Timpul, mai 1896 (nr. 97-119)
1896-05-01 / nr. 97
No. 97 TIMPUL 1 MAIN Asupra serbărilor comemorative din Francfort am primit următoarele știri telegrafice: Francfort pe Main, 11 Main. La banchetul oficial, împăratul a ridicat un toast pentru prosperitatea orașului Francfort. A reamintit pe bunicul șei care, încrezând onoarea sa lui Dumnezeu, este un model pentru succesorii săi, împăratul a mai vorbit încă de poporul armat prin mijlocul căruia bunicul seu a creat imperiul și a dat Europei 25 de ani de pace. A mulțumit armatei care asigură patriei pacea, împăratul a plecat seara la Wiesbaden. ȘTIRILE ZILEI Monitorul Oficial de azi publică decretele pentru disolvarea următoarelor consilii comunale rurale: Orodelu (Dolj), Văleni (Olt), Padina (Buzău), Țăndărei (Ialomița), Filipeștide pădure(Prahova), Preutești (Suceava) și Tansa (Vasluiu). * * « Prin foaia oficială de azi se promulgă legea pentru modificarea legei asupra învățământului primar și normal primar din 1 Septembre 1893. * * * D. C. Băicoianu este numit arhitect al ministerului instrucțiunei publice. « • D. Alexandru Davidescu, inginer șef clasa I în cadrul ordinar al corpului tehnic și actualmente șef al circumscripțiunei II de poduri și șosele, este trecut, pe ziua de 1 Maiü 1896, ca membru în consiliul tehhnic superior. * * * DIN STRĂINĂTATE Principesa Bulgariei a plecat din seară din Viena cu Prințul Boris și Gibiliu mergând la Sofia. Ea este însoțită de contele de Bourboulon și de d-nele Standoff și Stillfried. Princepesa Maria Luisa va sosi azi la Sofia cu cei doi fii ai săi. * * * Telegramă din Constantinopol . Regina Greciei, însoțită de Prinții George și Nicolae, au trecut pe aci pe bordul lui Sfakteria mergând la Odesa. Misiunea turcească și reprezentantul Muntenescului, d. Bakutch, au plecat ori la Odesa. * ♦ * ULTIM CUVÂNT X... care nu poate întâlni un cunoscut sau a se duce la vreunul acasă, fără a-l cere cdi-valei împrumut, tocmai vine la ... și bate la ușă. Servitorul, care-l cunoștea ce poamă e, îî zise: — Cuconașul nu-i tocmai bine și nu primește. — Ge-mi pasă mie dacă nu primește ? Să’mî dea numai și pe urmă facă ce o vrea. Moș Neaga. O NOUA INFAMIE A LUI SIMULESCU Un proces banal, dar emoționant prin peripețiile prin care a trecut, ține, de vre-o trei luni, deșteaptă atențiunea publicului din Râmnicu-Vâlcea. S’a căutat, în mod perfid, să se dea, discret și pieziș, o altă față lucrurilor; interesații au încercat, cu băgare de seamă și cu mare cheltuiala de decor, să compromită persoane cu totul in afară de cauză pentru ca, pe cale de șantagiă, să se despăgubească de la ele de sumele sfeterisite de un escroc. Toată bătaia de cap, însă, a fost zadarnică și înscenarea de la Vâlcea n’a dus la alt rezultat decât să dovedească tncă o dată că Simulescu, satrapul de sângeroasă memorie, e mai canalie de cum și-l închipuiesc cei cari îl cunosc. Dar să iau firul de la început. In ziua de 18 Ianuarie, anul acesta, se răspândește prin Râmnic svonul că un oarecare Valeriu Zaharia, impiegat al antrepozitarilor tutunului din Vâlcea, ar avea în casă o lipsă de 20.000 lei. Știrea se comentează în diferite chipuri, dar toată lumea e de acord că lucrul e firesc, dată fiind viața desordonată și apucăturile urîte ale acestui copil stricat. Autoritatea, insa, nu se mișcă. A doua zi, 19 Ianuarie, faptul se denunță parchetului de către d. Manliu, unul din antrepozitari, și tot a doua zi pleacă din Râmnic d. Florian, judecătorul de instrucție, chemat telegrafic la București de către ministrul justiției. Printr’o coincidență a cărei explicație se va găsi mai la vale, judecătorul de instrucție călătorește până la București cu d. Manliu, chemat, pare că, și d-sa să dea lămuriri verbale asupra abuzului de încredere ce imputa impiegatului seu. In ziua de 21 ianuarie cei doui magistrați instructori— judecătorul Florian și antrepozitarul Manliu— se întorc la Rîmnic. Cel dintâiu, conform instrucțiunilor primite la București, cere prezidentului să'l descarce de sarcina de a instrui afacerea pentru că e rudă cu familia Ivanovici, implicată în proces, cel de al douilea, cum sosește în Vâlcea, aleargă la club și comunică vestea, spre marea surprindere a tuturor, că abuzul de încredere săvârșit de Valeriu Zaharia nu va fi instruit de judecătorul de instrucție titular, ci de către un alt magistrat căruia i se va da provizoriu această delegațiune. Intr’adever se și însărcinează cu aceasta supleantul tribunalului, d. N. R. Căpităneanu. In timpul acesta, Valeriu Zaharia fusese depus, încercase să se sinucidă și declarase la primul interogator că parte din banii ce i lipsesc — vreo 15.000 de lei—s-a pierdut în cărți la club, iar că restul îl are dați cu împrumut pe la diferite persoane din oraș. Se urmează cercetările în sensul acesta și se dovedește că în parte această declarațiune este adevărată. De o dată, însă, ascultând de povețe care se vor vedea mai departe, Zaharia schimbă declarația și, de unde până aci mărturisea că a pierdut banii în cărți, mărturisire coroborată de numeroși martori, acum revine și spune că 11,859 lei și 20 bani i-ar fi dat d-nei Lucia Ivanovici, fiica colonelului Ivanovici și foasta soție a d-lui Crăsnaru, prefectul județului Vâlcea. Această nesăbuită declarație, asupra căreia, cum se va vedea, revine din nou Zaharia, a emoționat întreaga societate. Toată lumea știa că acest blanc bec, această secătură de copil, fusese întâmplător prezintat d-nei Ivanovici la un bal în seara de 31 Decembre și, cunoscută fiind situațiunea socială respectivă a amândurura, toți erau de acord să recunoască că această declarație își are obârșia intr’o infamie. Se întind cercetările, se tîrăște d-na Ivanovici la cabinetul judecătorului de instrucție, se aduc ca martore o mulțime de domnișoare și, după speripeții revoltătoare, se dă ordonanță de... neurmărire în privința d-nei Ivanovici, în sarcina căreia nu s’a găsit, cum de altfel toată lumea știa, nici un indiciu de culpabilitate. După ce a semnat ordonanța definitivă d. Căpităneanu, care făcuse oficiul de judecător de instrucție, a fost silit să demisioneze.... Atâta scandal, atâtea incidente neprevăzute și atâtea întorsături ciudate, au dat bănueli. Nu părea nici logic, nici natural ca pentru o afacere neînsemnată în sine să se facă intervenții pe la minister, să se cheme copil la instrucție și să se schimbe doui judecători. S’a urmărit firul procesului și s’a descoperit infamia. Tatăl d-nei Ivanovici este, cum am spus deja, colonelul cu acelaș nume, conservator neschimbat și dușman de moarte al lui Simulescu. Această îndouită calitate îl desemna la resteunarea miserabilului care batjocorește județul Vâlcea. Profitând de ocazia că are în temniță un copil desfățat, care la perspectiva că va fi scos din pușcărie s’ar preta la orice, Simulescu destitue pe directorul temniței și’l înlocuește cu un vér al seu ca să poată intra, fără dificultate, în corespondență cu deținutul. Odată această treabă Îndeplinită, satrapul județului trimite scrisori lui Valeriu Zaharia prin care ’1 îndeamnă să schimbe prima declarație și să denunțe pe d-na Ivanovici. Aceste scrisori sunt în mâna sigură și la vreme vor fi produse. Sfaturile lui Simulescu sunt ascultate, Zaharia implică pe d-na Ivanovici, dar judecătorul de instrucție, cu toată buna voință, nu găsește nici o dovada in contra acestei doamne. Dar Simulescu urmăria doua scopuri: să -și răsbune pe colonelul Ivanovici și să compromită pe prefectul județului, pe care, pentru motive necunoscute mie, nu îl vede cu ochi buni. Pentru a-și atinge acest îndoit scop, nemernicul convine cu antrepozitarul tutunurilor și acesta trimite ministerului de justiție o denunțare prin care spune că banii lui Zaharia i-au luat colonelul Ivanovici și prefectul Crăsnaru ca să-l scape de oștire! Revoltat de atâta infamie, ministrul pune denunțarea la dosar și afacerea rămâne aci, întrucât privește pe d-na Ivanovici. Dar Simulescu, care, compromis și descoperit la Vâlcea, se teme de rezultatul procesului care ar da pe față uneltirile sale mizerabile, nu dezarmează. El sfătuește pe antrepozitar să ceară transferarea procesului la un alt tribunal, pentru cauză de suspiciune legitimă, și Curtea de casație, în urma raportului ce i l-a adresat procurorul din jlocalitate, a strămutat procesul lui Valeriu Zaharia la tribunalul de Caracal. După acest proces se va desfășura, cred, un altul care va pune pe Simulescu în adevărata sa lumină prin desveluirile senzaționale ce se vor produce. Ve vom ține în curent și despre aceasta. Râmniceanu. — De ce? De ce? Pentru că nu se poate! Pentru că nu mi se dă ordin! răspunde d. loan. — Nu-l întrebați, d-le Balș, de ce nu mi se eliberează certificatul, intervine Constantinescu, ar face un prea mare sacrificiu, dar întrebați-l pe d. loan pentru ce nu mi se dă măcar numărul de înregistrare al unei petiții ? Apoi întorcându-se către d. loan: — Eu cred că un număr de Înregistrare al unei petiții n’o să aibă darul să mă scape de armată; prin urmare de ce nu-l pot căpăta, d-le primar ? — Ei bine, răspunde acesta din urmă, nu-i timpul acum; mai așteaptă. O să ți—1 dați, fii sigur, dar mai peste vre-o 2—3 săptămâni să se îndrepteze vremea, să mai stea ploile astea afurisite !...... — Și totuși d-ta te pretinzi liberal disident, om independent și aștepți să treacă ploile, ce să mai zic atunci de oameni ca de-alde lancu Anastasii! ori Pătărlăgeanu ?! replică Constantinescu................................................ Ori cine cunoaște situația politică locală poate să înțeleagă sensul cuvintelor spuse mai sus și rostite de d. primar loan in fața persoanelor numite. Prin îndreptarea vremei și încetarea ploilor d. van ’și-a simbolizat situația sa. In adevăr de când s’a întors Take Anastasiu de la Cairo d. loan e hărțuit amarnic pentru că in timpul lipsei celui dintâiu, a Îndrăznit să lucreze fără controlul lui Pătărlăgeanu și al lui lancu Anastasiu. Și d. Ioan a plătit scump această îndrăzneală, căci în timpul din urmă a fost pus în trista poziție de a se umili, de a îngenunchia înaintea lui Take Anastasiu, ducându-se anume la Galați, unde cel din urmă se afla și cu lacrimile în ochi ,și-a cerut eroare, făgăduind solemn că pe viitor nu va săvârși asemenea acte de independență. Toate acestea pentru ce? Pentru a-și păstra slujba de primar. Ce umilire pentru un avocat! Cu toții știm cum a devenit cazul, Take l-a pus să-și dea demisia în care se invocau interese particulare. In urmă Ioan promițând supunere și ascultare, cum am spus mai sus, tot Take stătue la minister ca demisia primarului să nu fie primită. Iată cum știe Take să puc la rezon pe cei cari îndrăznesc să vorbească contra lui! E trist că avem un Take Anastasiu în Tecuci, dar e mult mai trist că avem oameni ca de-alde Alexandru Ioan, oameni care n'au curajul opiniilor lor, cari n'au curajul să ducă Înainte lupta pe calea începută, înțelegem perfect pe Take Anastasiu, pe Racoviță, pe Pătărlăgeanu ori pe lancu Anastasiu, indivizi stricați, putrezi. Învechiți In tot felul de rele; indivizi cari nu știu cum se face politica adevărată, cari nu înțeleg să aibă adversari, indivizi cari știu numai să fure și nimic mai mult, dar nu înțelegem absolut deloc pe oamenii de talia lui Alex. Ioan. Se adună prin cafenele, prin localurile publice tună și fulgeră, critică purtarea lui Take, administrația proastă făcută de Pătărlăgeanu, intrigele lui Costache Racoviță și Mărculescu și se mărginesc la atâta. Când e vorba de fapte se risipesc ca puii de potirniche și tac ca peștii. Oameni înțelepți, ce vreți !! Mi se pare mie că nu-’s decât niște gălăgioși neputincioși, limubașa creștere (hectol. 340.000 contra hectol. 975,000 în cursul săptămânei corespondente a anului trecut). Indiile arată o decreștere și mai însemnată deoarece nu au expediat decât hectol. 18,000 contra hectol 78,000 în 1895. Mai notăm ca ultimul raport oficial constată pentru unele provincii o producțiune de numai 45 la sută, iar pentru cele mai favorizate de 85 la sută și arată că suprafață semănată este inferioară celei din anul trecut. Grâu.Târgurile de cereale atât în America cât și în Europa au fost slabe în cursul acestei săptămâni, cu cerere redusă. Această inacțiune se atribue proiectului de lege acum în desbatere în Parlamentul german și care tinde a opri speculațiunea pe cereale la burse, vederilor mai bune a viitoarei recolte în America, ofertelor și expedițiunilor mai însemnate din Rusia și în fine dificultăței cu care se desfac astăzi făinurile. Deoarece însă stockurile lumei sunt în scădere și de abia suficiente pentru trebuințele consumului până la viitoarea recoltă, se crede că prețurile actuale nu numai că se vor menține, dar chiar se vor și ameliora. Și piața noastră a fost puțin animată, transacțiunile în grau neatingând decât suma de hector. 160.000 aproxim în tot cursul săptămânei. Prețurile s’au putut menține grație depozitului nostru neînsemnat și a sosirilor reduse. Repetăm dar cotațiunile noastre din săptămâna trecută, adică: corpuri fără maturab. 59/60 cu 1—2 % » 58/59 » 3—4 » Lei 9.80—10.00 » « Lei 9-46— 9.60 » » » Lei 9.00—9.20 » puțin maturate » 8.20—8.56 » 57/08 » 4—6 » » 56/57 » ex Slep.8—15 » Secară. Mai neglijentă în Germania, Rusia inmuțind ofertele pe prețuri în scădere, se susține la noi, marfă disponibilă lipsind. Cotăm: Lb. 52/03 Lei 5.36—5.45 ! g» 54/55 » 5.70—5.80 7.. » 56/57 > 6.30—6.56 j g Orz. Cu bună cerere susținut: Lb. 44/45 Lei 5.15—5.25 £• » 47/48 * 5.45—5.60 » 50/52 » 6.00—6.20 J £ iar din vagon 1. 7.80—8 30 % de kilogr. după calitate. Orzoaica. Lei 9.30—9.80. Porumb. Marfă disponibilă susținută pe prețurile din săptămâna trecută adică: Lb. 56/57 » 58/59 Lei 5.10-5.20 șle - 5.56—5.80! dopa c*. 58/59 colorat » 6.00—6.56 î ții«» 8i0 » 60/61 » 6.80—7.25 J dicimi-Dinți de cal, fără cerere, se vînd aproape pe prețurile porumburilor comune, adică : Lb. 59/60 Lei 6.10—6.20. Roșiii, puțin oferit e’a plătit pe basă de Lb. 60/61 Lei 8.85—9.25 ex. Șlep. Cinquantină cu mai bună cerere pe prețul de lei 900—920 vagonul. Navluri slabe, oferite în scădere : Calafat Bistretzki. 1200-2500 1. 1.30-0.80. Corabia-Măgur. » » » » 1.00-0.65. Zimnic.-Giurgiu » » * » 0.80-0.55. Oltenii.-Călărași» » » » 0.70-0.50. --------------------—«• DIN TECUCIU Disidenți ori gălăgioși! Intr’una din zilele trecute se aflau la hotel Bogdan din localitate d. Mihail Balș, d. Alexandru loan, primarul orașului, G. Hagiopulo și V. Constantinescu. Era vorba despre dispensa lui Constantinescu: „ De ce, d-le primar, zice d. Balș adresându-se d-lui loan, nu-î eliberezi omului certificatul depus de cei 3 părinți de familie, când vezi atâtea probe, când toți iți spun că el are dreptate, că îngrijește de frații săi mai mici, când Însuși d-ta ești convins că îngrijește ? MIȘCAREA COMERCIALA Târgul de cereale.—Casa Marmarosck, Blank , Co. din Brăila ne comunică următoarele : Temperatura menținându-se favorabilă și în cursul acestei săptămâni, aspectul semănăturilor remâne satisfăcător în Anglia, Franța și Germania. In multe părți din Austro-Ungaria grânele de toamnă au suferit in cursul iernei și au rămas rare. In Spania și în Portugalia nu plouase 10 săptămâni și se crede că cu toată ploaia căzu ă acum în urmă, */3 din recoltă sunt poidate. Se zice că guvernul poiectează desființarea drepturilor vamale ce sunt astăzi percepute asupra productelor străine la intrarea lor în Spania. Și Italia de Nord a suferit de secetă care dacă persista ar fi influențat prețurile porumburilor. Dacă în Rusia perspectivele pentru semănăturile de toamnă sunt în general bune, deși în multe părți ele au fost atinse de frig, agricultorii nu sunt mulțumiți de starea semănăturilor de primăvară, care au fost întârziate și chiar în multe părți nu sunt încă terminate. Știut este că grâul de primăvară joacă un rol însemnat în cultura Rupiei meridionale și afară de un timp cu totul excepțional, se prevede că acest produs va da o recoltă inferioară celei din 1895. Ultimele știri din America descriu starea câmpurilor ca mai favorabilă, deși acolo semănăturile au fost întârziate. Se crede ca raportul biuroului de agricultură din Washington, care va fi publicat mâine, va confirma aceste știri. Din Argentina expedițiunile pentru Europa sunt Inda BURSA COMERCIALA DIN BRAILA Operațiunile de la 29 Aprilie Cotațiunile din New-York de la 29/11 Maiu 1896 FETITI 2 o Prețul g.c felului ______*« Observ. SG *3 Lel U » Grau 450 ° 59 95 ° 1 Șlep » 1370058 9.05 5 « Asp » 690057»/ 8.90 5 » » 950587, 905 2 * » 725058719 177, 5 » » 140056 8.54 « Magazie » 1460577* 9.— 6 » » 30001577, 8.90 8 Șlep » 14380 57 8.70 io » Porumb roșu 50 v³/, k U-45 C. F.R. » port 130060 7.25 Magazie Orzoaica 500*/« k 9.15 « Grau 50055 7.35 25 » Cerealele sosite Pe apă Pe uscat GrAu Hector. 78400 Grau Hector.-----Secară „ 30000 Secară „ -----Porumb „ 28000 Porumb , 2750 __________GRAU PORUMB Astăzi Eri Astazi Eri Disponibil 757, 747» 367, 367, Maiu 697, 697, 357, I 357, Iulie 707, 697,------------------ INTEMPLĂRÎ Pungaș fără noroc.—Citim in Evenimentul de la Iași: Individul Gheorghe I. Dascălu zis și Ștefănescu, un des vizitator al penitenciarului, aseară a încercat să prade casa No. 1 din strada Moțoc ; surprins, o luă la sănătoasa. Numitul, după vre-o 3 ore, se duce la evreul Leizer Haiman, tot din strada Moțoc, și spărgând un geam se introduce înăuntru și fură pantalonii lui Haiman, în care găsi 20 de lei. Comisia a 4-a îl prinde și l arestează; târziu de tot Ștefănescu sparge peretele arestului și evadează. 1896 INFORMATIUNI Citim în Dreptatea . Pe la orele 1 este prins din nou de poliție și arestat. Jack Spintecătorul prins.ATuo- York- Herald scrie că Marțea trecută s’a executat în New-York, la închisoarea Sing- Sing, prin electrocuțiune, un individ anume Karl Feigenbaum, care a declarat în momentul când trebuia să moară că el este teribilul Jack Spintecătorul. Feigenbaum a fost condamnat la moarte pentru că asasinase mai multe fete de moravuri ușoare. Punga și îndrăsneți — D-na Rebeica Marinescu, de la hotel de France, a fost atacată ori pe stradă de două unguri, anume Gheorghe Mitea și Simion Blebea. După ce au lovit-o cu pumnii în cap, i-au smuls apoi cerceii de la ureche cu carne cu tot și au luat-o la fugă. Pungașii au fost prinși puțin mai târziu de către poliția de siguranță. O victimă a babelor-doctori. De astă dată nu e însă o babă, care cu descântecul gonește boala corpului și redă liniștea sufletului; e un anume Ianofliu, zis și Popescu, care de câțiva ani profesează în Capitală meseria de medic clandestin. Zilele trecute veni la el un tîner C. Handoca, cismar, bolnav de mai mult timp de gălbinare. Auzise el că Ianofliu are darul d’a vindeca pe oameni de toate boalele și cu credința ce nu putea să aibă în doctori, s’a dus tînărul Handoca la zisul Ianofliu, cere, cu un briceag, i-a făcut mai multe crestături în gură. Cum rana n’a fost însă bine spălată, sau briceagul n’a fost curat, rana a cangrenisit și nenorocitul Handoca a murit ieri în spitalul Brâncovenesc. N’ar fi oare timpul ca poliția Capitalei să ia măsuri mai energice în contra babelor și fanofirilor-doctori ? Directorul Dreptăței a spus în Cameră cum măscăriciul (Delavrancea) stăruia pe la ministerul domeniilor pentru căpătuiala unui domn arendaș. Acest arendaș se numește Geneseu și măscăriciul a stăruit ca Statul să retragă recursul făcut la casație în contra arendașului. Afai mult decât atâta, a stăruit ca să se numească administrator la moșia arendată acestuia un intendent de al Arendașului care să-i adune rămășițele de fie la oameni. Iată rezultatul alegerea consiliului comunal al orașului Calafat: înscriși 854 alegători, votanți 70. Lista conservatoare, compusă din d-nii G. P. Gherghinoiu, Ion S. Ciupag, Marin V. Tudor, G. P. Săndulescu, G. Gutuescu, Dinu Ramoiu, Ion Vișan, N. Ciuperceanu și Ion Ilie Roșca, a obținut până la 307 voturi. Lista colectivistă, compusă din d-nii G. M. Ceaușu, I. Carauleanu, Dinu. Popa, P. Branetza, Dinu Antonie, Anghel Giupag și G. Matei, a obținut până la 414 voturi. Această isbândă a candidaților liberali nu se datorește decât unor ingerințe din cele mai sălbatice. Eri la orele 11 a. m., a sosit în portul Galați și a acostat în fața bursei, venind din Constantinopol, vaporul francez de resbel Lévrier. Se știe că acest bastiment a fost atașat pe lângă ambasada Republicei franceze din capitala Turciei ca al doilea staționar în urma măcelurilor din Armenia. La orele 2 p. m., d. comandant a părăsit bordul, spre a face pe la autorități vizitele de rigoare. Toți reprezentanții puterilor străine, din sinul comisiunei europene a Dunărei, au sosit la Galați, Mâine, Miercuri, Via Maia. Încep ședințele. Epoca află că față cu înfrângerea suferită de colectiviști la Ligă, d. G. Cantacuzino, ministrul de finanțe, a demisionat ieri din comitetul Ligei. Ziarul vienez Extrablatt primește din Lugoj următoarea telegramă cu data de 9 Maiüst. nou: In Caransebeș s’a ars azi de dimineață, se zice de către elevii seminarului român de acolo, steagul maghiar așezat pe casa unui industriaș, in onoarea serbărilor milenare. Viceșpanul și procurorul au mers la fața locului și au început o anchetă severă, care se ține sub cel mai strict secret. Primim din Münich telegrama următoare : Münich, 11 Maiü. Principesa Maria a României a for F < A1â