Timpul, octombrie 1895 (nr. 219-242)

1895-10-01 / nr. 219

Tulburările din Constantinopol Dintr’o corespondență primită din Cos­­tantinopole, cu data de 6 Octombre stil nou, de ziarul Neue Freie Presse, tradu­cem pasagiile următoare: Intr’o biserică armeană au pătruns azi dimineață, după serviciul divin, câte­va focuri de revolver. Unii spun că s’ar fi tras asupra unui Armean bănuit de a fi spion. Alții susțin că s’au tras focuri oarbe spre a provoca o panică. Aceasta ar fi putut reuși, căci de la Galata-Sarai până la giamia Aga furnică patrulele. Armenii demonstrează in toate chipurile posibile pentru a convinge pe Sultan că sunt nemulțumiți și pentru a ispiti auto­ritățile la măsuri necugetate. Erl și alaltă­­erî au ținut prăvăliile lor din Galata în­chise și au silit pe acei, cari voiau să le deschidă, să le închidă. Mii de Armeni s’au refugiat in biseri­cile lor; foarte puțini au curagiul să se ducă pe stradă. Până și la Pera dom­nește panica. La patriarh­at se susține că 800 de Ar­meni au fost omorîți și răniți. Nu numai aci, dar și în împejurimile Constantinopolului, anume la Rodosto, Si­­livria, Ismir, etc., s’au comis excese. Că soltarele au fost ațâțate nu încape nici o îndoială. La Yedi Kute (ș­apte turnuri) s’au scos trei cadavre din mare, din cari două au fost foarte rău lovite la cap și pe tot cor­pul cu bastoane și baionete; la al treilea cadavru, un tînăr de vre-o două­zeci de ani, se puteau constata urme de strangu­lare și o împunsătură la șold. Masa poporului nu este încă prinsă de fanatizm. Se susține că numai spftalele de la Agia Sophia au luat parte la măceluri. Ulemalele ar fi refuzat să ia parte. ȘTIRILE ZILEI Prin decrete regale s’au deschis urmă­toarele credite: 1. Pe seama ministerului agriculturei, in­dustriei, comerciului și domeniilor un cre­dit extra­ordinar de 17.000 lei, asupra exercițiului 1895—96, pentru facerea fun­­dațiunilor necesare la instalarea mașinelor în nouăle ateliere de aplicație ale școalei de arte și meserii din București. Acest credit se va acoperi din fondul alocat în budgetul general al Statului pen­tru deschidere de credite suplimentare și extra­ ordinare pe exercițiul 1895—96. II. Pe seama ministerului de finance, asupra exercițiului 1895—96, un credit extra­ ordinar de lei 110.128, bani 58, pen­tru a se acoperi diferite cheltueli ale re­iei monopolurilor Statului, rămase nepr­­onunțate din exercițiul 1894—1895 din cauza insuficienței alocațiunilor budgetare. Acest credit se va acoperi din fondul general prevăzut In budgetul exercițiului curent 1895 — 96 pentru deschidere de cre­dite suplimentare și extra­ordinare. * * Au fost disolvate:* Consiliul comunei rurale Dozești, din județul Vâlcea, numindu-se membri în co­­misiunea interimară d-nii Ion Dumitrescu, Gheorghe Păun Ștefan și Ion lancu Ciul­­pan ; și Consiliul comunei rurale Pitești, din ju­dețul Râmnicu-Sărat, numindu-se membri în comisiunea interimară d-niî Mihail I. Bălăceanu, Trifan Nica și Radu Enache. * ♦ * D. locotenent-colonel Ioan Hulban a fost numit în funcțiunea de membru în comi­siunea interimară a comunei urbane Neamțu, în locul d-lui Iosef Cherțel, demisionat. D-nii Radu Brașoveanu, Dinu Neagu și Nicolae Domnescu au fost numiți mem­bri în comisiunea interimară a comunei rurale Saraiu, din județul Constanța, în locul actualilor membri, revocați. * * * D. Athanasie P. Nițescu, licențiat în drept și fost magistrat, a fost numit în postul de șef al biuroului bunurilor din cancelaria eforiei spitalelor civile din Bu­curești, în locul d-lui Al. Dinga, demisionar. * * * A fost numit definitiv la catedra sa, conform art. 864 din legea instrucțiunei publice, d. P. Zaharescu, profesor de ma­tematice la divizionara clasei I-iI a gim­naziului din Buzău.* * * S’au aprobat ca texte didactice, pentru învățământul primar, cărțile: «Abecedar» de Ioan Pop Florantin; «Geografia județului Ilfov» cu povățui­­torul respectiv de M. G. Mumuianu; și «Geografia județului Mehedinți» de N. D. Spineanu, institutor. * * * Au fost permutați și numiți pe ziua de 1 Octombre 1894, în următoarele func­țiuni de intendenți la spitalele rurale: Permutați: D. Ștefan Vasilescu, de la spitalul rural Urlați, din județul Prahova, la spitalul ru­ral Babadag, înființat din nou, în județul Tulcea. D. I. V. Cerchez, de la spitalul rural Strehaia, din județul Mehedinți, la spitalul rural Parincea, din județul Cacau, înființat din nou. Numiți­. D. Basile N. Ionescu, la spitalul rural Urlații, din județul Prahova, în locul d-lui Ștefan Vasilescu permutat. D. Tache Gheorghiu, fost intendent de spital, la spitalul rural Strehaia, din ju­dețul Mehedinți, în locul d-lui I. V. Cer­chez, permutat. D. Iuliu Blasian, fost intendent de spi­tal, la spitalul rural Ivești, înființat din nou, în județul Tecuciu. D Petre Dumitrescu, la spitalul rural Târgu-Săveni, înființat din nou, in județul Dorohoiu. D. Dimitrie Costăchescu, la spitalul ru­ral Târgu-Sulița, înființat din nou, în ju­dețul Botoșani. D. Niță A. Butoianu, la spitalul rural Țăndărei, înființat din nou, în județul Ia­lomița. D. G. V. Tătăranu, fost sub-chirurg și intendent de spital, la spitalul rural Pa­­rachioi, înființat din nou, în județul Con­stanța. D. Epaminonda Ioanidi, la spitalul ru­ral Râșnov, înființat din nou, în județul Neamțu. * * * IM SYUASESTIYATE Din Darmstadt : Marea pereche ducală Sergiu și marele duce Paul au plecat ora după amiazi la Petersburg. * * Telegramă din Roma:* Agenția Ștefani este autorizată să des­­mintă într’un mod categoric știrea în pri­vința intrevederel d-lui Crispi cu trăgă­torii triesteni. Primul ministru nici nu i-a primit măcar. * * * ISLYSY GUWESSY Un Francez lăudând Parisul îl numea sublim. Un Englez, ca să-i temperze entuzias­mul, zice, adresându-se Francezului: — Nu uitați că de la sublim până la ridicul nu e de­cât un pas. — Negreșit, pasul de Calais, răspunde Francezul fără să se deconcerteze. Moș­ Neagu. ------------------------------------------------­ Mișcarea în magistratură In Monitorul Oficial de astăzi au a­paru­t decretele regale cu următoarele numiri în magistratură : Au fost numiți pe ziua de 25 Sep­­tembre a. c.­ D. Vasile Bossy, licențiat al facultății juridice din Paris, actual prim-președinte al tribunalului Ilfov, consiler la curtea de apel din București, în locul d-lui G. D. Economii, decedat. D. Grigore Ștefănescu,­licențiat al facul­­tății juridice din București, actual preșe­dinte de secțiune la tribunalul Ilfov, prim­­președinte al acelui tribunal, în locul d-lui V. Bossy, înaintat. D. C. Paraschivescu, licențiat al facul­tății juridice din Paris, actual prim-pro­­curor al tribunalului Ilfov, președinte de secțiune la același tribunal, în locul d-lui Gr. Ștefănescu, înaintat. Au fost numiți pe ziua de 1 Octom­bre a. c.: D. Ioan Duca, doctor în drept de la fa­cultatea din Bruxel, actual consilier la curtea de apel din București, consilier la înalta curte de casație, în locul d­lui D­răcu, demisionat. D. Henri Catargi, licențiat al facultă­­ței juridice din Paris, actualul președinte de secțiune la tribunalul Ilfov, consilier la curtea de apel din București, în locul d-lui I. Duca, înaintat. D. loan Th. Burada, doctor în drept de la facultatea din Bruxel, actual preșe­dinte de secțiune la curtea de apel din Iași, prim-președinte al acelei curți în lo­cul d-lui D. G. Rosetti, demisionat. D. loan I. Vrânceanu, licențiat al fa­cultăței juridice din Iași, actual consilier la curtea de apel din Iași, președinte de secțiune la acea curte, în locul d-lui Th. Burada, înaintat. D. Mihail Șuțu, licențiat al facultăței juridice din Paris, actual procuror gene­ral la curtea de apel din Iași, consilier la acea curte, în locul d-lui I. . Vrânceanu, înaintat. D. Oscar N. Niculescu, licențiat în drept de la facultatea din Paris, actual judecă­tor la tribunalul Ilfov, președinte de sec­țiune la același tribunal, în locul d-lui H. Catargi, înaintat. D. Vasile Lilovici, licențiat al facultă­ții juridice din București, actual prim­­procuror la tribunalul Covurlui, în aceeași calitate la tribunalul Ilfov, în locul d-lui C. Paraschivescu, trecut în alt post. D. Victor D. Miclescu, licențiat al fa­cultății juridice din Nancy, actual procu­ror la tribunalul Ilfov, judecător la același tribunal, în locul d-lui Oscar N. Niculescu, înaintat. D. Dimitrie T. Zissu, doctor în drept de la facultatea din Paris, actual supleant la tribunalul Ilfov, procuror la același tri­bunal, în locul d-lui Victor D. Miclescu, trecut în alt post. D Mihail G. Cantacuzino, doctor în drept de la facultatea din Paris, supleant la tribunalul Ilfov, în locul d-lui T. Zissu, înaintat. ------------------------1-----------------------­ -' ifv V"'' TIMPUL 1 OCTOMARE CRONICA JUDICIARA (furt­ea de apel din capitală.—Procesul Kirschen. Ert s-a înfățișat înaintea Curtei de apel din București, secția a 3-a, apelul lui Michel Kirschen, condamnat de tribunalul Ilfov la 5 ani închisoare și 41.000 lei des­păgubiri pentru fals în acte de comerciu în prejudiciul casei. Marmorosch, Blank et Cnne. Ședința era prezidată de d. consilier Po­­pescu. Se știe că în ședința precedentă pro­cesul a fost amânat pentru propunere de martori în descărcare. Kirschen ține să dovedească cu acești martori, cu intero­gatoriul și corespondența d-lor Blank și Marmorosch, că el făcea afaceri în numele său personal și că nu s’a servit de o scri­soare pretinsă falsificată din partea casei Aron Kirschen din Brăila spre a obține 40.000 lei de la casa Marmorosch pentru vânzarea unui cer tras asupra unei case din Anvers. La apelul nominal al martorilor nu râs­­pund Aron Kirschen din Brăila și ci Blank. D. Ceaur-Aslan, apărătorul inculpatului, nu se opune la ascultarea martorilor pre­zenți, dar cere amânarea desbaterilor până vor veni și cei absenți Cun­ea admite cererea d-lui Ceaur-Aslan și procede la ascultarea celor trei martori prezenți. Martorul Theodosiu Ioanițiu spune că -l știa pe Michel Kirschen de samsar, dar că i-a vândut și lui niște florini în va­loare de 1000 lei iscălind cerul cu pro­pria sa semnătură. Martorul Iosif Mendel depune că știe că Michel Kirschen se ocupa cu remise, cu ceruri, dar nu știe dacă lucra în nu­mele său personal sau în numele altuia Apărarea : Știe martorul de ce fel de hărtie se servea Aron Kirschen în cores­pondențele sale? Martorul­: Ce hărtie albă. Președintele : De unde știi ? R. Sunt de la 1884 corespondent pen­tru cereale al casei Aron Kirschen din Brăila. După cum se vede, apărarea caută cu acest martor a contrabalansa depunerea unui martor al acuzării de la tribunal, cum că acest din urmă martor ar fi vă­zut pe Michel Kirschen cu o hârtiuță al­bastră în mână (presupusa scrisoare fal­sificată a lui Aron Kirschen) în momen­tul când trata cu Blank vânzarea cerului de 40.000 lei. Se introduce martorul Taubes. D. Președinte. Care e profesia d-tale ? R. Mai înainte am fost bancher, acum sunt comisionar.­i. Ce fel de afaceri o făcea Michel Kirschen? R Se ocupa cu cumpărări și vânzări de cekuri. I. In numele lui personal? R. Da. Mi-a vândut și mie un cek de 10.000 lei când eram bancher. /. Dacă dredeai mai puțin credit lui Kirschen, româneai tot bancher și nu ajun­geai misit, adică, de, comisionar (surîsuri)! R. Dar Kirschen mi-a plătit... Martorul a voit să dea să se înțeleagă că alții i-au mâncat paralele, dar că Kir­schen nu. După ascultarea acestor martori, Curtea decide amânarea procesului pentru ca să vină martorul Aron Kirschen, condamn­ân­­du-se acesta la 100 lei amendă, și che­marea din nou la interogatoriu a d-lui Blank. Pata înfățișărei s-a fixat pentru 16 Oc­tombre. --------------------------------------------­precauțiune la îngrijirea animalelor. Scoa­tem prin curtea fermei și pe câmp toate animalele ce se țin în grajduri, însă nu­mai în zilele răcoroase ori dimineața și seara. Să ne păzim de a adăpa animalele din bălți stătătoare cu apa clocită în tim­pul căldurilor mari mai ales, ori să le lăsăm să stea în soare în mijlocul zilelor de vară, este un focar de infecțiune, cauza diferitelor maladii ce decimează a­nimalele. Se astupă deschizătorile de la grajduri cu grilaje metalice spre a împie­dica intrarea muștelor cari le supără. A­­nimalele se nutresc în acest timp numai cu verdețuri. Se dă porcilor trifoii verde, lăptuci, dovleci etc.; nu trebue să se castreze când căldurile sunt mari. Oile se spală bine, apoi se tund.— Cu­legem puful gâștelor. — Se înțarcă mieii născuți în Februarie și Martie. In luna lui Iunie ne ocupăm cu creș­terea vermilor de mătase, iar spre finele ei dăm îngrijirile necesare gogoșilor de mătase și fluturilor de semânță. Se con­tinuă încă fabricațiunea untului și brânzei; lăptăria trebue spălată pe fie­care zi cu apă rece. Scoatem pasările pe locurile înierbate— Observăm rostul stupilor.­­ Se cosește iarba din grădina de plăcere și parcuri. In Iulie, a doua lună de vară, se con­tinuă și se termină cu recolta cerealelor și cosirea livezilor. In curând începem tre­­eratul cerealelor și grămăditul fânului. Ogoarele arate în Maia se ară din nou, în urmă se grăpează în lung și în lat.— Prin grăpare, scoatem la suprafața ară­­turei toate plantele cu rădăcini trasante s. e. pirul, toate acestea se fac grămadă apoi se ard pe loc. — Același lucru fa­cem și cu torțetul (cucuta) după livezi, o smulgem și se arde. Miriștele se întorc, dar nu se mai seamănă cu altă cereală pentru anul viitor. — Urmăm negreșit a­­solamentul și rotațiunea ce ne-am pro­pus în exploatarea proprietăței. Porumbul (păpușoiul) în această epocă se mușuru­­ește ori se îngroapă. Via se sapă bi­nișor pentru a desvolta rodirea și a dis­truge buruenile ce o înăbușesc. Curățim arborii cei mici de lăstare lăsând pe cei mai viguroși. — Se sapă duzii la rădă­cină — Cartofii se îngroapă. Lucrările de întreținere se urm­ează pentru plantele care sunt în vegetațiune (legumele). Se vinde lâna oilor deja tunse Schimbăm apa cât mai des din vasele pentru paserile de curte.— Veghem rostul stupilor și reunim pe cei de tot slabi. In August terminăm cu treeratul ce­realelor și grămădirea fânețelor. Semin­țele după ce se curăță bine le așezăm la magazie. Tot în luna aceasta începem recolta de foi și ramure tinere de frasin, de ulm și de fag, care vor servi ca nutriment pen­tru oi și capre în timpul ernei.­Acestea se grămădesc cu îngrijire pe locul de con­servare a nutrețului. Se gunoesc terenurile ce se destină a fi semănate cu rapiță și grâu. Se face semănarea trifoiului încarnat precum și a tuturor plantelor de grădi­­nărie, pe care dorim să le consumăm verzi, ceapă, mazăre. Acum este momentul când trebuesc se­mănate ridichile de iarnă și facem plan­­tațiunea de fragi prin stoloane tăete din planta mamă. Pe la începutul lunei ,re­coltăm inul și cânepa masculă, ceva mai târziu castraveți, cartofi, pepeni și do­vlecei. Se culeg semințele de leguminoase, se împachetează fie­care având eticheta sa, apoi se conservă. Se recoltează prunele, în urmă se așează la putini ca să fer­menteze. In această lună facem gropile pentru plantațiunile de toamnă ca să aibă timp suficient pentru aerizare. Terminăm preparațiunea terenurilor care trebuesc semănate în Septembre, de acum alegem și semințele pentru semănăturile de toamnă. Semințele moi din magazie se dau la lopată și vînturătoare cât mai des, ca să nu cadă în fermentațiune: aceasta trebuește observată mai ales atunci când avem rapița pusă pe un strat prea gros, repetăm lucrarea și toamna ori peste iarnă, însă ceva mai rar. Spre finele lui August semănăm și rapița. Continuăm cu tragerea și depănarea go­goșilor de mătase. Irigăm livezile și dre­năm terenurile umede. Mica Maior apicola si Vara. — In Iunie agricultorul are încă mult de lucrat și i se cer o mulțime de precauțiuni. El continuă mai departe ară­tura ogoarelor începute în luna precedentă, precum și lucrările de întreținere fie pe câmp sau în grădină. Acum se termină prepararea terenurilor pentru plantarea sfeclelor. Se prășește hameiul, sfecla, po­rumbul, etc. Pe fie­care săptămână udăm platformele cu urina culeasă în citernă. Se sapă viile și se prășesc pepinierile. Se­­mănăm în grădină conopida, fasole, ma­zăre și în fine toate legumele care pot să se coacă până în toamnă. Luna aceasta este momentul când tre­buește să vizităm locul pentru conservarea nutrețurilor, magaziilor de producte și pă­­tului; facem chiar reparațiuni dacă cere trebuința, știind că în curând vom începe recoltatul. Silosurile pentru nutrețul verde trebuesc preparate mai dinainte. Spre finele lunei începem seceratul ce­realelor, cositul fânului (livezile naturale și artificiale). Se recoltează rapița ca și cerealele în pârgă mai înainte de com­­plecta lor coacere, căci suferim pierderi prin scuturare. Cositul livezilor îl facem mai de timpuriu când sunt situate pe te­renuri uscate și secetoase ori vice-versa. In ori­ce caz să cosim plantele în plina lor floare. Pe la începutul lui iunie culegem se­mințele de ulm când au început să -și schimbe culoarea și să atingă maturita­tea. Se recoltează cireșele, mazărea, coa­­căzile, etc. Spre finele lunei încep căldurile mari de vară, în acest timp, să fim cu multă întâm­plare o victimă a epilepsiei. — Locuitorul Niță Niță Diaconu,din comuna Boteni, județul Muscel, care suferea de mai mult timp de epilepsie, în ziua de 12 S­ptembre a. c., du­­cându-se la lucru la Macea Poschină, tot din acea comună, pentru a înveli un grajd, ’­ a venit amețeală și, căzând jos, ’și—a zdrobit corpul, din care cauză, după o tăcere de 9 zile, în seara de 21 Septembre a încetat din viață. Avort. — In ziua de 16 Septembre a. c.‘ femeea Ana Gheorghe Radu Anghel, din co­muna Beldeadu, județul Dâmbovița, fiind în­sărcinată, a avortat. In urma cercetărilor Lente la localitate de d. sub-prefect, în u­­nire cu d. medic respectiv, s-a constatat că avortul a fost provocat din munca grea, iar nu din cauză de bătae, precum a arătat pa­cienta că ar fi suferit de la frații bărbatu­lui ei. Moartă din neîngrijire. — In ziua de 18 Septembre a. c., s’a găsit moartă, în niș­te foi de porumb ce se aflau în curtea casei. 3A 1895 , femeia G. V. Stroe, din comuna Tita, ju­dețul Dâmbovița, în etate de 70 ani. In ur­­ma cercetărilor făcute de d. sub-prefect , da medicul respectiv, s’a constat că moar­tea numitei femei a provenit din cauza neîn­­grijireî, de­oare­ce ea era de mai mult timp tot bolnavă. Gazul s’a comunicat parchetului. ------------------------------------------------­ FELURIMI Pod rozător la expoziția din Paris.­ Pentru expoziția din Paris din 1900, in­ginerul Devie proiectează un uriaș pod rozător peste rîul Sena, în fața promenadei­­ Invalizilor. Noul aparat ar avea să fie construit pe o singură coloană puternică, care învâr­­tindu-se ar pune în mișcare un plan al cărui diametru este de 136 metri de lung. Periferia planului este de 724 metri, iar suprafața cuprinde 14.752 metri pătrați. Acest pod uriaș va împreuna câmpul Elysee cu promenada Invalizilor, formând cu mo­dul acesta trecătoarea principală peste rîul Sena. Inginerul Devie proiectează în mijlocul acestui colos un turn prevăzut cu restau­rante, cafenele și fântâni arteziane. Tot aparatul se va mișca încet, cu ajutorul presei hidraulice. Vizitatorii expozițiunei vor ocupa loc pe pod și fără a se mișca un pas vor trece peste rou. Directorul ex­pozițiunei arată mare interes față de noul proiect al inginerului Devie, și probabil că acest pod se va înființa fiind un nou obiect de admirațiune și de atracție pentru expoziția anului 1900 din Paris. Tramway sau conductor subteran.­ Pentru a înlătura inconvenientele tram­­wayurilor electrice, cu troleu zilnic, se in­ventă câte o soluție. Iată o nouă dispo­­­­ziție care pare a fi originală. Sub stradă exis­tă un mic tunel comunicâ­nd cu exteriorul, dar mașina motrice nu mai e în vehicul, ea circula în tunel trăgând vagonul la care este oare­cum înhămată. Primul aramagiu al acestei dispozițiuni este că permite co­nservarea vechiului ma­terial. Tunelul, care este metalic, are 0.80 m. lărgime pe 0,75 înălțime, și se așează într-ânsul două fire de șine bulonate pe traverse. Pe această cale circulă locomo­tiva electrică formată de două motori, de 16 cai în total. Curentul este adus de fee­ders și conductori de pe care contactul este luat printrun troleu, întoarcerea cu­rentului fiind asigurată prin șine, care pot fi perfect izolate. Se poate lega locomotiva direct cu tram­­wayul sau cu o mică trăsură în care ar sta numai mecanicul. Cuplarea se face în amândouă cazurile prin mijlocul unei ba­re metalice de 0.015 grosime care trece prin crăpătura superioară a tunelului și în jurul căreia se înfășoară firele izolate punând manevra în mânele mecanicului. O mătu­ră specială este fixată de locomotivă, care curăță tot tubul la trecerea sa. DIN TOATA LUMEA ------Descoperirile de aur. Aproape toate descoperirile de aur sunt datorite curatei întâmplări. In anul 1857 un indigen își căuta măgarul și descoperi teritoriul din Guiana, după care Sir Walter Raleigh căutase în zadar timp îndelungat, Câmpul de aur din Scoția nouă s’a desco­perit la 1861 de către un bărbat, care se opri la un părîfi pentru a-și astâmpăra setea. El observă sub o piatră un grăunte de aur și căutând mai departe află mai mulți grăunți.. Pătura de aur Carolina nordică o desco­peri un băiat, care merse într’o dimineață să se scalde într’un rîu din Cabanas. Copi­lul se împiedecă de o piatră galbenă, care nu a fost alt­ceva de­cât o bucată de aur, 12 kgr. de grea. In Ca­ifornia aurul fu descoperit de James Wilson Marshall Gold, săpând la ceapă. Pra­ful de aur se lipi de lopata hârlețului. Drja Sir Francis Drake știuse că în Califor­nia există aur. Pe timpul reginei Ana, că­pitanul Sherlocke raportă că California e a­­vută în aur, și în mineralogia lui Philipp, editată în 1815, se află următorul pasagiu : «La țărmuriî Californiei se află un ținut de 14 mile în întindere, în care se pot afla în pământ bucăți de aur.» Renumitee mine de aur din Irlanda de­­ odinioară au fost descoperite de un bărbat iubitor de sport, cu ocaziunea pescuitului. El descoeri aur în nisip și ținu descoperirea aceasta în secret, timp de 20 ani. In fine căsătorindu-se cu o fată tânără, îi comunică și acesteia secretul. Soția lui, crezându-l ne­bun, făcu lucrul cunoscut și altora, și în urma aceasta, în timp de două luni, se scoa­seră din nisipul rîului 10.000 kilograme de aur.----------------------­-----------------------­ mmwmimm și se telegrafiază din Sinaia că prin­țul și prințesa de Saxa-Meiningen pleacă azi, la orele 1.30, cu trenul regal, la Predeal, de unde își vor con­tinua drumul cu trenul ungar, pen­tru a se întoarce în Germania. Mâine, Duminecă, la aceeași oră va pleca și prințul Leopold de Hohen­­­zollern Sigmaringen, fratele M. Sale Regelui, iar fiul Său prințul Wilhelm va mai rămâne câte­va zile ca oaspete al familiei noastre regale.

Next