Timpul, aprilie 1896 (nr. 73-96)

1896-04-02 / nr. 73

No. 78 Viena, 12 Aprilie Cancelarul imperiului german prințul de Hohenlohe a sosit în timpul sării cu soția sa. Veneția, 12 Aprilie Mateloți, italieni și germani au frater­nizat în timpul serenadei de aseară care a fost întreruptă de ploaie. Mulțimea a făcut o ovațiune splendidă Majestaților Lor care au eșit la balcon de mai multe ori pe când muzica cânta imnurile german și italian, însoțiți de Regele până la țărm Majestățile Lor ger­mane s-au întors pe bordul Hohenzollern pe o ploaie torențială. —-------«—08» • -­«BO—•----------­ Răscoala din Cuba — Prin fir telegrafic — New York, 11 Aprilie. O telegramă din Washington adresată ziarului World zice că d. Cleveland ar fi adresat guvernului din Madrid o scri­soare asigurându-i că Statele­ Unite sunt animate de o solicitudine din cele mai amicale pentru Spania. Președintele face să reiasă condițiu­­nile mizerabile în care se găsește Cuba în urma diferitelor răscoale din această insulă și oferă bunele servicii ale Sta­­telor­ Unite în vederea păcii. Această ofertă nu este făcută de­cât în­­ speranța de a vedea terminându-se resbelul în mod onorabil. Washington, 12 Aprilie. Știrea după care d. Olney, secretar de Stat, ar fi adresat d-lui Taylor, ministrul american la Madrid, o­ notă propunând bunele oficii ale Statelor­ Unite între­­ in­surgenții cubani și Spanioli, este lipsită de temelii. New-York, 12 Aprilie. New-York Herald publică o depeșă din Havana care anunță că 500 insurgenți au atacat forțele federale compuse din trupele republicelor Nicaragua și Hondu­ras. Insurgenții au fost bătuți și puși pe fugă. Madrid, 12 Aprilie. Se anunță din West­ Key (Florida) că vaporul „Childs“ a părăsit portul în mod public, ducând cu sine o expediție de flibustieri. ȘTIRILE ZILEI D-nii I. Dumitrescu, actual sub­inspec­tor financiar, T. Nicolescu Koka și G. Poltzer, foști casieri generali de județe; R. Pârvulescu, fost magistrat; Gr. Ben­­gliu și C. Zamfirescu, actuali sub-casieri, au fost numiți în funcțiunea de casieri generali de județe, în locul d-lor Șt. Murat și Gr. Culcer, trecuți în alte func­țiuni, L. Anghelescu și I. Vasilescu, cari rămân in disponibilitate, și M. Ștefănescu și G. V.ădoianu, demisionați spre a’și exercita drepturile la pensie. * * * D-nil N. Georgescu, actual impiegat în serviciul casieriilor generale de județe, și N. Apostolescu, actual controlor fiscal, au fost numiți in funcțiunea de sub-casi­­eri în serviciul casierii­or generale de județe, în locul d-lor Gr. Bengliu și C. Zamfirescu, inaintați. * * * * D-nii Al. Tătaru H. Murgășeanu și G. Profiriu, actuali sub-controlori, și d. Mari­­nache fatoi­escu, fost perceptor de oraș, au fost numiți controlori, pe ziua de 1 Aprilie 1896, în locurile d-lor Christa­­che Constantinescu, Leon Dumitrescu și Gr. Mihailescu, revocați, și a d-lui N. Apostolescu, înaintat sub­ casier. D-nii Victor Dimitriu, Al. Mihăilesscu și C. Bijutescu au fost numiți sub-con­trolori, pe ziua de 1 Aprilie 1896, în locu­rile vacante, cel doul d’intern de clasa I și cel din urmă de clasa 111. * * * D-nii Marin constantinescu, P. Panus, D. Mihailuc, G. Ioanid, V. Iliescu, G. Budișteanu, S Pâunescu, N. Săvulescu, I. Borș, I. Plopeanu, Pavel Antonescu, Iuliu Catcaguiu, I. Tenescu, I. Stretcu, G. Lupu și G. Nissipeanu au fost numiți, pe ziua de 1 Aprilie 1896, în funcțiunea de controlori fiscali. * * * Au fost retrogradați pe ziua de 1 Apri­lie 1896/ а) De la clasa I la clasa II: D nii sub-controlori C. lacomi, I. Bădu­­lescu, G. Drăguți, I. Deșliu, și D. Ștefa­­nescu; б) De la clasa II la clasa III: D-nii sub-controlori T. Bărbulescu, G. Niculescu, G. Malcoci, T. Budeanu și N. Ionescu. * * * D-nii sub-controlori Gr. Untărescu, G. Calomeni, Al. Strajescu, I. Ionescu, M. Sechirgiu, G. Suslănescu, Gr. Manolescu, V. Ionescu, N. Iliescu, N. Câlcescu, P. Lambrino, I. Constantinescu, V. Gronescu, I Bucșenescu, V. Nicolau, I. Elissievici, P. Dacian, Sava Bour, I. Dobrovici, I. Roiu, C. Rizu, G. Mihăilescu, Al. Rugină și N. Moisescu sau lăsați în disponibili­tate, pe ziua de 1 Aprilie 1896, prin su­primarea posturilor lor. * * * D-nii N. Georgescu și N. Apostolescu, numiți în funcțiuni de sub-casieri în ser­viciul casieriilor generale de județe prin jurnalul consiliului de miniștri cu No. 8 din 1896, au fost clasificați de clasa III și s’au atașat: cel d’Inteiü la casieria de Gorj, iar cel al douilea la casieria de Prahova. D. Dimitrie Petrescu, proprietarul bine cunoscut al marelui Ma­gazin Român, a plecat la Paris spre a aduce noutățile pentru sezonul de primă­vară. * * * DIN STREINATATE Din Cannes, Principesa Bulgariei a sosit; va sta aci o săptămână. * * Din Constantinopol:* Proveniențele din Alexandria sunt lovite de o carantină de două zile. ULTIM CUVINT — Tare așî dori sâ-i fac ana dobitocu­lui ăluia de .... — Ai să ne gândim. — Aide. — Sa spune, mi se pare că acum un an i-am luat nevasta... — Ca un început. — Ei bine ! da-i-o îndărăt! Moș­ Neatlu. * * * ----------——» | — ------------­ înaintări In armată Afară de înaintările publicate în nu­­mărul nostru precedent, s’au mai făcut următoarele pe ziua de 1 Aprilie: In arma Infanteriei La gradul de căpitan’­, locotenenții Dim. Mardare, Nic. Ghemegeanu, Dimitrie Ghimpa, Romulus Ghibăldan, Ion Ștefă­­nescu, Petre Dancov, George Roșianu, Teodor Ricman, Nic. Protopopescu, Mih. Drăghici, Nic. Ianculescu II și Grig. To­­poloveanu. La gradul de locotenent, sub­locotenen­­ții: Ion Paraschivescu, Nic. Săveanu, Gheorghe Zăgănescu, Const. Dimitrescu, Imbrea Balaș, Ion P. Ionescu, Iulian Ple­șoianu, Mircea Folescu, Corneliu Paschi­­evici, Josef Dimitrescu, Const Julea, Nic. Fârcășanu, Mihail I.­­Anastasiu, Florian Paplica, Romulus Filipescu, Gh. N. Io­nescu, George Macri, Ion S. Vasiliu, Nic. Voiculescu, Alex. Bali, Anton Rădulescu, Gh. Cantacuzino, Teodor Gheorghiu, Eu­­geniu Linde, Ilie Brândușeanu, Atanasie Iliescu, Nic. Patriciu, Grigore Popeanu, Alex. Stirbulescu, Ion Popovei, Eug.Pîr­­vulescu, Grig. Grigorescu, Const. Sache­­larie, Mihail Mărculescu, Nic. Leoveanu, Ion Rombeanu, Pandele Ghindulescu, Teodor Enescu, Ion Teodore­scu, Mihail Mutu, Dinu Lahovari, Ilie Bușovațeanu, Aristide Leca, Ion Busuiocescu și Ion Niculescu. In arma genialul La gradul de locotenent, sub-locotenen­­ții Ion Grămăticescu, Victor Bacaloglu, Const. Botez, Alex. Ziti, Dim. G. Știrbei și Ștefan N. Botez. TIMPUL 2 APRILIE Gobolistil Hitt An­ Focșani Ecoul Francei scrie următoarele: Puțini dascăli! 100—150, din toată țara! Puțin interes depun făcliele in­­strucțiunei pentru starea culturală. Domnii profesori de universitate din București, bol. Gr. Ștefănescu și Goga, și noul profesor ,din Iași, S. Longinescu, prezent din Intîmplare în familie , în colo necunoscuți și iar necunoscuți. Afară de ai noștri, din județ, de dd. Păun și Mirescu, de Smara și d-rele Ni­­colaescu din București. In colo nimeni. Ce solidaritate! Ședința de la 28. La ceasurile 10 d, președinte Gr. Ște­fănescu declară congresul deschis. Adre­sează mulțumiri orașului și d-iul primar (firește!) pentru primirea făcută, apoi dă cuvîntul d-lui Pamfil. D-sa arată că pentru bucuria și satis­facția corpului didactic local s’a hotărît ca al 13-a congres să se ție la Focșani și enunță spiritul de colegialitate și fră­ție care trebuie să domnească în acest corp, cuvintele calde și entuziaste ale simpaticului Pamfil sunt des întrerupte de aplauze. Le urează spor în muncă. O președinte al congresului spune că înainte de a începe lucrările congresului, crede de datorie a propune să se tri­­meată MM. LL. Regelui și Reginei o telegramă la Abuzzia prin care să se depună la picioarele MM. LI, devotamen­tul și iubirea către tron a corpului di­dactic. Se aprobă. Se dă apoi cetire scrisoarea primită din partea d-lui P. Poni, ministru, și pe care o rezumăm. Această scrisoare e răspunsul d-lui ministru la invitațiunea d-lui președinte al congresului de a lua și d-lui parte la acesta și prin care exprimă regretele sale că din cauze neprevăzute este pus în imposibilitate de a lua parte la con­gres. D. Cecropide, secretar, al congresului, dă citire telegramelor primite din partea a diferiți membri absenți și prin care se urează izbândă lucrărilor congresului. Apoi se dă citire lucrărilor congrese­lor anterioare și a propunerilor venite din diferite părți, de la membrii corpului. La 11 a. m. se declară ședința în­chisă, anunțându-se publicul că la orele 2 p. m. se va urma ședința. * * * La orele 2 p. m. ședința se redeschide și se dă cuvăntul d-lui N. Cosăcescu. La ordinea zilei, cestiunea simplifică­­rei studiilor din cursul inferior secundar, D. Cosăcescu propune modificarea sis­temului secundar, împărțindu-l într’un curs inferior de 3 ani, unde s’ar putea preda studii comune tuturor elevilor, în urma căror studii vor dobândi destule cunoștințe și acei cari se vor opri aci, și acei cari vor vor să treacă la liceele clasice, reale, comerț, inginerie etc. , nu ca azi unde vin foarte slabi din clasele primare și cei ce fac numai gimnaziul au studii tot incomplecte și unilaterale. D. Ficșonescu având cuvântul, com­bate uniformizarea învățământului se­cundar inferior, declarându­se pentru în­ființarea unei școli intermediare cu 2 sau 3 clase, adică după terminarea cla­selor primare copilul care din diferite cauze nu poate urma o școală specială, să absolve școala intermediară și aci să fie pus în posibilitate a căpăta o cuno­ștință spre a putea pe urmă a-și agonisi existența de toate zilele. D. Cosăcescu II întrerupe și îl roagă pe orator să-și preciseze ideile; d. Fiișă­­nescu conchide cerând ca gimnaziile cla­sice și reale să se desființeze și ln locul lor să se înființeze școli unde și fiul de țăran, după un curs de 2—3 ani să fie om în societate. D. Stoicănescu se declară pentru un curs comun de 3 ani, pentru toți acei ce ei din școalele primare. D-sa spune că In urma facerei acestui curs, profe­sorul va fi pus în posibilitate a cunoaște aptitudinea copilului și va ști ce direc­țiune trebue să ia. Termină crezând că un mare progres s-ar realiza indicându­­se copilului calea în care ar putea să se specializeze. D. I. Panaitescu discută uniformizarea școalelor clasice și reale și se declară contra uniformizării școalelor speciale, ca școala de comerț, agricultură, seminar, etc. cari au o menire și program cu totul deosebit de­cât gimnaziile clasice și reale. Se declară partizan al programului de a se putea trece de la o școală la alta, dând elevul examen de diferența de ma­terie ce se predă de la o școală la alta. D Caian vorbește în sensul ideilor d-lui Panaitescu, arată că actuala programă este prea încărcată și mai adaogă că crede a se face foarte bine dacă s’ar mai ușura puțin actualul program de învă­țământ al școalelor secundare. D. Rădulescu se unește cu propunerile: Caian-Panait­escu. D. Lupu, luând cuvântul, arată că sin­gurul care a atins adevărata țintă a con­gresului a fost d. Stoicănescu. D-sa com­bate pe d-nii Panaitescu și Caian și se declară pentru o școală uniformă cu 3 clase, o școală enciclopedică. Spune că trebue înlesnit și țăranului mijlocul ca să poată avea o cultură mai mare ca 4 clase primare. D. Frișănescu spune că aceasta este întocmai și opiniunea emisă de dom­nia sa. D. Pană având cuvântul stîrnește ila­ritatea asistenților prin modul său de a vorbi, zeflemisind atât pe oratori cât și congresul, spunând că s’au vorbit vorbe frumoase, s­a bătut din palme și s’a fă­cut mare gălăgie. Nu s’a gândit însă ni­menea să studieze cestiunea de aproape și să vadă cum e în străinătate. Cere dar a se lua o hotărâre provi­zorie, a se trimite în urma o comisiune care să cerceteze și să studieze organi­zațiile acestor școli în străinătate și în urma unei minuțioase cercetări viitorul congres să fie pus în posibilitate a lua o deciziune în plină cunoștință de cauză. D președinte amână discuți­unea pe ziua de 29, ora 8 dimineața. Numărul congresiștilor a ajuns la 200. Printre familiile focșănene prezente la aceste desbateri, am remarcat pe d-nele Apostoleanu și Bibescu, d-nele Tăzlăuanu Istrate, etc. este de a cutreera țara noastră pe toate drumurile care străbat posițiuni frumoase sau duc la localități celebre. Cei de întâi și 25 de membri ai nouei societăți au aclamat comitetul următor: Mihail C. Soutzu, președinte de onoare, Nicolae Cerchez, președinte; Ion Mitilineu, casier; Vladimir Soutzu, secretar; C. Hiotu, D Soutzu, P Ro3etti-Bălă­­nescu și Al. Florescu, membri. Societatea se va compune numai din 40 membri fondatori și 10 membri ono­rifici. Urăm succes și viață lungă primului club velocipedic român. * Două cicliști cunoscuți au încercat să meargă în timpul sărbătorilor la Craiova pe vechiul drum care trece prin Bolintini, Gratia Izvoarele și Slatina Ei au pornit la 8 dimine­ața de la Hotel Bulevard, dar sosiți la 9 ore la Bolintinui din deal, viscolul și zăpada le-au tăiat pofta de a merge mai ’nainte de astă dată. S’au o­­prit deci la hanul lui Pandele Iliescu, care l-a primit cu un vesel "Christos a înviat­­„ și l­ea servit un minunat dejun. Cicliști, când veți merge la Bolintini, cereți un păhăruț de vinișor lui Pandele Iliescu!* Tot această Revistă ne spune că zilele acestea mai mulți vânători au ucis nu­meroși sitari la Dragodana și la Finta, lângă Gheboaia. Aveam dar dreptate când sus­țineam acum vre­o două săptămâni ca fiind date ploile ce ne a hărăzit cerul, vânătorii nu trebuie să despereze de a mai împușca în luna Martie acest interesant vânat. Chilian Vodă, colțul Enica Mami, lângă comisie. 5) Furtul prin spargere din strada Re­nilor, de la Padana. 6) Furtul de la un covrigar din strada Portului lângă școala Elena Doamna. Funcționar pungaș.­­Costică Boerescu, o veche cunoștință a poliției din Brăila a fost numit de Nicu Petrescu, polițaiul o­­rașului, ca funcționar pe lângă poliția de siguranță. Astă­zi, însă, a fost prins în prăvălia d-lor Constantinescu din piața Galați, furând o căpățână de zahăr.­­ La întrebările ce T s’a făcut de proprie­tar, a declarat că T trebue ca s’o ducă polițaiului spre al menține în slujbă. Faptul se anchetează de comisarul cu­lorii de galben, zice Conservatorul. Accident nenorocit.—Căldarea remor­cherului belgian Virginie a făcut explozie pe rîul Escaut. Patru persoane care erau pe remorchier au fost ucise. Ciocnirea produsă de explozie a făcut să se scufunde un vapor care era în a­­propriere. Opt persoane care se aflau pe bordul lui au perit în valuri. Otrăvit ,Gheorghe Constantinescu, din calea Rahovei No. 101, a încercat aseară a se sinucide dând o cutie de chibrituri disolvate în spirt. Intr’o stare disperată sinucigașul a fost transportat la spitalul Brâncovenesc. Călcat de tren.­ Astă noapte, la orele 1 fără 10 minute, o mașină care mane­vra în fața gărei Bemi, de lângă gara de Nord, a călcat pe Costică Gordăneanu, funcționar la căile ferate, tăindu-i amân­­d­dour picioarele. Gordăneanu a murit pe loc, împușcat.­ Primarul comunei Chiaj­­na face cunoscut că săteanul Stelian Ghe­­țu Gheorghe a fost împușcat orl în par­tea stângă a capului de­ către băiatul Hristache Marin P. Ciobanu, din aceeași comună. Criminalul a fost arestat. * * * SPORT Reproducem din Revista Sportivă ur­mătoarele ecouri: Comisiunea numită de ministerul de răsboiu pentru cumpărarea de armăsari arabi și compusă din: d-nil colonel Vlă­­doianu, colonel Boteanu și veterinar de divizie Negoescu, se află în momentul a­­cesta pe drum spre centrul Arabiei. Ea a fost la Beyrouth și la Damas, fără a găsi nimic. Se crede că chiar din Yemen se va întoarce fără succes. * Colonelii Beller și Baldovici cari, după cum am anunțat, s’au dus în Ungaria pentru remontarea regimentelor de ca­valerie, au trimit de la Timișoara un prim transport de 200 cal. Ei se află actualmente la Arad. * D. N. Drossu a importat din Ungaria un poștalion de toată frumusețea. Cinci cai roibi, unu și unu, lucioși ca arama și iuți ca oțelul. Ii vom vedea înhămați în curând la șosea.* Sub-președinția de onoare a d-lui Mi­hail C. Soutzu s’a fondat în București un Turing Club velocipedic, al cărui scop mișcarea comerciali Dizidenda societății de construc­­țiuni. — Conform decisiunei luate de adunarea generală din 17 (29) Martie 1896, plata dividendei exercițiului 1895, fixată la: Lei 20 pentru cuponul No. 14 al ac­țiunilor, și Lei 14 pentru cuponul No. 14 al păr­ților de fondatori, se va face la casieria centrală a societății, palatul Nifon. In zilele de lucru, Mercuri și Joi, de la o­­rele 2 până la 5 p­m., în fie­care săp­tămână, cu începere de la 1 (13) A­prilie a. c. D-nii detentori vor presenta un bor­­derou pe ordine de număr al acțiu­nilor. D-nii acționari, cari nu vor fi pres­chimbat acțiunile d-lor, conform hotă­­rârei adunărei generale extra­ordinare a acționarilor de la 3 (15) Maid, 1892, pentru a putea primi plata cupoanelor, trebue să presinte și vechile titluri spre preschimbare. Tragere la sorți. — A 32-a tragere la sorți a obligațiunilor de Stat 6%, conversiunea rurală, va avea loc în ziua de 1 Aprilie 1896, orele 10 a. m. In localul ministerului. La această tragere se vor amortiza obligațiuni în valoare nominală de lei 189.900 în următoarele proporțiuni: Lei 9.400 în 94 oblig. de câte 100 lei , 180 500 . 361 „ „ „ Lei 189.900 în 455 obligațiuni.500 „ Ven­iturile căilor ferate române.— Veniturile tuturor liniilor căilor ferate române pe luna februarie 1896, compa­rate cu veniturile perioadei corespunză­toare din anul trecut, reprezintă urmă­toarele cifre: 1895 1896 Călători fr. 911.633.86 fr. 1.105.056.50 Bagaje » 18.132.82 » 50.184.59 Mărfuri de mare viteză » 51.956.43 » 70.769.26 Mărfuri de mică viteză » 978-930.38 î 1.204.689.28 To­.al fr. 1.960.653.49 fr. 2.330.690.63 Sporul deci în favoarea lunei Februa­rie 1896, este de 370.046 franci. Adunarea sol*. „Dacia-Rom­ânia“.­­ Eri s'a ținut adunarea generală a so­cietăței de asigurare Dacia-România. S’a aprobat bilanțul societății, care se încheie pentru anul 1895 cu un beneficiu de 686.184 lei și s’a dat descărcare con­siliul de administrație pentru gestiunea acestui an. Scăzând din beneficii rezerva obliga­torie, conform statutelor, societatea va distribui o dividendă de 25 lei de ac­țiune, ceea ce revine la 12’­2 la sută din valoarea nominală a acțiunilor (200 lei) sau la vre-o 6 la sută din valoarea acțiunilor după cursul zilei (410-412 lei. Rezerva statutară, luată de la 1881 până acum din beneficiile societății, a atins anul acesta maximum prevăzut de statute—­1 500.000 lei—așa că, începând de la anul viitor, nu se va mai scădea nici o rezervă și întregul beneficiu va fi distribuit acționarilor. INTEMPLARI Poliția din Galați.— In cursul săptă­­mânei trecute s-au săvârșit următoarele furturi în Galați: 1) Furtul prin spargere la lemnăria lui Gheorghe, din strada Balaban. 2) Furtul prin spargere la lemnăria lui Vanghelie, strada Podu de piatră. 3) Furtul prin spargere la lemnăria lui Luiza, strada Deciană, desp. I. 4) Furtul sprin pargere la lemnăria din 1896 IMFORI­­ATIUMI Primim din Abazzia telegramele urmă­toare : Abazzia. 11 Aprilie Arh­iducele Joseph, soția și fiica sa au venit pe bordul vaporului Beli să caute după amiazi pe Majestățile Lor Regele și Regina României pentru a face o escursiune împreună. Regina României a dăruit o orgă co­munității protestante. Abazzia, 13 Aprilie După dorința MM. NL. Regele și Regina României, d. Fabian, șeful dis­trictului, le a prezintat 5 locuitori ai satului Zecane, ai cărui locuitori sunt de origină românească și au păstrat limba românească. Majesațile Lor s’au întreținut cu ei în limba română și în modul cel mai afabil, apoi le-a oferit o masă și i-a umplut de cadouri. D. Gr. Grămăticescu, fost preșe­dinte al Curței de apel din Craiova, actual inspector administrativ, a fost numit censor la Banca Națională, în locul d-lui D. I. Ghica, demisionat. D. general Budișteanu, ministrul de răsboiu, a primit demisia din armată a d-lui colonel Isvoranu, inginer-șef și director al arsenalului flotilei. Societatea Progresul silvic în ultima ședință a congresului ținut zilele acestea, a hotărît ca premiul de 2.000 lei, a­­cordat de administrația Domeniilor Co­­roanei pentru un dicționar de nomen­clatură silvică, să fie fra­cționat în 3 părți. Acest premiu a fost ast­fel îm­părțit: 1200 lei d-lui Ernest Gheor­ghiu, 500 lei d lui Antonescu Remus și 300 lei d-lui Marius Syrius. Citim în Times, de la 9 Aprilie, următoarele : Guvernul unguresc a oprit circulația în Ungaria a unui pamflet conținând un discurs rostit de d. Sturdza în 1894 pe motivul că acel discurs este ostil Statului unguresc: «Discursul acesta a fost rostit in vremea când d. Sturdza, fiind în opoziție, între­buința chestiunea Românilor din Ungaria ca să acuze guvernul conservator de tră­darea intereselor românești în sensul cel larg al cuvântului. «Interdicția acestui discurs, acum, când d. Sturdza este prim-ministru pricinuește mare surprindere în lumea politică de aici». D-na și d. C. Olănescu, fost minis­tru al lucrărilor publice, s’au întors astâ­zi în capitală, venind de la Nizza, unde au petrecut iarna. O telegramă sosită azi ne anunță că greva lucrâtorilor de la fabrica Göetz continuă încă. Lucrătorii sunt însă liniștiți și o mare parte din ei ne având nici un ajutor, sunt hotărâți a-și relua lucrul. 4

Next