Timpul, octombrie 1895 (nr. 219-242)
1895-10-01 / nr. 219
Tulburările din Constantinopol Dintr’o corespondență primită din Costantinopole, cu data de 6 Octombre stil nou, de ziarul Neue Freie Presse, traducem pasagiile următoare: Intr’o biserică armeană au pătruns azi dimineață, după serviciul divin, câteva focuri de revolver. Unii spun că s’ar fi tras asupra unui Armean bănuit de a fi spion. Alții susțin că s’au tras focuri oarbe spre a provoca o panică. Aceasta ar fi putut reuși, căci de la Galata-Sarai până la giamia Aga furnică patrulele. Armenii demonstrează in toate chipurile posibile pentru a convinge pe Sultan că sunt nemulțumiți și pentru a ispiti autoritățile la măsuri necugetate. Erl și alaltăerî au ținut prăvăliile lor din Galata închise și au silit pe acei, cari voiau să le deschidă, să le închidă. Mii de Armeni s’au refugiat in bisericile lor; foarte puțini au curagiul să se ducă pe stradă. Până și la Pera domnește panica. La patriarhat se susține că 800 de Armeni au fost omorîți și răniți. Nu numai aci, dar și în împejurimile Constantinopolului, anume la Rodosto, Silivria, Ismir, etc., s’au comis excese. Că soltarele au fost ațâțate nu încape nici o îndoială. La Yedi Kute (șapte turnuri) s’au scos trei cadavre din mare, din cari două au fost foarte rău lovite la cap și pe tot corpul cu bastoane și baionete; la al treilea cadavru, un tînăr de vre-o douăzeci de ani, se puteau constata urme de strangulare și o împunsătură la șold. Masa poporului nu este încă prinsă de fanatizm. Se susține că numai spftalele de la Agia Sophia au luat parte la măceluri. Ulemalele ar fi refuzat să ia parte. ȘTIRILE ZILEI Prin decrete regale s’au deschis următoarele credite: 1. Pe seama ministerului agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor un credit extraordinar de 17.000 lei, asupra exercițiului 1895—96, pentru facerea fundațiunilor necesare la instalarea mașinelor în nouăle ateliere de aplicație ale școalei de arte și meserii din București. Acest credit se va acoperi din fondul alocat în budgetul general al Statului pentru deschidere de credite suplimentare și extra ordinare pe exercițiul 1895—96. II. Pe seama ministerului de finance, asupra exercițiului 1895—96, un credit extra ordinar de lei 110.128, bani 58, pentru a se acoperi diferite cheltueli ale reiei monopolurilor Statului, rămase nepronunțate din exercițiul 1894—1895 din cauza insuficienței alocațiunilor budgetare. Acest credit se va acoperi din fondul general prevăzut In budgetul exercițiului curent 1895 — 96 pentru deschidere de credite suplimentare și extraordinare. * * Au fost disolvate:* Consiliul comunei rurale Dozești, din județul Vâlcea, numindu-se membri în comisiunea interimară d-nii Ion Dumitrescu, Gheorghe Păun Ștefan și Ion lancu Ciulpan ; și Consiliul comunei rurale Pitești, din județul Râmnicu-Sărat, numindu-se membri în comisiunea interimară d-niî Mihail I. Bălăceanu, Trifan Nica și Radu Enache. * ♦ * D. locotenent-colonel Ioan Hulban a fost numit în funcțiunea de membru în comisiunea interimară a comunei urbane Neamțu, în locul d-lui Iosef Cherțel, demisionat. D-nii Radu Brașoveanu, Dinu Neagu și Nicolae Domnescu au fost numiți membri în comisiunea interimară a comunei rurale Saraiu, din județul Constanța, în locul actualilor membri, revocați. * * * D. Athanasie P. Nițescu, licențiat în drept și fost magistrat, a fost numit în postul de șef al biuroului bunurilor din cancelaria eforiei spitalelor civile din București, în locul d-lui Al. Dinga, demisionar. * * * A fost numit definitiv la catedra sa, conform art. 864 din legea instrucțiunei publice, d. P. Zaharescu, profesor de matematice la divizionara clasei I-iI a gimnaziului din Buzău.* * * S’au aprobat ca texte didactice, pentru învățământul primar, cărțile: «Abecedar» de Ioan Pop Florantin; «Geografia județului Ilfov» cu povățuitorul respectiv de M. G. Mumuianu; și «Geografia județului Mehedinți» de N. D. Spineanu, institutor. * * * Au fost permutați și numiți pe ziua de 1 Octombre 1894, în următoarele funcțiuni de intendenți la spitalele rurale: Permutați: D. Ștefan Vasilescu, de la spitalul rural Urlați, din județul Prahova, la spitalul rural Babadag, înființat din nou, în județul Tulcea. D. I. V. Cerchez, de la spitalul rural Strehaia, din județul Mehedinți, la spitalul rural Parincea, din județul Cacau, înființat din nou. Numiți. D. Basile N. Ionescu, la spitalul rural Urlații, din județul Prahova, în locul d-lui Ștefan Vasilescu permutat. D. Tache Gheorghiu, fost intendent de spital, la spitalul rural Strehaia, din județul Mehedinți, în locul d-lui I. V. Cerchez, permutat. D. Iuliu Blasian, fost intendent de spital, la spitalul rural Ivești, înființat din nou, în județul Tecuciu. D Petre Dumitrescu, la spitalul rural Târgu-Săveni, înființat din nou, in județul Dorohoiu. D. Dimitrie Costăchescu, la spitalul rural Târgu-Sulița, înființat din nou, în județul Botoșani. D. Niță A. Butoianu, la spitalul rural Țăndărei, înființat din nou, în județul Ialomița. D. G. V. Tătăranu, fost sub-chirurg și intendent de spital, la spitalul rural Parachioi, înființat din nou, în județul Constanța. D. Epaminonda Ioanidi, la spitalul rural Râșnov, înființat din nou, în județul Neamțu. * * * IM SYUASESTIYATE Din Darmstadt : Marea pereche ducală Sergiu și marele duce Paul au plecat ora după amiazi la Petersburg. * * Telegramă din Roma:* Agenția Ștefani este autorizată să desmintă într’un mod categoric știrea în privința intrevederel d-lui Crispi cu trăgătorii triesteni. Primul ministru nici nu i-a primit măcar. * * * ISLYSY GUWESSY Un Francez lăudând Parisul îl numea sublim. Un Englez, ca să-i temperze entuziasmul, zice, adresându-se Francezului: — Nu uitați că de la sublim până la ridicul nu e decât un pas. — Negreșit, pasul de Calais, răspunde Francezul fără să se deconcerteze. Moș Neagu. ------------------------------------------------ Mișcarea în magistratură In Monitorul Oficial de astăzi au aparut decretele regale cu următoarele numiri în magistratură : Au fost numiți pe ziua de 25 Septembre a. c. D. Vasile Bossy, licențiat al facultății juridice din Paris, actual prim-președinte al tribunalului Ilfov, consiler la curtea de apel din București, în locul d-lui G. D. Economii, decedat. D. Grigore Ștefănescu,licențiat al facultății juridice din București, actual președinte de secțiune la tribunalul Ilfov, primpreședinte al acelui tribunal, în locul d-lui V. Bossy, înaintat. D. C. Paraschivescu, licențiat al facultății juridice din Paris, actual prim-procuror al tribunalului Ilfov, președinte de secțiune la același tribunal, în locul d-lui Gr. Ștefănescu, înaintat. Au fost numiți pe ziua de 1 Octombre a. c.: D. Ioan Duca, doctor în drept de la facultatea din Bruxel, actual consilier la curtea de apel din București, consilier la înalta curte de casație, în locul dlui Drăcu, demisionat. D. Henri Catargi, licențiat al facultăței juridice din Paris, actualul președinte de secțiune la tribunalul Ilfov, consilier la curtea de apel din București, în locul d-lui I. Duca, înaintat. D. loan Th. Burada, doctor în drept de la facultatea din Bruxel, actual președinte de secțiune la curtea de apel din Iași, prim-președinte al acelei curți în locul d-lui D. G. Rosetti, demisionat. D. loan I. Vrânceanu, licențiat al facultăței juridice din Iași, actual consilier la curtea de apel din Iași, președinte de secțiune la acea curte, în locul d-lui Th. Burada, înaintat. D. Mihail Șuțu, licențiat al facultăței juridice din Paris, actual procuror general la curtea de apel din Iași, consilier la acea curte, în locul d-lui I. . Vrânceanu, înaintat. D. Oscar N. Niculescu, licențiat în drept de la facultatea din Paris, actual judecător la tribunalul Ilfov, președinte de secțiune la același tribunal, în locul d-lui H. Catargi, înaintat. D. Vasile Lilovici, licențiat al facultății juridice din București, actual primprocuror la tribunalul Covurlui, în aceeași calitate la tribunalul Ilfov, în locul d-lui C. Paraschivescu, trecut în alt post. D. Victor D. Miclescu, licențiat al facultății juridice din Nancy, actual procuror la tribunalul Ilfov, judecător la același tribunal, în locul d-lui Oscar N. Niculescu, înaintat. D. Dimitrie T. Zissu, doctor în drept de la facultatea din Paris, actual supleant la tribunalul Ilfov, procuror la același tribunal, în locul d-lui Victor D. Miclescu, trecut în alt post. D Mihail G. Cantacuzino, doctor în drept de la facultatea din Paris, supleant la tribunalul Ilfov, în locul d-lui T. Zissu, înaintat. ------------------------1----------------------- -' ifv V"'' TIMPUL 1 OCTOMARE CRONICA JUDICIARA (furtea de apel din capitală.—Procesul Kirschen. Ert s-a înfățișat înaintea Curtei de apel din București, secția a 3-a, apelul lui Michel Kirschen, condamnat de tribunalul Ilfov la 5 ani închisoare și 41.000 lei despăgubiri pentru fals în acte de comerciu în prejudiciul casei. Marmorosch, Blank et Cnne. Ședința era prezidată de d. consilier Popescu. Se știe că în ședința precedentă procesul a fost amânat pentru propunere de martori în descărcare. Kirschen ține să dovedească cu acești martori, cu interogatoriul și corespondența d-lor Blank și Marmorosch, că el făcea afaceri în numele său personal și că nu s’a servit de o scrisoare pretinsă falsificată din partea casei Aron Kirschen din Brăila spre a obține 40.000 lei de la casa Marmorosch pentru vânzarea unui cer tras asupra unei case din Anvers. La apelul nominal al martorilor nu râspund Aron Kirschen din Brăila și ci Blank. D. Ceaur-Aslan, apărătorul inculpatului, nu se opune la ascultarea martorilor prezenți, dar cere amânarea desbaterilor până vor veni și cei absenți Cunea admite cererea d-lui Ceaur-Aslan și procede la ascultarea celor trei martori prezenți. Martorul Theodosiu Ioanițiu spune că -l știa pe Michel Kirschen de samsar, dar că i-a vândut și lui niște florini în valoare de 1000 lei iscălind cerul cu propria sa semnătură. Martorul Iosif Mendel depune că știe că Michel Kirschen se ocupa cu remise, cu ceruri, dar nu știe dacă lucra în numele său personal sau în numele altuia Apărarea : Știe martorul de ce fel de hărtie se servea Aron Kirschen în corespondențele sale? Martorul: Ce hărtie albă. Președintele : De unde știi ? R. Sunt de la 1884 corespondent pentru cereale al casei Aron Kirschen din Brăila. După cum se vede, apărarea caută cu acest martor a contrabalansa depunerea unui martor al acuzării de la tribunal, cum că acest din urmă martor ar fi văzut pe Michel Kirschen cu o hârtiuță albastră în mână (presupusa scrisoare falsificată a lui Aron Kirschen) în momentul când trata cu Blank vânzarea cerului de 40.000 lei. Se introduce martorul Taubes. D. Președinte. Care e profesia d-tale ? R. Mai înainte am fost bancher, acum sunt comisionar.i. Ce fel de afaceri o făcea Michel Kirschen? R Se ocupa cu cumpărări și vânzări de cekuri. I. In numele lui personal? R. Da. Mi-a vândut și mie un cek de 10.000 lei când eram bancher. /. Dacă dredeai mai puțin credit lui Kirschen, româneai tot bancher și nu ajungeai misit, adică, de, comisionar (surîsuri)! R. Dar Kirschen mi-a plătit... Martorul a voit să dea să se înțeleagă că alții i-au mâncat paralele, dar că Kirschen nu. După ascultarea acestor martori, Curtea decide amânarea procesului pentru ca să vină martorul Aron Kirschen, condamnându-se acesta la 100 lei amendă, și chemarea din nou la interogatoriu a d-lui Blank. Pata înfățișărei s-a fixat pentru 16 Octombre. --------------------------------------------precauțiune la îngrijirea animalelor. Scoatem prin curtea fermei și pe câmp toate animalele ce se țin în grajduri, însă numai în zilele răcoroase ori dimineața și seara. Să ne păzim de a adăpa animalele din bălți stătătoare cu apa clocită în timpul căldurilor mari mai ales, ori să le lăsăm să stea în soare în mijlocul zilelor de vară, este un focar de infecțiune, cauza diferitelor maladii ce decimează animalele. Se astupă deschizătorile de la grajduri cu grilaje metalice spre a împiedica intrarea muștelor cari le supără. Animalele se nutresc în acest timp numai cu verdețuri. Se dă porcilor trifoii verde, lăptuci, dovleci etc.; nu trebue să se castreze când căldurile sunt mari. Oile se spală bine, apoi se tund.— Culegem puful gâștelor. — Se înțarcă mieii născuți în Februarie și Martie. In luna lui Iunie ne ocupăm cu creșterea vermilor de mătase, iar spre finele ei dăm îngrijirile necesare gogoșilor de mătase și fluturilor de semânță. Se continuă încă fabricațiunea untului și brânzei; lăptăria trebue spălată pe fiecare zi cu apă rece. Scoatem pasările pe locurile înierbate— Observăm rostul stupilor. Se cosește iarba din grădina de plăcere și parcuri. In Iulie, a doua lună de vară, se continuă și se termină cu recolta cerealelor și cosirea livezilor. In curând începem treeratul cerealelor și grămăditul fânului. Ogoarele arate în Maia se ară din nou, în urmă se grăpează în lung și în lat.— Prin grăpare, scoatem la suprafața arăturei toate plantele cu rădăcini trasante s. e. pirul, toate acestea se fac grămadă apoi se ard pe loc. — Același lucru facem și cu torțetul (cucuta) după livezi, o smulgem și se arde. Miriștele se întorc, dar nu se mai seamănă cu altă cereală pentru anul viitor. — Urmăm negreșit asolamentul și rotațiunea ce ne-am propus în exploatarea proprietăței. Porumbul (păpușoiul) în această epocă se mușuruește ori se îngroapă. Via se sapă binișor pentru a desvolta rodirea și a distruge buruenile ce o înăbușesc. Curățim arborii cei mici de lăstare lăsând pe cei mai viguroși. — Se sapă duzii la rădăcină — Cartofii se îngroapă. Lucrările de întreținere se urmează pentru plantele care sunt în vegetațiune (legumele). Se vinde lâna oilor deja tunse Schimbăm apa cât mai des din vasele pentru paserile de curte.— Veghem rostul stupilor și reunim pe cei de tot slabi. In August terminăm cu treeratul cerealelor și grămădirea fânețelor. Semințele după ce se curăță bine le așezăm la magazie. Tot în luna aceasta începem recolta de foi și ramure tinere de frasin, de ulm și de fag, care vor servi ca nutriment pentru oi și capre în timpul ernei.Acestea se grămădesc cu îngrijire pe locul de conservare a nutrețului. Se gunoesc terenurile ce se destină a fi semănate cu rapiță și grâu. Se face semănarea trifoiului încarnat precum și a tuturor plantelor de grădinărie, pe care dorim să le consumăm verzi, ceapă, mazăre. Acum este momentul când trebuesc semănate ridichile de iarnă și facem plantațiunea de fragi prin stoloane tăete din planta mamă. Pe la începutul lunei ,recoltăm inul și cânepa masculă, ceva mai târziu castraveți, cartofi, pepeni și dovlecei. Se culeg semințele de leguminoase, se împachetează fiecare având eticheta sa, apoi se conservă. Se recoltează prunele, în urmă se așează la putini ca să fermenteze. In această lună facem gropile pentru plantațiunile de toamnă ca să aibă timp suficient pentru aerizare. Terminăm preparațiunea terenurilor care trebuesc semănate în Septembre, de acum alegem și semințele pentru semănăturile de toamnă. Semințele moi din magazie se dau la lopată și vînturătoare cât mai des, ca să nu cadă în fermentațiune: aceasta trebuește observată mai ales atunci când avem rapița pusă pe un strat prea gros, repetăm lucrarea și toamna ori peste iarnă, însă ceva mai rar. Spre finele lui August semănăm și rapița. Continuăm cu tragerea și depănarea gogoșilor de mătase. Irigăm livezile și drenăm terenurile umede. Mica Maior apicola si Vara. — In Iunie agricultorul are încă mult de lucrat și i se cer o mulțime de precauțiuni. El continuă mai departe arătura ogoarelor începute în luna precedentă, precum și lucrările de întreținere fie pe câmp sau în grădină. Acum se termină prepararea terenurilor pentru plantarea sfeclelor. Se prășește hameiul, sfecla, porumbul, etc. Pe fiecare săptămână udăm platformele cu urina culeasă în citernă. Se sapă viile și se prășesc pepinierile. Semănăm în grădină conopida, fasole, mazăre și în fine toate legumele care pot să se coacă până în toamnă. Luna aceasta este momentul când trebuește să vizităm locul pentru conservarea nutrețurilor, magaziilor de producte și pătului; facem chiar reparațiuni dacă cere trebuința, știind că în curând vom începe recoltatul. Silosurile pentru nutrețul verde trebuesc preparate mai dinainte. Spre finele lunei începem seceratul cerealelor, cositul fânului (livezile naturale și artificiale). Se recoltează rapița ca și cerealele în pârgă mai înainte de complecta lor coacere, căci suferim pierderi prin scuturare. Cositul livezilor îl facem mai de timpuriu când sunt situate pe terenuri uscate și secetoase ori vice-versa. In orice caz să cosim plantele în plina lor floare. Pe la începutul lui iunie culegem semințele de ulm când au început să -și schimbe culoarea și să atingă maturitatea. Se recoltează cireșele, mazărea, coacăzile, etc. Spre finele lunei încep căldurile mari de vară, în acest timp, să fim cu multă întâmplare o victimă a epilepsiei. — Locuitorul Niță Niță Diaconu,din comuna Boteni, județul Muscel, care suferea de mai mult timp de epilepsie, în ziua de 12 Sptembre a. c., ducându-se la lucru la Macea Poschină, tot din acea comună, pentru a înveli un grajd, ’ a venit amețeală și, căzând jos, ’și—a zdrobit corpul, din care cauză, după o tăcere de 9 zile, în seara de 21 Septembre a încetat din viață. Avort. — In ziua de 16 Septembre a. c.‘ femeea Ana Gheorghe Radu Anghel, din comuna Beldeadu, județul Dâmbovița, fiind însărcinată, a avortat. In urma cercetărilor Lente la localitate de d. sub-prefect, în unire cu d. medic respectiv, s-a constatat că avortul a fost provocat din munca grea, iar nu din cauză de bătae, precum a arătat pacienta că ar fi suferit de la frații bărbatului ei. Moartă din neîngrijire. — In ziua de 18 Septembre a. c., s’a găsit moartă, în niște foi de porumb ce se aflau în curtea casei. 3A 1895 , femeia G. V. Stroe, din comuna Tita, județul Dâmbovița, în etate de 70 ani. In urma cercetărilor făcute de d. sub-prefect , da medicul respectiv, s’a constat că moartea numitei femei a provenit din cauza neîngrijireî, deoarece ea era de mai mult timp tot bolnavă. Gazul s’a comunicat parchetului. ------------------------------------------------ FELURIMI Pod rozător la expoziția din Paris. Pentru expoziția din Paris din 1900, inginerul Devie proiectează un uriaș pod rozător peste rîul Sena, în fața promenadei Invalizilor. Noul aparat ar avea să fie construit pe o singură coloană puternică, care învârtindu-se ar pune în mișcare un plan al cărui diametru este de 136 metri de lung. Periferia planului este de 724 metri, iar suprafața cuprinde 14.752 metri pătrați. Acest pod uriaș va împreuna câmpul Elysee cu promenada Invalizilor, formând cu modul acesta trecătoarea principală peste rîul Sena. Inginerul Devie proiectează în mijlocul acestui colos un turn prevăzut cu restaurante, cafenele și fântâni arteziane. Tot aparatul se va mișca încet, cu ajutorul presei hidraulice. Vizitatorii expozițiunei vor ocupa loc pe pod și fără a se mișca un pas vor trece peste rou. Directorul expozițiunei arată mare interes față de noul proiect al inginerului Devie, și probabil că acest pod se va înființa fiind un nou obiect de admirațiune și de atracție pentru expoziția anului 1900 din Paris. Tramway sau conductor subteran. Pentru a înlătura inconvenientele tramwayurilor electrice, cu troleu zilnic, se inventă câte o soluție. Iată o nouă dispoziție care pare a fi originală. Sub stradă există un mic tunel comunicând cu exteriorul, dar mașina motrice nu mai e în vehicul, ea circula în tunel trăgând vagonul la care este oarecum înhămată. Primul aramagiu al acestei dispozițiuni este că permite conservarea vechiului material. Tunelul, care este metalic, are 0.80 m. lărgime pe 0,75 înălțime, și se așează într-ânsul două fire de șine bulonate pe traverse. Pe această cale circulă locomotiva electrică formată de două motori, de 16 cai în total. Curentul este adus de feeders și conductori de pe care contactul este luat printrun troleu, întoarcerea curentului fiind asigurată prin șine, care pot fi perfect izolate. Se poate lega locomotiva direct cu tramwayul sau cu o mică trăsură în care ar sta numai mecanicul. Cuplarea se face în amândouă cazurile prin mijlocul unei bare metalice de 0.015 grosime care trece prin crăpătura superioară a tunelului și în jurul căreia se înfășoară firele izolate punând manevra în mânele mecanicului. O mătură specială este fixată de locomotivă, care curăță tot tubul la trecerea sa. DIN TOATA LUMEA ------Descoperirile de aur. Aproape toate descoperirile de aur sunt datorite curatei întâmplări. In anul 1857 un indigen își căuta măgarul și descoperi teritoriul din Guiana, după care Sir Walter Raleigh căutase în zadar timp îndelungat, Câmpul de aur din Scoția nouă s’a descoperit la 1861 de către un bărbat, care se opri la un părîfi pentru a-și astâmpăra setea. El observă sub o piatră un grăunte de aur și căutând mai departe află mai mulți grăunți.. Pătura de aur Carolina nordică o descoperi un băiat, care merse într’o dimineață să se scalde într’un rîu din Cabanas. Copilul se împiedecă de o piatră galbenă, care nu a fost altceva decât o bucată de aur, 12 kgr. de grea. In Caifornia aurul fu descoperit de James Wilson Marshall Gold, săpând la ceapă. Praful de aur se lipi de lopata hârlețului. Drja Sir Francis Drake știuse că în California există aur. Pe timpul reginei Ana, căpitanul Sherlocke raportă că California e avută în aur, și în mineralogia lui Philipp, editată în 1815, se află următorul pasagiu : «La țărmuriî Californiei se află un ținut de 14 mile în întindere, în care se pot afla în pământ bucăți de aur.» Renumitee mine de aur din Irlanda de odinioară au fost descoperite de un bărbat iubitor de sport, cu ocaziunea pescuitului. El descoeri aur în nisip și ținu descoperirea aceasta în secret, timp de 20 ani. In fine căsătorindu-se cu o fată tânără, îi comunică și acesteia secretul. Soția lui, crezându-l nebun, făcu lucrul cunoscut și altora, și în urma aceasta, în timp de două luni, se scoaseră din nisipul rîului 10.000 kilograme de aur.--------------------------------------------- mmwmimm și se telegrafiază din Sinaia că prințul și prințesa de Saxa-Meiningen pleacă azi, la orele 1.30, cu trenul regal, la Predeal, de unde își vor continua drumul cu trenul ungar, pentru a se întoarce în Germania. Mâine, Duminecă, la aceeași oră va pleca și prințul Leopold de Hohenzollern Sigmaringen, fratele M. Sale Regelui, iar fiul Său prințul Wilhelm va mai rămâne câteva zile ca oaspete al familiei noastre regale.