Timpul, ianuarie 1896 (nr. 1-23)
1896-01-03 / nr. 1
r No.i T isiprit sitii mijlocu n e vede că comitetul macedo-român București a reușit ca să ademească și pe d-niî Ziși Papatanasi din luna Băiasa, ocolul Zagore, vilaietul na. Hagi Dimitrie Atanasescu, din .una Tîrnova vilaietul Monastir, și a Haralambie Balamace din comuna sa, sandicul Corcea, vilaetul Moistir, cari t?§ douî ani se găsesc aici ca ilegațî ai poporului român din vilaietul monastir și Ianina și țin corespondență i indivizi din București și Buda Pesta10). p”. Pceștia, ca supuși otomani, neavând rude, nici afaceri comerciale la Bu~esta, e foarte probabil că corespondența lor se face cu persoane supuși otomani, poate chiar cunoscuți sau rude de ale lor, dar în același timp și membri ai comitetelor din București și Transilvania. Pe lângă acesta sus zișii trei domni devin suspecți și prin faptul că pe când, în aparență, sunt considerați ca supuși fideli ai imperiului, și ca oameni de încredere ai d-lui Mărgărit,11) . î aflângi-ne pe lângă el și mâncând de mai iulie ori împreună, nu numai că n’au “ratat nici o dată conținutul scrisorii.. lor, ci nici că 'i au spus că primesc scrisori din București și din Budanera- Mai mult decât atâta, acum în urt^î profitând de faptul că d. Mărgărit loci^e la IßSIPP1()* iara Cunoștința d-luî Mărgărit* întruniri nocturne, într’o casă închiriată pentru acest scop, într’o parte retrasă la Pangalti 13); iar Sâmbătă, 30 Iulie, unul dintre ei, doctorul Zisi Papa Anasi a plecat la București fără avizul d lui Mărgărit. Domnia lui gâsindu-se din întâmplare în ziua aceea la Constantinopole și întrebând pe d-nii Atanasesescu și Papa Haralambie Balamace unde e doctorul pe care doria să-l vază, ’i s’a răspuns că de câteva zile nu mai văzuseră, pe când în realitate ei îl însoțiseră în aceiași zi până la vapor. Mai afla că doctorul Zisi își propune ca din București să meargă la Budapesta spre a se întâlni cu un preot foarte compromis de la biserica greșească u de acolo, al cărui fiu este membru și al douilea secretar al sus zisului comitet din București. Mă mai informez că doctorul Zisi Pappatanasi, care pe ascuns a plecat la București, este director al școalei române din Grebena, sub supravegherea d-lui Mărgărit, că este medic al primăriei din plasa Grebena și prin urmare funcționar al guvernul, în concediu, care a expirat cu o lună înainte și că este unul dintre delegații poporului român din vilaietul Ianina 15). Așadar el devine suspect și condamnabil: a) pentru că a plecat în străinătă le fără cunoștința guvernului imperial al cărui funcționar este, și fără concediu; b) pentru că pe cât timp conaționalii săi, supuși ai M. S. Sultanului, i au încredințat misiunea de a sta la Constantantinopole ca reprezentant al lor pe lângă guvernul imperial, el, fără cunoștința mandatarilor și celorl alțî 4 colegi ai săi, delegați ai poporului român, pleacă pe sub ascuns din Constantinopole și merge în străinătate; c) pentru că, ca institutor al școalei române din Grebena, unde ’șî exercitează profesiunea sa cu autorizațiunea consiliului instrucțiunei publice, pleacă în străinătate fără autotorizațiunea ministerului instrucțiunei publice ,0). „De asemenea mă informez că autoritatea imperială din Bitolia făcând perchiziție la casa sus zisului D. Atanasiu din Târnova a pus mâna pe niște scrisori compromițătoare, după cum se vede din faptul că tribunalul competinte de acolo cerând informațiuni dela familia d-lui Atanasescu, despre locuința lui, spre a-î libera mandat de arestare, ’ s’a răspuns că se găsește în străinătate 17). Iar popa Tiaralambie Balamace, puțin mai înainte de plecarea sa din Corcea, a fost acuzat ca ’°) Voește să compromită pe părintele Georgia di Murnu care a fost propus ca episcop de către delegați, în contra voinței lui Mărgărit , se va vedea mai la vale. 11) Se știe că poporul român din Macedonia nici nu știe nici nu vrea să știe cine este acest Mărgărit, nici nu-I întinde mâna măcar, cum este atunci cu putință ca reprezentanții aleși ai poporului să fie oamenii de încredere ai unui Mărgărit? Recomandă: i acest pasaj,a d-lui N. Pătrașcu. Se poate u un om care doarme pe pae i scara legaturii, cum pretinde acest panegirist al lui Mărgărit să-și schimbe reședința după anotimpuri ? Acestea nu le zicem noi, le mărturisește el însuși: cum române cu văicărelile acestui scriitor ? Minciună și necinste. 13)i Acest, vestit denunțător care știe toate și cele ce au fost și cele ce vor fi, care știe ce se petrece și iu toate unghiurile împărăției otomane, și în București și la Budapesta,"de ce nu știe precis și casa? ") Este vorba de părintele Georgia di Murnu pe care delegații poporului român, pentru Episcopat, -l propuneau pentru episcop. Mărgărit, ca să zădărnicească această numire ce nu-i place, fiind-că chesiunea era cu putință să se i4 rormane ca să-I und pe toți de•i Și pe la vitele ș ’1 n aască Româniină. Pe lângă au primit pro rege prețul ridi-10. or Ziși, înur- i și chiar aresminciuna să ■ M . s- a venit în Bugatiior că mi ppftulu’, și că ■ . să i lese în pace autor sau complice de infanticid, sub cuvântul că servitoarea lui, îngreunânduse de el, a născut un copil viu, pe care l’a și ucis spre a scăpa de urmăririle justiției și din acestă cauză a fos arestat ]8); pe cât timp domnia lui zice că s’a achitat de acuzațiunea aceasta, dar eu n’am văzut hotărîrea de achitare a tribunalului competinte. ȘTIRILE ZILEI Colegiul I electoral pentru consilierii județului Tutova este convocat a se întruni în ziua de 8 Februarie 1896, la orele 9 dimineața, în localul comunei de reședință, spre accede la alegerea a doi membri în consiliul județian, in locurile vacante.* Syjk. * * D. căpitan. Mălurescu, din regimentul 1 călărași, a fost numit în funcțiunea de căpitan-comandat al companiei de gendarmi rurali din județul Mehedinți, în locul d-lui căpitan Boțea Nicolae, a cărui demisiune s’a primit de d. ministru de războiu. D. locotenent Cociu Alexandru, actual ajutor al comandamentului de gefidarmi rurali din județul Vlașca, fost transferat, în interes de serviciu, în aceiași calitate în județul Ilfov, în locul d-lui locotenent Capriginu Ioan, trecut în alfUR Caltíne. ** D. N. Andreni, căpitan în retragere, a fost numit în funcțiunea de subprefect la plasa Turia, județul Iași, în locul vacant. D. C. P. Negulescu, actual subprefect al plășei Călnicu, județul Gorj, a fost transferat, în interes de serviciu, în aceiași calitate la plasa Novaci, acel județ, în locul vacant. D. Alexandru Poteca, licențiat în drept, actual ajutor de subprefect al plășei Ocolu, a fost înaintat în funcțiunea de subprefect la plasa Călnicu, județul Gorj în loul d-lui C. P. Negulescu, transferat. D. loan Ogrădeanu, actual ajutor de subprefect la plaiul Horezu, a fost înaintat în funcțiunea de subprefect la plasa Cerna-de-Jos, județul Vâlcea, în locul vacant. D. Al. Ionescu, licențiat în drept, a fost numit în funcțiunea de subprefect la plasa Târgului, județul Teleorman, în locul vacant. * * * No 1 din anul al șeaptelea al interesantei reviste bilunare România Muzicală, de sub direcțiunea artistică a d-lui G. M. Cordoneanu, are următorul sumar: Din suferințele lui Flechtenmacher de Dorel (nuvelă) de T. A. Aguletti; De la teatrul din Iași de N. Dem.; Profile - Glinka de T. Anguletti; Academia de medicină din Paris. Despre muzică: . . . Cronica teatrală, de Elvir ; Din Paris, de D; Rubrica serioasă de Satyr ; Din Dresda, de Veghea; Rubrica fatală , Mersul muzicei peste Carpați ; Din gazetele streine etc. * * * DIN STREINATATE Țarul, Țarina, Țarina-văduva și toată familia imperială au reluat reședința lor la Petersburg. * * * Din Metz . In alegerile suplimentare pentru Reichstag, care s’au făcut la Thionville și la Metz, d-niî Charton și Pierson au fost aleși cu 10.800 și 8680 „voturi. Cei doui candidați socialiști, d-niî Schleicher și Martin, au obținut 3200 și 3762 voturi. * * * ULTIM CUVENT — Prea bei des, impută cineva corectorului nostru [UNK] _. Cum des ? Nu beau de cât când mănânc rață pe varză și când nu mănânc rață pe varză. Moș Neagu. Cărțile noastre Gramatica limbei germane, studiu aprofundat, lucrat după principiile metodice și predice pentru Români și în special pentru toate școalele publice și private de d. Aurel Chirea-Comănescu, doctor în drept, profesor de limba și literatura germană la liceul Lazar) compusă din trei părți și anume : Cartea I: Etimologia—Cartea II : Sintaxa—Cartea 111: Manual de noua ortografie. I. Acesta este titlul cărții, apărută la începutul acestui an școlar ,în editura librăriei Soceca, despre a cărei valoare ne propunem a vorbi. 171. D-nul Atanasescu era, ca delegat, o persoană publică la Constantinopole, prin urmare dacă n’a pățit nimic, cauza este ca nu s’a găsit nimic compromițător. 18). Această infamie ce s’a aruncat ; 1 spinarea distinsului patriot, părintele a fost născocită de un protosinghel grs,‘ părintele s’a angajat ca profesor romitervenind justiția, s’a dsvedit falsitate zațiunii și ca consecință protosinghel a fost mutat ca să nu fie sfâșiat de limea română și albaneză revoltată ci din călugărului grec. TIMPUL 3 IANUA w 1 11 » 1 Simpaticul autor, unul dintre cei mai buni profesori de limba germană din țara noastră, ne-a dat, în lucrarea sa, o strălucită dovadă despre cunoștințele sale profunde în materia limbii germane, cunoștințe expuse cu o claritate și cu un metod mici presus de orice laudă. Autorul ne spune în prefața cărții sale că lucrarea sa este „o modestă încercare gramaticală, care îmbrățișează studiul limbii germane într’un mod sistematic și amănunțit“; noi însă putem afirma, fără nici o rezervă, că gramatica sa este o lucrare desăvârșită și de o valoare excepțională, o lucrare, care pentru prima dată apare în limba română și care a fost primită de toți co- cunoscători în materie cu o adevărată satisfacțiune, așa după cum merită să fii primită orice carte de valoare care corespunde pe deplin cerințelor, științii metodice. Nu î vorbă, literatura didactică a cărților de limba germană, lucrate pentru școalele române, numără o mulțime de gramatici, dintre care unele, deși incomplecte, pot aduce oareșîcare folos începătorului sub conducerea inteligentă a profesorului. Este adevărat însă, că maî toți acești alcătuitori de cărți germane spun că au lucrat pentru începători și astfel consecințî cu ei înșiși, s’au oprit la primele începuturi ale gramaticei, fără să mai ajungă și pe la sfîrșitul ei. Cu totul altfel ni să prezintă lucrarea d-lui Comănescu, în care tot atât începătorul, cât și cel mai înaintat în limbă poate găsi, fiecare după gradul înaintării sale, ceea ce le trebue să știe, ceea ce le folosește. Autorul acesta, venind în urma celor ce au lucrat terenul înaintea sa, a adunat toate spicele de preț rămase neobservate sau călcate de către cei grăbiți cu lucrarea, le a așezat la locul cuvenit și ne a prezintat o lucrare complectă. Oa dovadă vie, cât de simțită a fost necesitatea unei asemenea cărți, este graba ce au pus școalele noastre, precum și publicul cunostor ca să-și procure această carte, care, după câte știm, este în ajun de a apărea în a doua edițiune. Planul acestei importante cărți este un tot armonic, desvoltat după sistemul pedagogic, iar regulile sunt expuse într-o limbă aleasă, clară și ușoară de înțeles. Fiecare regulă e urmată de aplicațiuni practice, cari sunt luate din conversațiurnile de întâia necesitate, ca să te conducă la înlesnirea de a putea conversa, căci autorul are mereu în vedere că scopul cărții sale este ajunge ușor și sigur la vorbirea corectă a limbii germane. D. Comănescu, bazat pe o lungă experiență practicată în liceu, a desvoltat pe larg la începutul cărții sale toate regulile și dificultățile relativ la ortoepia sau corecta pronunțare a limbii germane, dându-și seama pe deplin că, fără aceste cunoștințe prealabile, elevul nu va putea nici o dată citi și pronunța corect această limbă. Materia derivațiunii și a compunerii cuvintelor din cele dintâi două secțiuni este atât de bogată și atât de magistral tratată, încât simți o adevărată plăcere și un îndemn viu de a înainta mereu în cunoștința desvoltării materiilor următoarele: Este știut că, în materia de studiul unei limbi, baza graiului corect zace în cunoștința temeinică de declinării și conjugării. Numai cunoscând perfect aceste două importante elemente ale gramaticei, poți păși înainte cu siguranță în mijlocul graiului viu, urmat treptat și cu regulele fraseologice, cari, în limba germană, se deosibesc atât de mult de ale graiului nostru. Cei ce s’au îndeletnicit cu studiul acestei limbi ștm din experiență, câte dificultăți au întâmpinat mai ales cu declinarea substantivelor și a adjectivelor Cartea domnului Comănescu ne dă și aici mijlocul sigur prin care putem învinge cu cea mai mare înlesnire aceste dificultăți, împărțind declinațiunea substantivelor în cinci în loc de trei: împărțirea aceasta autorul o notează pe experiența sale făcută cu elevii din liceu. După ce autorul ne arată sistemul german de trei declinațiuni, motivează depărtarea sa de la acest sistem în chipul următor : „In școalele germane și îndeosebi pentru elevii de gintă germană, sistemul acestor trei declinațiuni poate fi suficient cu tot laconismul lui, deoarece tineretul geman aude în tot momentul, atât în familie, cât și în afară de ea, corecta flexiune a substantivelor, și cu modul acesta se întregește restrînsa indicațiune a gramaticei, dar elevii străini de graiul german și cu deosebire elevii români, neavând la îndemână nici una din aceste înlesniri, cu greu vor putea învinge toate dificultățile flexiunei substantivelor cu sistemul acesta al împărțire in trei declinațiuni. Ca elevii români să poată învăța cu succes declinarea substantivelor germane după acest sistem, ar trebuii ca profesorul lor să le enumere aproape toate substitivele nominal împreună cu modul de declinare al fiecăruia; aceasta însă ar fi, dacă nu imposibil, cel puțin foarte dificil.“ (Valli ). Santagiile din Paris O nouă serie de santagii s’a descoperit în capitala Republicei franceze. Moartea lui Max Lebaudy, supranumit le petit sucker pentru milioanele moștenite de la tatăl său, unul din cei mai mari fabricanți de zahăr din Franța provocase în Parlamentul francez o interpelare care avea scopul să atragă atenția guvernului asupra unor manopere întrebuințate de unele persoane influente pentru a scăpa din armată pe tânărul Lebaudy. Se știe, adică, că Max Lebaudy își făcea stagiul în armată, dar, atins de ftizie, încercase să obție reformarea pentru cauză de boală și nu o putuse dobîndi din pricina unui exces de teamă al medicilor, cari nu indrazneau să pronunțe reformarea milionarului de frică că se va spune că au fost mituiți. După moartea lui Max Lebaudy justiția deschise o anchetă și primul rezultat al instrucțiunii fu arestarea unui oarecare Werther de Cești, care întrebuințase boala lui Lebaudy și faptul că făcea’armata pentru a-’i stoarce un milion de franci contra făgăduelii de a’l libera din armată Apoi, sub pretextul de a mitui câțiva medici militari, ’i-a mai stors 3 sute de mii de lei. Descoperirile instrucției provocară apoi o altă arestare, a unui d. Ulric de Civry, redactor al ziarului Echo de Vermés. Acesta scrisese întâiű două articole contra lui Lebaudy , apoi primi de la petit sucher suma de 125 000 de lei și începu să-l apere. Acest Civry este fine contesei Wilhelmine Col mar și a contelui Frederic August Barizien de Civry. Dar cercetările nu se opriră aci și instrucția acestei afaceri de șantagra luă proporții mari. Joar dimineața comisiunea de cercetare se prezintă la locuința d-lui Jacques St.-Cere, redactor la Figaro, și operând o perchiziție găsi numeroase scrisori provenind de la Max Lebaudy. După amiaza St.-Care fu interogat de judecătorul de instrucție și confruntat cu Civru și Cești. La sfârșitul interogatoriului St. Care fu arestat. Arestarea aceasta a produs o mare senzație. Acuzațiunile ridicate contra lui St.Core se formulează printr’o încercare de șantagra contra lui Lebaudy, căruia i-ar fi promis liberarea din armată prin intervenția ambasadei ruse contra unei sume de 40.000 de franci, din care a și primit 25 000 de franci. Ziarul L'Autorité adaugă că St.-Care e acuzat și de spionagiu. Ziarul Le Jour spune că din hârtiile găsite la St.Care reiese că acesta ar fi primit de la mai mulți ofițeri informațiuni pe care le-a vândut Germaniei , s-ar mai fi aflat că St. Care a fost amestecat și în afacerea Dreyfus. Le Soir confirmă știrea din urmă, adăugând că redactorul ziarului Figaro ar fi fost amestecat și in alte afaceri de spionagiu. Jacques St.-Care are vârsta de 45 ani și se numește Rosenthal. Familia sa a imigrat din Fürth, în Bavaria, și deja a doua generație se află în Franța. E căsătorit cu femeia divorțată a cunoscutului scriitor german Paul Lindau și e de mulți ani redactor la ziarul Figaro în care scria zilnic articole asupra politicei străine. * * * Agenția Română ne transmite depeșile următoare: Paris, 11 ianuarie. Bancherul Jacques Meyer, amestecat altă dată în afacerea Panamarei, s’a sinucis cu un foc de revolver. De vr’o două ani, afacerile sale erau foarte încurcate. Se crede că era încurcat în afacerea Lebaudy. Paris, 12 Ianuarie. Ziaristul Labruyère a fost arestat pentru santagiu în afacerea Lebaudy. INTEMPLARI încercare de sinucidere.— Sergentul din grădina Icoanei a surprins azi dimineață, pe la orele 7, pe un oarecare Titi Poenaru, în momentul când căuta să se spânzure de un pom. Anul trecut același Poenaru a încercat să se spânzure pe șoseaua Chiselei, dar a fost iarăși împedecat la timp. Motivul acestei desperate hotărîri este mizeria. Naufragiu. Niște depeși din Porto Feraio semnalează naufragiul a două corăbii ale căror echipage au fost scăpate, șr zăpezi mari. Știrile din Abruzes și Sardinia anunță că liniile drumurilor de fer sunt tăiate în urma ninsorilor mari. In provincia Sassari mai multe sate sunt cu desăvârșire blocate de zăpada care atinge o înălțime de două metri. Bora.— Primim telegrama următoare din Zara (Istria). Un vânt violent suflă de două zile. Numeroase vapoare n’au sosit. Incendiu.— O telegramă din Szegedin anunță că o moară mare, aparținând societății de mori Victoria din Budapesta a fost distrusă cu desăvârșire de un incendiu. Pagubele sunt considerabile. Ciocnire de trenuri. — O depeșă din Charlottemburg — lângă Berlin— anunță că o ciocnire s-a produs între două trenuri pe un pod al Spreei, lângă stația Jungferhheide. Două persoane au fost ușor rănite. Pagubele materiale sunt mari. ----------------4131?2s*ea8»«~—----------------------------- 1896 F- 0 pușcătul aou într’o z ÎLURIMI bună.— Alexandru Dumas -------“ O ceartă înverșunată cu un sublocotenenc de dragon și, conform vederilor „socității“, numai prin vărsare de sânge se puteau spăla vătămările reciproce. Deoarece însă amândoi erau oarte buni pușcași, se învoiră să lase ca soarta să1 hotărască, iar cel ce va perde, să se împușce. In dimineața următoare se atruniră amândoi contrarii și secundanți într’un mic restaurant din Batignolles. Se traseră sorți și Dumas pierdu. El se supuse, la aparentă liniștit sorții, și își luă de la toți adânc mișcat adio și în cuvinte emoționate ierta contrariului său,care fu mai norocos. Luă apoi în mână pisoiul încărcat, intră liniștit într’o odaie aterată și încuiă ușa. Ceîl alțî așteptai fără răsuflare pocnitura, care avea să formeze sfârșitul tragediei. In fine se auzi o pușcărură. Spăimântatî năvăliră eî spre ușa fatalei odăi, când aceasta fu deschisă fără de veste și mortul presupus apăru pe prag, ținând în mână arma fumegândă: „închipuiți vă, ce nenorociri, domnii mei“, strigă el, „am greșit ținta“. Mișcarea comercială Valorile turcești.— Din Paris se anunță următoarele ■ Sindicatul care s’a fondat pentru rescumpărarea valorilor locale turcești din portofoliul Băncii Otomane , condus de casa Bardac din Paris. Sindicatul acesta se va alia cu Société d'Orient, o bancă creată cu un capital mic și care s-a prezintat continuu ca sindicat pentru răscumpărarea valorilor turcești. Prin alipirea noului sindicat la banca aceasta, ea va dobândi o mai mare putere de operațiune. De altă parte se proiectează la Bruxelles înjghibarea unui trust —cartel— pentru obligațiunile căilor ferate turcești. Această insă-Banque va fi organizată după modelul celeia din Geneva, care -și mărginește operațiunile asupra obligațiunilor primelor căi ferate turcești. Noul împrumut american.— Casa de bancă Ladersburg Thalmann et Comp. din Londra a subscris In comptul sindicatului german 15 milioane dolari din noul împrumut american. Târgul de cereal.—La bursa din Budapesta s’ai încheiat Sâmbătă următoarele transacțiuni: I.. Legea bursei în Germania.—O telegramă din Berlin se anunță că după trei zile de desbater, Reichstagul a retrimis în studiul comisiunei legea asupra bursei. Din Turca.—Corespondența Politică află din Constantinopol că Poarta negociază un împrumut de aproape 4 milioane lire cu Banca Otenand. Acest împrumut s’ar face pe baza concesiunei câtorva venituri. Poarta are de gând să reia negocierile pentru traatele de comerț actualminte întrerupte, în vederea sporirea venitului vămilor în urma urcării tarifelor. . ---------------------------------------------------------------* Grâu de toamnă fl. 7.12—7.13 „ primăvară „ 6 89-6.90 Secară „ „ „ 6.21-6.23 Porumb h. Maiü-Iunie 4.43—4 45 Ovăz de primăvară v 6.08—6.10 Rapiță Argust-Sept. fl. 10.65—10.70 Grâu noi (după călit.) fl. 6 85—7.30 Secară nună B 6.25—6.35 Porumb 100 „ 4. —4 15 Siee-Apte-Științe A apărut în editura librăriei Socec et Comp. traducerea românească a cunoscutei seriei a lui Max Nordau. Minciunile convenționale. Traducerea e făcută de d. Mihail Camanu. IUFOftMftTIUM . Citim b ziarul Neue Freie Presse care ne a sosit ori : „Aflăm că prim-ministrul României, Dimitrie Sturdza, are intenția de a vizita în cuend Viena pentru a se prezintă bonaților conducători ai monarhiei. „Vizita aceasta se va face însă abia după ce Sturdza se va fi prezintat Curții din Berlin“. Cu prilegiul anului non M. S. Regele a adresat armatei următorul ordin de zi Ostașî: „La începutul fiecărui an simt o adâncă bucurie de a re arăta vina Mea mulțumire ■"»i cu ființele ce vă dați întru indexă fiiea datoriilor. „ Tărmâiu ridit pe această cale , , lucrând fără, vregel pentru în N instituțiilor miliare. Țara vă muri‘ ß TM 1 cu mândrie ca vrednici urmași ■ “ * jiei strămoșești și cu scutul cel mc 73*sSriet și Tronai.