Timpul, ianuarie 1896 (nr. 1-23)

1896-01-03 / nr. 1

r No.­i T­ isiprit sitii mijlocu­ n­­ e vede că comitetul macedo-român București a reușit ca să ademe­­a­scă și pe d-niî Ziși Papatanasi din luna Băiasa, ocolul Zagore, vilaietul na. Hagi Dimitrie Atanasescu, din .una Tîrnova vilaietul Monastir, și a­ Haralambie Balamace din comuna sa, sandi­cul Corcea, vilaetul Mo­­istir, cari t?§ douî ani se găsesc aici ca ilegațî ai poporului român din vilaietul monastir și Ianina și țin corespondență i indivizi din București și Buda­ Pesta10). p”. Pceștia, ca supuși otomani, neavând rude, nici afaceri comerciale la Bu~­­esta, e foarte probabil că corespon­­­­dența lor se face cu persoane supuși o­­tomani, poate chiar cunoscuți sau rude de ale lor, dar în același timp și mem­bri ai comitetelor din București și Tran­silvania. Pe lângă acesta sus zișii trei domni devin suspecți și prin faptul că pe când, în aparență, sunt considerați ca supuși fideli ai imperiului, și ca oa­meni de încredere ai d-lui Mărgărit,11) . î aflângi-ne pe lângă el și mâncând de mai­ iulie ori împreună, nu numai că n’au “ratat nici o dată conținutul scri­­sorii.. lor, ci nici că 'i au­ spus că pri­­mesc scrisori din București și din Bu­­dane­ra- Mai mult de­cât atâta, acum în ur­t^î profitând de fa­ptul că d. Mărgărit loci­^e la IßSIPP1()* iara Cu­noștința d-luî Mărgărit* întruniri noctur­ne, într’o casă închiriată pentru acest scop, într’o parte retrasă la Pangalti 13); iar Sâmbătă, 30 Iulie, unul dintre ei, doctorul Zisi Papa Anasi a plecat la Bu­curești fără avizul d lui Mărgărit. Dom­nia lui gâsindu-se din întâmplare în ziua aceea la Constantinopole și întrebând pe d-nii Atanasesescu și Papa­­ Haralam­­bie Balamace unde e doctorul pe care doria să-l vază, ’i s’a răspuns că de câte­va zile nu­­ mai văzuseră, pe când în re­alitate ei îl însoțiseră în aceiași zi până la vapor. Mai afla că doctorul Zisi își­­ propune ca din București să meargă la Budapesta spre a se întâlni cu un preot foarte compromis de la biserica gre­șească u­ de acolo, al cărui fiu este mem­­bru și al douilea secretar al sus zisului comitet din București. Mă mai in­formez că doctorul Zisi Pa­p­patanasi, ca­re pe ascuns a plecat la Bu­­curești, este director al școalei române din Grebena, sub supravegherea d-lui Mărgărit, că este medic al primăriei din plasa Grebena și prin urmare funcționar al guvernul, în concediu, care a expirat cu o lună înainte și că este unul dintre de­legații poporului român din vilaietul Iani­na 15). Așa­dar el devine suspect și con­damnabil: a) pentru că a plecat în străină­­tă l­e fără cunoștința guvernului imperial al cărui funcționar este, și fără concediu; b) pentru că pe cât timp conaționalii săi, supuși ai M. S. Sultanului, i au în­credințat misiunea de a sta la Constan­­tantinopole ca reprezentant al lor pe lângă guvernul imperial, el, fără cunoș­tința mandatarilor și celor­l­ alțî­­ 4 colegi ai săi, delegați ai poporului român, plea­că pe sub ascuns din Constantinopole și merge în străinătate; c) pentru că, ca in­stitutor al școalei române din Grebena, unde ’șî exercitează profesiunea sa cu autorizațiunea consiliului instrucțiunei publice, pleacă în străinătate fără auto­­­torizațiunea ministerului instrucțiunei publice ,0). „De asemenea mă in­formez că autori­tatea imperială din Bitolia făcând per­­chiziție la casa sus zisului D. Atanasiu din Târnova a pus mâna pe niște scrisori com­promițătoare, după cum se vede din faptul că tribunalul competinte de acolo cerând informațiuni dela familia d-lui Atanasescu, despre locuința lui, spre a-î libera man­dat de arestare, ’­ s’a răspuns că se gă­sește în străinătate 17). Iar popa Tiara­lambie Balamace, puțin mai înainte de plecarea sa din Corcea, a fost acuzat ca ’°) Voește să compromită pe părintele Geor­­gia di Murnu care a fost propus ca episcop de către delegați, în contra voinței lui Mărgărit , se va vedea­ mai la vale. 11) Se știe că poporul român din Macedo­nia nici nu știe nici nu vrea să știe cine este acest Mărgărit, nici nu-I întinde mâna măcar, cum este atunci cu putință ca reprezentanții aleși ai poporului să fie oamenii de încredere ai unui Mărgărit? Recomandă: i acest pasaj,a d-lui N. Pă­­trașcu. Se poate u un om care doarme pe pae i­ scara legaturii­, cum pretinde acest panegi­­rist al lui Mărgărit să-și schimbe reședința du­pă ano­timpuri ? Acestea nu le zicem noi, le mărturisește el însu­și: cum române cu văi­cărelile acestui scriitor ? Minciună și necinste. 13)i Acest, vestit denunțător care știe toate și cele ce au fost și cele ce vor fi, care știe ce se petrece și iu­­ toate unghiurile împărăției otomane, și în București și la Budapesta,"de ce nu știe precis și casa? ") Este vorba de părintele Georgia di Murnu pe care delegații poporului român, pentru E­­piscopat, -l propuneau pentru episcop. Mărgă­rit, ca să zădărnicească această numire ce nu-i p­lace, fiind-că ches­iunea era cu putință să se i4 ro­­rmane ca să-I u­­­­nd pe toți de­•i Ș­i pe la vite­le ș ’1 n aască Români­ină. Pe lângă au primit pro­­­ re­ge prețul ridi-10. or Ziși, înur- i și chiar ares­minciuna să ■ M . s- a venit în Bu­gatiior că mi ppftulu’, și că ■ . să i lese în pace autor sau complice de infanticid, sub cuvântul că servitoarea lui, îngreunându­­se de el, a născut un copil viu, pe care l’a și ucis spre a scăpa de urmăririle justiției și din acestă cauză a fos ares­tat ]8); pe cât timp domnia lui zice că s’a achitat de acuzațiunea aceasta, dar eu n’am văzut hotărîrea de achitare a tribunalului competinte. ȘTIRILE ZILEI Colegiul I electoral pentru consilierii județului Tutova este convocat a se în­truni în ziua de 8 Februarie 1896, la orele 9 dimineața, în localul comunei de reședință, spre a­­­ccede la alegerea a do­i membri în consiliul județian, in locurile vacante.* Syjk. * * D. căpitan­. Mălurescu, din regimentul 1 călărași, a fost numit în funcțiunea de căpitan-comandat al companiei de gendarmi rurali din județul Mehedinți, în locul d-lui căpitan Boțea Nicolae, a cărui demisiune s’a primit de d. minis­tru de războiu. D. locotenent Cociu Alexandru, actual ajutor al comandamentului de gefidarmi rurali din județul Vlașca, fost trans­ferat, în interes de serviciu, în aceiași calitate în județul Ilfov, în locul d-lui locotenent Capriginu Ioan, trecut în al­fUR Caltíne. ** D. N. Andreni, căpitan în retragere, a fost numit în funcțiunea de subpre­fect la plasa Turia, județul Iași, în lo­cul vacant. D. C. P. Negulescu, actual subprefect al plășei Călnicu, județul Gorj,­­ a fost transferat, în interes de serviciu, în a­­ceiași calitate la plasa Novaci, acel ju­deț, în locul vacant. D. Alexandru Poteca, licențiat în drept, actual ajutor de subprefect al plășei O­­colu, a fost înaintat în funcțiunea de subprefect la plasa Călnicu, județul Gorj în lo­ul d-lui C. P. Negulescu, trans­ferat. D. loan Ogrădeanu, actual ajutor de subprefect la plaiul Horezu, a fost îna­intat în funcțiunea de subprefect la pla­sa Cerna-de-Jos, județul Vâlcea, în locul vacant. D. Al. Ionescu, licențiat în drept, a fost numit în funcțiunea de subprefect la plasa Târgului, județul Teleorman, în locul vacant. * * * No 1 din anul al șeaptelea al intere­santei reviste bilunare România Muzi­cală, de sub direcțiunea artistică a d-lui G. M. Cordoneanu, are următorul sumar: Din suferințele lui Flechtenmacher de Dorel (nuvelă) de T. A. Aguletti; De la teatrul din Iași de N­. Dem.; Profile - Glinka de T. A­nguletti; Academia de medicină din Paris. Despre muzică: . . . Cronica teatrală, de Elvir ; Din Paris, de D; Rubrica serioasă de Satyr ; Din Dresda, de Veghea; Rubrica fatală , Mer­sul muzicei peste Carpați ; Din gazetele streine etc. * * * DIN STREIN­ATATE Țarul, Țarina, Țarina-văduva și toată familia imperială au reluat reședința lor la Petersburg. * * * Din Metz . In alegerile suplimentare pentru Reichs­­­tag, care s’au făcut la Thionville și la Metz, d-niî Charton și Pierson au fost aleși cu 10.800 și 8680 „voturi. Cei doui candidați socialiști, d-niî Schleicher și Martin, au obținut 3200 și 3762 voturi. * * * ULTIM CUVENT — Prea bei des, impută cine­va corec­torului nostru [UNK] _. Cum des ? Nu beau de cât când mă­nânc rață pe varză și când nu mănânc rață pe­­ varză. Moș­ Neagu. Cărțile noastre Gramatica limbei germane, studiu apro­fundat, lucrat după principiile metodice și predice pentru Români și în special pen­tru toate școalele publice și private de d. Aurel Chirea-Comănescu, doctor în drept, profesor de limba și literatura germană la liceul La­zar) compusă din trei părți și a­­nume : Cartea I: Etimologia—Cartea II : Sintaxa—Cartea 111: Manual de noua or­tografie. I. Acesta este titlul cărții, apărută la în­ceputul acestui an școlar ,în editura li­brăriei Soceca, despre a cărei valoare ne propunem a vorbi. 171. D-nul Atanasescu era, ca delegat, o per­soană publică la Constantinopole, prin urmare dacă n’a pățit nimic, cauza este ca nu s’a gă­sit nimic compromițător. 18). Această infamie ce s’a aruncat ; 1 spi­narea distinsului patriot, părintele a fost născocită de un protosinghel grs,‘ părintele s’a angajat ca profesor romi­tervenind justiția, s’a dsvedit falsitate zațiunii și ca consecință protosinghel a fost mutat ca să nu fie sfâșiat de lim­ea română și albaneză revoltată ci din călugărului grec. TIMPUL 3 IANUA w 1 11 » 1 Simpaticul autor, unul­­ dintre cei mai buni profesori de limba germană din țara noastră, ne-a dat, în lucrarea sa, o strălucită dovadă despre cunoștințele sale profunde în materia limbii germane, cunoștințe expuse­­ cu o­­ claritate și cu un metod mici pre­sus de ori­ce laudă. Autorul ne spune în prefața cărții sale că lucrarea sa este „o modestă în­cercare gramaticală, care îmbrățișează studiul limbii germane într’un mod sis­tematic și amănunțit“; noi însă putem afirma, fără nici o rezervă, că gramatica sa este o lucrare desăvârșită și de o va­loare excepțională, o lucrare, care pen­tru prima dată apare în limba română și care a fost primită de toți co- cu­noscători în materie cu o adevărată sa­­tisfacțiune, așa după cum merită să fii primită ori­ce carte de valoare care co­respunde pe deplin cerințelor, științii me­todice. Nu­ î vorbă, literatura didactică a căr­ților de limba germană, lucrate pentru școalele române, numără o mulțime de gramatici, dintre care unele, deși incom­­plecte, pot aduce oareșî­care folos înce­pătorului sub conducerea inteligentă a profesorului. Este adevărat însă, că maî toți acești alcătuitori de cărți germane spun că au lucrat pentru începători și ast­fel conse­­cințî cu ei înșiși, s’au oprit la primele începuturi ale gramaticei, fără să mai ajungă și pe la sfîrșitul ei. Cu totul alt­fel ni­ să prezintă lucrarea d-lui Comănescu, în care tot atât înce­pătorul, cât și cel mai înaintat în limbă poate găsi, fie­care după gradul înaintării sale, ceea­ ce le trebue să știe, ceea­ ce le folosește. Autorul acesta, venind în urma celor ce au lucrat terenul înaintea sa, a adu­nat toate spicele de preț rămase neob­servate sau călcate de către cei grăbiți cu­ lucrarea, le a așezat la locul cuve­nit și ne a prezintat o lucrare complectă. O­a dovadă vie, cât de simțită a fost necesitatea unei asemenea cărți, este graba ce au pus școalele noastre, precum și publ­icul cunos­­tor ca să-și procure această carte, care, după câte știm, este în ajun de a apărea în a doua edițiune. Planul acestei importante cărți este un tot armonic, desvoltat după sistemul pedagogic, iar regulile sunt expuse în­tr-o limbă aleasă, clară și ușoară de în­țeles. Fie­care regulă e urmată de apli­­cațiuni practice, cari sunt luate din conversațiurnile de întâia necesitate, ca să te conducă la înlesnirea de a putea conversa, căci autorul are mereu în ve­dere că scopul cărții sale este a­­junge ușor și sigur la vorbirea corectă a lim­bii germane. D. Comănescu, bazat pe o lungă ex­periență practicată în liceu, a desvoltat pe larg la începutul­ cărții sale toate re­gulile și dificultățile relativ la ortoepia sau corecta pronunțare a limbii germane, dându-și seama pe deplin că, fără aces­te cunoștințe prealabile, elevul nu va putea nici o dată citi și pronunța co­rect această limbă. Materia derivațiunii și a compunerii cuvintelor din cele dintâi­ două secțiuni este atât de bogată și atât de magistral tratată, încât simți o adevărată plăcere și un îndemn viu de a înainta mereu în cunoștința desvoltării materiilor ur­mătoarele: Este știut că, în materia de studiul unei limbi, baza graiului corect zace în cunoștința temeinică de declinării și conjugării. Numai cunoscând perfect a­­ceste două importante elemente ale gra­maticei, poți păși înainte cu siguranță în mijlocul graiului viu, urmat treptat și cu regulele fraseologice, cari, în limba germană, se deosibesc atât de mult de ale graiului nostru. Cei ce s’au îndeletnicit cu studiul a­­cestei limbi ștm din experiență, câte di­ficultăți au întâmpinat mai ales cu de­clinarea substantivelor și a adjectivelor Cartea domnului Comănescu ne dă și aici mijlocul sigur prin care putem în­vinge cu cea mai mare înlesnire aceste dificultăți, împărțind declinațiunea sub­stantivelor în cinci în loc de trei: împărțirea aceasta autorul o notează pe experiența­­ sale făcută cu elevii din liceu. După ce autorul ne arată sistemul german de trei declinațiuni, motivează depărtarea sa de la acest sistem în chi­pul următor : „In școalele germane și în­deosebi pentru elevii de gintă germană, sistemul acestor trei declinațiuni poate fi suficient cu tot laconismul lui, de­oare­ce tineretul gem­an aude în tot mo­mentul, atât în familie, cât și în afară de ea, corecta flexiune a substantivelor, și cu modul acesta se înt­regește res­­trînsa indicațiune a gramaticei, dar e­­levii străini de graiul german și cu deo­sebire elevii români, neavând la înde­mână nici una din aceste înlesniri, cu greu vor putea învinge toate dificultă­țile flexiunei substantivelor cu sistemul acesta al împărțire­ in trei declinațiuni. Ca elevii români să poată învăța cu succes declinarea substantivelor germane după acest sistem, ar trebuii ca profe­sorul lor să le enumere aproape toate subst­itivele nominal împreună cu mo­dul de declinare al fie­căruia; aceasta însă ar fi, dacă nu imposibil, cel puțin foarte dificil.“ (Va­lli ). Santagiile din Paris O nouă serie de santagii s’a descope­rit în capitala Republicei franceze. Moartea lui Max Lebaudy, supranumit le petit suck­er pentru milioanele moște­nite de la tatăl său, unul din cei mai mari fabricanți de zahăr din Franța pro­vocase în­ Parla­mentul francez o interpe­lare care avea scopul să atragă atenția guvernului asupra unor manopere între­buințate de unele persoane influente pen­tru a scăpa din armată pe tânărul Le­baudy. Se știe, adică, că Max Lebaudy își făcea stagiul în armată, dar, atins de ftizie, încercase să obție reformarea pentru cauză de boală și nu o putuse dobîndi din pricina unui exces de teamă al medicilor, cari nu indrazneau să pro­nunțe reformarea milionarului de frică că se va spune că au fost mituiți. După moartea lui Max Lebaudy jus­tiția deschise o anchetă și primul rezul­tat al instrucțiunii fu arestarea unui oare­care Werther de Cești, care întrebuințase boala lui Lebaudy și faptul că făcea’ar­mata pentru a-’i stoarce un milion de franci contra făgăduelii de a’l libera din armată Apoi, sub pretextul de a mitui câți­va medici militari, ’i-a mai stors 3 sute de mii de lei. Descoperirile instrucției provocară apoi o altă arestare, a unui d. Ulric de Civry, redactor al ziarului Echo de Vermés. A­­ce­sta scrisese întâiű două articole contra lui Lebaudy , apoi primi de la petit such­er suma de 125 000 de lei și începu să-l a­­pere. Acest Civry este fine contesei Wil­­helmine Col mar și a contelui Frederic August Barizien de Civry. Dar cercetările nu se opriră aci și in­strucția acestei afaceri de șantagra luă proporții mari. Joar dimineața comisiu­­nea de cercetare se prezintă la locuința d-lui Jacques St.-Cere, redactor la Figaro, și operând o perchiziție găsi numeroase scrisori provenind de la Max Lebaudy. După amiaza St.-Care fu interogat de ju­decătorul de instrucție și confruntat cu Civru și Cești. La sfârșitul interogatoriu­lui St. Care fu arestat. Arestarea aceasta a produs o mare senzație. Acuzațiunile ridicate contra lui St.­Core se formulează printr’o încercare de șantagra contra lui Lebaudy, căruia­­ i-ar fi promis liberarea din armată prin intervenția ambasadei ruse contra unei sume de 40.000 de franci, din care a și primit 25 000 de franci. Ziarul L'Auto­­rité adaugă că St.-Care e acuzat și de spionagiu. Ziarul Le Jour spune că din hârtiile găsite la St.­Care reiese că a­­cesta ar fi primit de la mai mulți ofițeri informațiuni pe care le-a vândut Ger­maniei , s-ar mai fi aflat că St. Care a fost amestecat și în afacere­a Dreyfus. Le Soir confirmă știrea din urmă, adău­­gând că redactorul ziarului Figaro ar fi fost amestecat și in alte afaceri de spi­­onagiu. Jacques St.-Care are vârsta de 45 ani și se numește Rosenthal. Familia sa a imigrat din Fürth, în Bavaria, și deja a doua generație se află în Franța. E căsătorit cu femeia divorțată a cu­noscutului scriitor german Paul Lindau și e de mulți ani redactor la ziarul Fi­garo în care scria zilnic articole asupra politicei străine. * * * Agenția Română ne transmite depeșile următoare: Paris, 11 ianuarie. Bancherul Jacques Meyer, amestecat altă dată în afacerea Panamarei, s’a si­nucis cu un foc de revolver. De vr’o două ani, afacerile sale erau foarte încurcate. Se crede că era încurcat în afacerea Lebaudy. Paris, 12 Ianuarie. Ziaristul Labruyère a fost arestat pen­tru santagiu în afacerea Lebaudy. INTEMPLARI încercare de sinucidere.— Sergentul din grădina Icoanei a surprins azi dimineață, pe la orele 7, pe un oare­care Titi Poe­­naru, în momentul când căuta să se spânzure de un pom. Anul trecut ace­lași Poenaru a încercat să se spânzure pe­ șoseaua Chiselei, dar a fost iarăși îm­­pedecat la timp. Motivul acestei desperate hotărîri este mizeria. Naufragiu.­ Niște depeși din Porto Fe­­raio semnalează naufragiul a două co­răbii ale căror echipage au fost scăpate, șr zăpezi mari.­ Știrile din Abruzes și Sardinia anunță că liniile drumurilor de fer sunt tăiate în urma ninsorilor mari. In provincia Sassari mai multe sate sunt cu desăvârșire blocate de zăpada care atinge o înălțime de două metri. Bora.— Primim telegrama următoare din Zara (Istria). Un vânt violent suflă de două zile. Nu­meroase vapoare n’au sosit. Incendiu.— O telegramă din Szegedin anunță că o moară mare, aparținând so­cietății de mori Victoria din Budapesta a fost distrusă cu desăvârșire de un in­cendiu. Pagubele sunt considerabile. Ciocnire de trenuri. — O depeșă din Ch­arlottem­burg — lângă Berlin— anunță că o ciocnire s-a produs între două tre­nuri pe un pod al Spreei, lângă stația Jungferhheide. Două persoane au fost u­­șor rănite. Pagubele materiale sunt mari. ----------------4131?2s*ea8»«~­—-----------------------------­ 1896 F- 0 pușcătul aou într’o z ÎLURIMI bună.— Alexandru Dumas -------“ O ceartă înverșunată cu un sub­locotenen­­c de dragon­ și, conform ve­derilor „soci­tății“, numai prin vărsare de sânge se puteau spăla vătămările re­ciproce. De­o­are­ce însă amândo­i erau oarte buni p­uș­cași, se învoiră să lase ca soarta să1 hotărască, iar cel ce va perde, să se împușce. In dimineața ur­mătoare se atruniră amândoi contrarii și secundanți într’un mic restaurant din Batignolles. Se traseră sorți și Dumas pierdu. El se supuse, la aparentă liniștit sorții, și­ își luă de la toți adânc mișcat adio și în cuvinte emoționate ierta con­trariului său,care fu mai norocos. Luă apoi în mână pisoiul încărcat, intră liniștit într’o odaie aterată și încuiă ușa. Ceî­­l­ alțî așteptai fără răsuflare pocnitura, care avea să formeze sfârșitul tragediei. In fine se auzi o pușcărură. Spăimântatî năvăliră eî spre ușa fatalei odăi, când aceasta fu deschisă fără de veste și mor­tul presupus apăru pe prag, ținând în mână arma fumegândă: „închipuiți vă, ce nenorociri, domnii mei“, strigă el, „am greșit ținta“. Mișcarea comercială Valorile turcești.— Din Paris se anunță următoarele ■ Sindicatul care s’a fondat pentru res­­cumpărarea valorilor locale turcești din portofoliul Băncii Otomane , condus de casa Bardac din Paris. Sindicatul acesta se va alia cu Société d'Orient, o bancă creată cu un capital mic și care s-a pre­zintat continuu ca sindicat pentru răs­­cumpărarea valorilor turcești. Prin ali­pirea noului sindicat la banca aceasta, ea va dobândi o mai mare putere de o­­perațiune. De altă parte se proiectează la Bru­xelles înjghibarea unui trust —cartel— pentru obligațiunile căilor ferate turcești. Această insă­-Banque va fi organizată după modelul celeia din Geneva, care -și mărginește operațiunile asupra obligațiu­nilor primelor căi ferate turcești. Noul împrumut american.— Casa de bancă Ladersburg Thalmann et Comp. din Londra a subscris In comptul sindicatu­lui german 15 milioane dolari din noul împrumut american. Târgul de cerea­l.—La bursa din Bu­dapesta s’ai încheiat Sâmbătă următoa­rele transacțiuni: I.. Legea bursei în Germania.—O telegramă din Berlin se anunță că după trei zile de desbater, Reichstagul a retrimis în studiul com­isiunei legea asupra bursei. Din Turca.—Corespondența Politică află din Constantinopol că Poarta negociază­ un împrumut de aproape 4 milioane lire cu Banca Otenand. Acest împrumut s’ar face pe baza concesiunei câtor­va ve­nituri. Poarta are de gând să reia negocierile pentru traatele de comerț actualminte întrerupte, în vederea sporirea venitului vămilor în urma urcării tarifelor. . ---------------------------------------------------------------* Grâu de toamnă fl. 7.12—7.13 „ primăvară „ 6 89-6.90 Secară „ „ „ 6.21-6.23 Porumb h­. Maiü-Iunie 4.43—4 45 Ovăz de primăvară­­ v 6.08—6.10 Rapiță Argust-Sept. fl. 10.65—10.70 Grâu noi (după călit.) fl. 6 85—7.30 Secară nună B 6.25—6.35 Porumb 100 „ 4. —4 15 Siee-Apte-Științe A apărut în editura librăriei Socec et Comp. traducerea românească a cunos­cutei seriei a lui Max Nordau. Minciu­nile convenționale. Traducerea e făcută de d. Mihail Ca­­m­anu. IUFOftMftTIUM­­ . Citim b ziarul Neue Freie Presse­­ care ne a sosit ori : „Aflăm că prim-ministrul României, Dimitrie Sturdza, are intenția de a vi­zita în cu­end Viena pentru a se pre­zintă bonaților conducători ai mo­­nar­hiei. „Vizita aceasta se va face însă abia după ce Sturdza se va fi prezintat Curții din Berlin“. Cu prilegiul anului non M. S. Re­gele a adresat armatei următorul or­din de zi Ostașî: „La începutul fie­cărui an simt o adâncă bucurie de a re arăta vina Mea mulțumire ■­­"»i­ cu ființele ce vă dați întru indexă fii­ea datoriilor. „ Tărmâiu ridit pe această cale , , lucrând fără, vregel pentru în N instituțiilor miliare. Țara vă m­uri‘ ß TM 1 cu mândrie ca vrednici urmași ■ “ * jiei strămoșești și cu scutul cel mc 73*sSriet și Tronai.

Next