finanțele așa că toate budgetele au dat escedente însem­nate, au dat comerțului garanții serioase prin reforma codului de comerț, au respectat cu scrupulo­­zitate libertățile publice, au făcut o sumă de îmbunătățiri mărunte pe cari nu le mai punem la socoteală. Iar liberalii, cei perfect uniți, cei în al căror partid domnea o dis­ciplină de fier, liberalii nu’au făcut nimic în două­spre­zece ani de gu­vernământ. Toate chestiunile mari pe cari le-a rezolvat destinatul partid conservator erau vechi, nu s’au ivit cu venirea sa la putere. Partidul liberal le-a cunoscut, s’a încercat să le deslege, le-a sucit și le-a răsucit, dar n’a fost in stare să le urnească din loc și a plecat de la putere, după doui­spre­zece ani, fără să fi împlinit una sin­gură din nenumăratele sale tăgă­­dueli. Și făcănd această observațiune, opiniunea publică va trebui să-și zică cum că mai folosită e țara cu destinații conservatori de­cât cu mult uniții liberali. Căci, în defi­nitiv, țara nu se interesează de ceea ce se petrece în sinul partidelor, cât de ceea ce fac partidele pentru binele obștesc. Dacă liberalii erau foarte disciplinați și nu faceau alta decât să se pricopsească, ce folos­ivea țara din aceasta ? încercarea presei liberale de a zăpăci lumea cu svonurile de criză și de schimbare a regimului nu poate clar folosi mult partidului li­beral ; ea dă numai ocazie opi­­niunei publice să facă observațiuni defavorabile acestui partid. ------------------------------------------------­ TELEGRAME Oaspeții Franței Paris, 5 Octombre D. Faure a facut vizită marelui duce Constantin. Regele Portugaliei ții d. Faure au schimbat vizite. Paris. 6 Octombre Plecarea prințului Nicolae al Greciei s’a amăn­ă; Mercur­ va Faure ni va pleca joi la véna la Many cu d. colo va merge în Englitera.Copenhaga. De a­ D și d-na Faure, Regele Portugaliei, prin­țul Nicolae al Greciei, marele duce și marea ducesă Constantin și ducele de Aosta au sosit în timpul dimineții. Din Austria Viena, 5 Octombre Fremdenblatt declară neexacte știrile în pri­vința unor schimbări la legațiunea austro­­ungară din Haga și intrarea contelui Zaleski în cariera diplomatică. Acelaș ziar anunță că oficialul va pu­blica mâine o scrisoare a împăratului către contele Goluchowski destinată să pună de acord titlul de ministru al casei imperiale și al afacerilor străine cu instituțiunile cons­tituționale ale imperiului, așa precum se face de mult timp în armată și pentru di­feritele funcții ale Curții. Turcia și Bulgaria Viena. 5 Octombre Corespondența Politică află din Sofia că Poarta a făcut să parine guvernului bulgar o notă imputându-î că concentrează trupe în Rumelia Orientală și că permite forma­rea de bande nouă pentru invaziunea în Ma­cedonia. Guvernul bulgar a răspuns declarând că aceste alegațiuni sunt reu întemeiate. Colonie germană în China Berlin. 5 Octombre Norddeutsche Zeitung află că consulul general al Germaniei la Shanghai a semnat la Harkov o învoială cu autoritățile chi­neze pentru stabilirea unei colonii germane, care va avea administrația sa și juridicțiu­­nea sa proprie, dar care va fi pusă sub su­zeranitatea Chinei. Din Italia Massauah, 5 Octombre. In urma atitudine! amenințătoare a vas­ului Mangașa care strânge forța la Sud de Antolo și Lasta și care întrebuințează toate mijloacele pentru a produce rescretirea șefilor de la graniță, generalul Baratieri miliția mobilă și a format un lagăr a­ch’­mat de ob­servație la Adigrat, cu forțe suficiente pen­tru a face față la ori­ce eventualitate. Roma, 5 Octombre. După o depeșă privată din Adigrad, niște italieni ar fi fost expulzați din Harrar. Italia militară desminte știrea în pri­vința trimiterei de trupe în Africa. Italia asigură că regele Portugaliei va veni la Roma ca să facă vizită perechi re­gale. Va fi primit în mod oficial. Răscoala din Cuba Madrid, 5 Octombre. Se asigură că guvernul va trimite în cu­­rând 25 batalioane la Cuba. Ciocnire de trenuri Foggia, 5 Octombre. O ciocnire s-a produs între două trenuri în gara Zollino. E un mort și trei răniți. --------------------------------------------------------­ MANEVRELE REGALE Ziua de 24 Septembre Manevre. Iacă un cuvânt care spune atâtea lucruri, și care face să bată atâtea inimi de senzațiuni care mai de care mai deosebite. Lumea militară în special așteaptă cu bucurie sosirea epocei anuale de manevre, care constituesc pentru dânșii adevărata școală, unde se poate constata gradul de preparațiune al armatei pentru războiu și a se deprinde de la soldat până la general cu greutățile unor operațiuni de campanie. Din an în an manevrele noastre devin mai interesante, mai atrăgătoare pentru țările străine, care -și trimit reprezentanți speciali pentru a vedea și admira brava armată română. Manevrele regale din anul acesta vor dura trei zile: 24, 25, 26 Sept., precedate prin întâlnirile a 2 divizii de cavalerie în ziua de 23. Astăzi a avut loc l­a izbire între cele 2 corpuri de armată : f­iul sau corpul de de Nord și al 2-lea sau cel de Sud. Tim­pul frumos de până acum pare a fi voit în­adins a se schimba în râu pentru a arăta națiunea și Europei întregi că, tînăra dar viguroasa armată română este capa­bilă de eforturi cât se poate de mari. De dimineață o ploaie fină a început a cădea și în curând cerul lua aspectul posomorit al timpului noros de toamnă. Trupele au executat cu toate acestea marșurile lor, care trebuiau să le pue în contact, cu cea mai mare preciziune, fără ca ploaia să fi schimbat natura veselă a Romanului, care, bine îngrijit, poate su­porta toate intemperiile. La 10 ore, Majestatea Sa, însoțit de Auguștii săi oaspeți, Altețele Lor Regale principele Leopold de Hohenzolern, princi­pele Wilhelm de Hohenzollern și principele de Meiningen, sosesc în trăsuri la Butiman, unde erau așteptați de marele cuartier ge­neral și toți ofițerii străini; de aci Majes­­tate Sa, Altețele Lor Regale și toată suita trebuiau să încalice pentru a urmări ma­nevra. In acest moment ploaia se întețise, de­venind aproape torențială. Majestatea Sa, cu întreaga suită, dădu exemplul și sub torente de ploaie încălicâ, dând imediat semnalul de plecare. De la Butiman, marele cuartier gene­ral pleca prin Fântânele spre Cojasca pe malul drept al Ialomiței, unde acțiunea se angajase între cele 2 corpuri de armată. Ideia strategică a acestor interesante ma­nevre este următoarea: Un corp de armată (f­ iul corp de ar­mată sau corpul de Nord), precedat de o divizie de cavalerie sub comanda d-lui ge­neral Berindei (divizia de roșiori­e sub comanda d-lui general Băicoianu) formează avant-garda unei armate venind de la Nord și are intențiunea de a ataca cetatea Bu­curești prin surprindere. Pentru a se feri de defileurile formate de pâraele Znagova, Vlăsia și Cociovaliștea, care pot ușor a fi disputate de trupe puține, acest corp de armată se decide a lăsa calea mare de operațiune Ploești-București, și alege una mai la Vest, Cornești-București, care-i per­mitea ast­fel a întoarce acele obstacole. Un alt corp de armată (corpul II de armată sau corpul de Sud comandat de d. general Arion) făcând parte din armata care manevrează în jurul capitalei Bucu­rești, află despre înaintarea inamicului și îi­ese înainte, căutând a-l respinge. Acest corp de armată grăbește marșul pentru a ajunge la Ialomița și a o disputa inami­cului, știind că acest curs de apă for­mează un puternic obstacol înaintea lui. Corpul de Nord ajungând la Ialomița, după ce divizia sa de cavalerie întâlnise pe cea inamică, și fiind respinsă se retră­sese spre Bilciurești și Socet tot pe Ialo­mița, o găsește ocupată și atunci caută a face un atac forțat și prin surprindere. Pentru aceasta se însărcinează brigada 3 cu artileria divizia 2 de a face o demonstrație de trecere pe la Cojasca și Bujoreanca și pe când atențiunea inamicului este atrasă în această direcțiune, profitând și de forma rîului, trece cu grosul (3 brigade îm­preună cu artileria divizia l-a și cea de corp) pe la Bilciurești și Socet, unde di­vizia sa de cavalerie aruncase 2 poduri. Corpul de Sud înaintează spre Ialomița cu intențiunea de a o trece și ataca pe inamic. Ajungând însă aci cu avantgarda (brigada a 5-a) vede că inamicul este în a­­propiere și se decide să apere acest rîfl. Divizia sa de cavalerie, care manevrează pe la Vestul satului Rudari, află de mișca­rea de trecere și învăluitoare a corpului de Nord și anunță pe comandantul celui de Sud. Acesta ia imediat măsuri a ține Ialomița între Cojasca și Bujoreanca cu brigada a 5-a și cu divizia a 4-a, a se asvârli asupra inamicului deja în marș , brigada a 6-a este ținută în rezervă generală. Ast­fel dar acum începe manevra care trebue să dea naștere bătăliei, desnodământul tuturor combinațiunilor militare. Mișcarea devine foarte interesantă și zgo­­motul tunurilor precum și păcănitul puș­­telor înierbântă trupele, care merg pline de un avânt remarcabil pentru executarea mișcărilor ordonate. Corpul de Nord reu­șește a trece Ialomița fără a fi supărat și începe mișcarea învăluitoare pentru acest râd și pădurea Cojească. Cele 3 brigade ale sale sunt dispuse ast­fel: brigada a 4-a la stânga rezemându-se pe malul drept al Ialomiței, brigada a 2-a la dreapta ar­dinei de bătie, iar brigada I-a în rezervă ge­nerală. Mișcarea bine concepută și bine exe­cutată aru un moment de oprire, produs prin aparițiunea cavaleriei inamice pe dreapta sa. Comandantul corpului de Nord auzind tunul la dreapta sa, crede că are a face cu forțe însemnate, oprește coloana și ia măsuri pentru a face față. Puțin în urmă însă divizia sa de cavalerie se a­­propie, se lovește cu cea inamică pe care o respinge și mișcarea un moment oprită, continuă. Din cauza însă a acestei apa­­rițiuni pe flanc, corpul de Nord este ne­voit a se desfășura puțin cam de vreme și apoi a înainta în linie de coloane spre obiectivele sale, Rudarî-Sterianele. In momentul când întreg corpul de ar­mată înainta, el este din nou atacat în flanc de batalionul 3 vânători. De astă dată însă mișcarea este continuată ceva mai încet, făcând față prin eșalonare la dreapta și înapoi cu un regiment de infanterie. Puțin timp în urmă batalionul de vânători a trebuit să se retragă în fața unor forțe superioare și înaintarea generală asupra coloanelor inamice se ordona pe toată linia. Inamicul se vede acum și trupa, necă­jită de șicanele ce i se făcuse până aci, se repede la atac cu cel mai mare avânt. Cavaleria și infanteria își unesc acțiunile lor și inamicul este silit să cedeze. In a­­celașî timp brigada 3 (care se afla pe stânga Ialomiței) atacă cu putere Ialomița și res­pinge brigada care îi face față. Pe când aceste acțiuni se petreceau la corpul de Nord, cel de Sud aflând de miș­carea inamicului, se îndreptează cu divizia a 4-a pentru a-l întâlni în dreptul gâtului for­mat de Ialomița în pădurea Cojească. Generalul Arion, comandantul corpului de Sud, ajutat de acțiunea cavaleriei sale, acea a batalionului de vânători și a pu­ternicei poziții ce ocupă, rezistă cu cea mai mare îndărătnicie și face foarte dificilă înaintarea adversarului. El este sigur de retragerea sa, având înapoi puternica linie a Znagovului pentru a fi disputată. După o acțiune bine condusă din cele 2 părți, corpul de Sud cedează mișcărei o­­fensive a corpului de Nord și se retrage. La 2 și juni, numai această manevră atât de interesantă putu să fie terminată. Majestatea Sa, cu auguști. Sei oaspeți și briliantul său stat-major urmareau cu atâta atențiune întreaga mișcare în­cât nici nu se gândeau la masă, deși era așa de târziu. Alteța Sa Regală principele moștenitor nu mai puțin dete în această zi exemplu de abnegațiune și camaraderie. După o luptă de­­ peste 6 ore, în care avusese ocazie să respingă cu întreaga divizie cavaleria ina­mică și după retragerea corpului de Sud, A. S. R. cu regimentul său intrâ în avant­­posturî și prefera a sta în un sat mic și într o locuință modestă în mijlocul trupei sale, care îl urmează cu încredere și de­votament, de­cât a o lăsa și a veni la Buftea, unde îi era preparat un aparta­ment. Nimic nu este mai interesant de­cât o manevră mare. Aspectul său este su­blim. Diferitele pachete de oameni, care, aci mai mici, aci mai mari, înaintează, se opresc, trag foc etc., dau o privire ad­mirabilă Zgomotul tunurilor și al puștilor produc un ast­fel de efect asupra trupelor, în­cât nici oboseala, nici nemâncarea nu le pot opri. Este o adevărată bucurie pen­tru ori­ce Român și inima bate cu putere la vederea frumoasei noastre armate ma­nevrând cu efective așa de mari și cu toate astea cu atâta preciziune. Șefii și soldații se întrec în a se distinge și a da partea sa de acțiune pentru reușita sco­pului comun. Cavaleriile în special, în zilele de 23 și 24, au avut prea frumoase acțiuni, pe care le-au executat cu atâta îndemânare în­cât a încântat întreaga lume militară. Muririle din Gostantinopol — Prin fir telegrafic — Petersburg, 5 Octombre In urma demersului ambasadorilor, Poarta a promis că -și va da toate silințele pentru a liniști spiritele și pentru a fi mésuri aspre, spre a împedica repetarea ultimelor evenimente. înainte de a -și părăsi funcțiunile, fostul Vizir Said pașa a adresat miniștrilor de res­­bel și marinei o ordonanță prin care se in­terzice soldaților de a lua parte la adunări, de a comite violențe și de a se amesteca în acțiunea poliției. Această ordonanță s-a pu­blicat ca ordin de zi. Se vorbește de schimbarea miniștrilor afa­cerilor străine, de interna și al poliției. Alaltă­ ori două Armeni au comis atentate in contra comandantului militar și fostului guvernator din Van; amândoui acești din urmă au fost răniți. Știrea răspândită în privința unor eveni­mente sângeroase la Rodosto nu s’a con­firmat încă. Constantinopol, 5 Octombre Oficial. In urma incidentelor de Luni, autoritățile au luat măsurile necesare pentru a obține liniștea și siguranța. Publicul este invitat să se abțină de la ori­ce procedeu ilegal. După o comunicație oficială adresată zia­relor turcești, Sultanul a făcut să se împartă dr­ porțiuni de carne și gratificați­uni in bani studenților din Bayazzid și Stambul. Sofia, 5 Octombre. După informațiuni din sorginte autorizată din Constantinopol, câți­va dragomani ai am­basadelor s’au dus — după conferința amba­sadorilor — la ministerul afacerilor străine pentru a-i recomanda să pună capăt tulbu­­rărilor și să restabilească siguranța publică. Ministrul afacerilor străine a fost invitat mai cu deosebire să ia măsuri pentru ca supușii străini să nu aibă de suferit din cauza si­­tuațiunei. Ministrul Statelor­ Unite a făcut de ase­menea reprezentațiuni pentru a obține mă­suri destinate să asigure siguranța misiona­rilor americani ai cartierului Kumpaku. Aproape vr’o patru­zeci de Armeni s’au dus la Therapia pentru a ruga pe reprezen­tanții Puterilor să intervie. Constantinopol, 5 Octombre. După aserțiunile turcești, 60 de softale ar fi fost exilați și un mare număr închiși. Totuși s-a văzut foarte mulți preoți și tare la ceremonia instalării marelui Vizir.saf­Populația turcească atribue pe față răs­punderea manifestației patriar­hului armenian și mai multor notabili armeni. Se menționează câte­va cazuri de inter­venaire lăudabilă în favoarea Armenilor din partea populației turcești, a poliției și a gen­­darmer­iei. Numeroși servitori ale familiilor europene, care nu au participat de loc la manifestație, dar cari au eșit pentru a face târgueli la Stambul, au dispărut de Luni. Numeroase cadavre de Armeni au fost trans­portate de la comisariatul de poliție la pa­latul patriarhal. Știrile în privința unor violențe nouă din partea Turcilor sunt false sau exagerate, dar in ceea ce privește incidentele precede­nte, niște martori oculari demni de credință con­firmă relele tratamente. Unele persoane au

Next