Timpul, mai 1896 (nr. 97-119)

1896-05-01 / nr. 97

No. 97 TIMPUL 1 MAIN Asupra serbărilor comemorative din Francfort am primit următoarele știri telegrafice: Francfort pe Main, 11 Main. La banchetul oficial, împăratul a ridicat un toast pentru prosperitatea orașului Francfort. A reamintit pe bunicul șei­ care, încrezând onoarea sa lui Dumnezeu, este un model pentru succesorii săi, îm­păratul a mai vorbit încă de poporul­ ar­mat prin mijlocul căruia bunicul­ seu a creat imperiul și a dat Europei 25 de ani de pace. A mulțumit armatei care asigură patriei pacea, împăratul a plecat seara la Wiesbaden. ȘTIRILE ZILEI Monitorul Oficial de azi publică de­cretele pentru disolvarea următoarelor consilii comunale rurale: Orodelu (Dolj), Văleni (Olt), Padina (Buzău), Țăndărei (Ialomița), Filipești­­de­ pădure­­(Prahova), Preutești (Su­ceava) și Tansa (Vasluiu). * * « Prin foaia oficială de azi se pro­mulgă legea pentru modificarea legei asupra învățământului primar și nor­mal primar din 1 Septembre 1893. * * * D. C. Băicoianu este numit arh­i­tect al ministerului instrucțiunei pu­blice. « • D. Alexandru Davidescu, inginer șef clasa I în cadrul ordinar al corpului teh­nic și actualmente șef al circum­­scripțiunei II de poduri și șosele, este trecut, pe ziua de 1 Maiü 1896, ca membru în consiliul tehhnic superior. * * * DIN STRĂINĂTATE Principesa Bulgariei a plecat din seară din Viena cu Prințul Boris și Gibiliu mergând la Sofia. Ea este în­soțită de contele de Bourboulon și de d-nele Standoff și Stillfried. Princepesa Maria Luisa va sosi azi la Sofia cu cei doi fii ai săi. * * * Telegramă din Constantinopol­ . Regina Greciei, însoțită de Prinții George și Nicolae, au trecut pe aci pe bordul lui Sfakteria mergând la Odesa. Misiunea turcească și reprezentantul Muntenescului, d. Bakutch, au plecat ori la Odesa. * ♦ * ULTIM CUVÂNT X... care nu poate întâlni un cu­noscut sau a se duce la vre­unul a­­casă, fără a-l cere cdi-valei împru­mut, tocmai vine la ... și bate la ușă. Servitorul, care-l cunoștea ce poamă e, îî zise: — Cuconașul nu-i tocmai bine și nu primește. — Ge-mi pasă mie dacă nu pri­mește ? Să’mî dea numai și pe urmă facă ce o vrea. Moș­ Neaga. O NOUA INFAMIE A LUI SIMULESCU Un proces banal, dar emoționant prin peripețiile prin care a trecut, ține, de vre-o trei luni, deșteaptă atențiunea pu­blicului din Râmnicu-Vâlcea. S’a căutat, în mod perfid, să se dea, discret și pieziș, o altă față lucrurilor; interesații au în­cercat, cu băgare de seamă și cu mare cheltuiala de decor, să compromită per­soane cu totul in afară de cauză pentru ca, pe cale de șantagiă, să se despăgu­bească de la ele de sumele sfeterisite de un escroc. Toată bătaia de cap, însă, a fost zadarnică și înscenarea de la Vâlcea n’a dus la alt rezultat de­cât să dove­dească tncă o dată că Simulescu, satrapul de sângeroasă memorie, e mai canalie de cum și-l închipuiesc cei cari îl cunosc. Dar să iau firul de la început. In ziua de 18 Ianuarie, anul acesta, se răspândește prin Râmnic svonul că un oare­care Valeriu Zaharia, impiegat al antrepozitarilor tutunului din Vâlcea, ar avea în casă o lipsă de 20.000 lei. Știrea se comentează în diferite chipuri, dar toată lumea e de acord că lucrul e firesc, dată fiind viața desordonată și apucătu­rile urîte ale acestui copil stricat. Auto­ritatea, insa, nu se mișcă. A doua zi, 19 Ianuarie, faptul se denunță parchetului de către d. Manliu, unul din antrepozitari, și tot a doua zi pleacă din Râmnic d. Flo­rian, judecătorul de instrucție, chemat telegrafic la București de către ministrul justiției. Printr’o coincidență a cărei explicație se va găsi mai la vale, judecătorul de instrucție călătorește până la București cu d. Manliu, chemat, pare că, și d-sa să dea lămuriri verbale asupra abuzului de încredere ce imputa impiegatului seu. In ziua de 21 ianuarie cei doui ma­gistrați instructori— judecătorul Florian și antrepozitarul Manliu— se întorc la Rîmnic. Cel dintâiu, conform instrucțiu­nilor primite la București, cere preziden­tului să'l descarce de sarcina de a in­strui afacerea pentru că e rudă cu familia Ivanovici, implicată în proces, cel de al douilea, cum sosește în Vâlcea, aleargă la club și comunică vestea, spre marea sur­prindere a tuturor, că abuzul de încre­dere săvârșit de Valeriu Zaharia nu va fi instruit de judecătorul de instrucție ti­tular, ci de către un alt magistrat căruia i­ se va da provizoriu această delegațiune. Intr’adever se și însărcinează cu a­­ceasta supleantul tribunalului, d. N. R. Căpităneanu. In timpul acesta, Valeriu Zaharia fusese depus, încercase să se sin­ucidă și declarase la primul interogator că parte din banii ce­ i lipsesc — vre­o 15.000 de lei—s-a pierdut în cărți la club, iar că restul îl are dați cu împru­mut pe la diferite persoane din oraș. Se urmează cercetările în sensul acesta și se dovedește că în parte această declarațiune este adevărată. De o dată, însă, ascultând de povețe care se vor vedea mai departe, Zaharia schimbă declarația și, de unde până aci mărturisea că a pierdut banii în cărți, mărturisire coroborată de numeroși mar­tori, acum revine și spune că 11,859 lei și 20 bani i-ar fi dat d-nei Lucia Ivano­vici, fiica colonelului Ivanovici și foasta soție a d-lui Crăsnaru, prefectul județu­lui Vâlcea. Această nesăbuită declarație, asupra că­reia, cum se va vedea, revine din nou Zaharia, a emoționat întreaga societate. Toată lumea știa că acest blanc bec, a­­ceastă secătură de copil, fusese întâmplă­tor prezintat d-nei Ivanovici la un bal în seara de 31 Decembre și, cunoscută fiind situațiunea socială respectivă a a­­mândurura, toți erau de acord să recu­noască că această declarație își are obâr­șia intr’o infamie. Se întind cercetările, se tîrăște d-na Ivanovici la cabinetul judecătorului de in­strucție, se aduc ca martore o mulțime de domnișoare și, după speripeții revoltătoare, se dă ordonanță de... neurmărire în pri­vința d-nei Ivanovici, în sarcina căreia nu s’a găsit, cum de alt­fel toată lumea știa, nici un indiciu de culpabilitate. După ce a semnat ordonanța definitivă d. Căpităneanu, care făcuse oficiul de ju­decător de instrucție, a fost silit să de­misioneze.... Atâta scandal, atâtea incidente nepre­văzute și atâtea întorsături ciudate, au dat bănueli. N­u părea nici logic, nici na­tural ca pentru o afacere neînsemnată în sine să se facă intervenții pe la minister, să se cheme copil la instrucție și să se schimbe doui judecători. S’a urmărit firul procesului și s’a descoperit infamia. Tatăl d-nei Ivanovici este, cum am spus deja, colonelul cu acelaș nume, con­servator neschimbat și dușman de moarte al lui Simulescu. Această îndouită cali­tate îl desemna la resteunarea miserabilului care batjocorește județul Vâlcea. Profitând de ocazia că are în temniță un copil des­­fățat, care la perspectiva că va fi scos din pușcărie s’ar preta la ori­ce, Simu­lescu destitue pe directorul temniței și’l înlocuește cu un vér al seu ca să poată in­tra, fără dificultate, în corespondență cu deținutul. Odată această treabă Îndeplinită, satrapul județului trimite scrisori lui Va­­leriu Zaharia prin care ’1 îndeamnă să schimbe prima declarație și să denunțe pe d-na Ivanovici. Aceste scrisori sunt în mâna sigură și la vreme vor fi produse. Sfaturile lui Simulescu sunt ascultate, Zaharia implică pe d-na Ivanovici, dar ju­decătorul de instrucție, cu toată buna vo­ință, nu găsește nici o dovada in contra acestei doamne. Dar Simulescu urmăria doua scopuri: să -și răsbune pe colonelul Ivanovici și să compromită pe prefectul județului, pe care, pentru motive necunoscute mie, nu îl vede cu ochi buni. Pentru a-și atinge acest îndoit scop, nemernicul convine cu antrepozitarul tutunurilor și acesta tri­mite ministerului de justiție o denunțare prin care spune că banii lui Zaharia­­ i-au luat colonelul Ivanovici și prefectul Crăs­naru ca să-­l scape de oștire! Revoltat de atâta infamie, ministrul pune denunțarea la dosar și afacerea ră­mâne aci, întru­cât privește pe d-na Iva­novici. Dar Simulescu, care, compromis și descoperit la Vâlcea, se teme de rezul­tatul procesului care ar da pe față unel­tirile sale mizerabile, nu dezarmează. El sfătuește pe antrepozitar să ceară trans­ferarea procesului la un alt tribunal, pentru cauză de suspiciune legitimă, și Curtea de casație, în urma raportului ce i l-a adresat procurorul din jlocalitate, a strămutat procesul lui Valeriu Zaharia la tribunalul de Caracal. După acest proces se va desfășura, cred, un altul care va pune pe Simulescu în adevărata sa lumină prin desveluirile sen­zaționale ce se vor produce. Ve vom­ ține în curent și despre a­­ceasta. Râmniceanu. — De ce? De ce? Pentru că nu se poate! Pentru că nu mi se dă ordin! răspunde d. loan. — Nu-l întrebați, d-le Balș, de ce nu mi se eliberează certificatul, in­tervine Constantinescu, ar face un prea mare sacrificiu, dar întrebați-l pe d. loan pentru ce nu mi se dă mă­car numărul de înregistrare al unei petiții ? Apoi întorcându-se către d. loan: — Eu cred că un număr de Înregis­trare al unei petiții n’o să aibă darul să mă scape de armată; prin urmare de ce nu-l pot căpăta, d-le primar ? — Ei bine, răspunde acesta din urmă, nu-i timpul acum; mai așteaptă. O să ți—1 dați, fii sigur, dar mai peste vre-o 2—3 săptămâni să se îndrepteze vremea, să mai stea ploile astea afu­risite !...... — Și totuși d-ta te pretinzi liberal disident, om independent și aștepți să treacă ploile, ce să mai zic atunci de oameni ca de-alde lancu Anasta­sii! ori Pătărlăgeanu ?! replică Con­stantinescu................................................ Ori cine cunoaște situația politică locală poate să înțeleagă sensul cu­vintelor spuse mai sus și rostite de d. primar loan in fața persoanelor numite. Prin îndreptarea vremei și înceta­rea ploilor d. van ’și-a simbolizat si­tuația sa. In adevăr de când s’a întors Take Anastasiu de la Cairo d. loan e hăr­țuit amarnic pentru că in timpul lip­­sei celui dintâiu, a Îndrăznit să lu­creze fără controlul lui Pătărlăgeanu și al lui lancu Anastasiu. Și d. Ioan a plătit scump această îndrăzneală, căci în timpul din urmă a fost pus în trista poziție de a se u­­mili, de a îngenunchia înaintea lui Take Anastasiu, ducându-se anume la Galați, unde cel din urmă se afla și cu lacrimile în ochi ,și-a cerut eroare, făgăduind solemn că pe viitor nu va săvârși asemenea acte de independență. Toate acestea pentru ce? Pentru a-și păstra slujba de primar. Ce umilire pentru un avocat! Cu toții știm cum a devenit cazul, Take l-a pus să-și dea demisia în care se invocau interese particulare. In urmă Ioan promițând supunere și ascultare, cum am spus mai sus, tot Take stătue la minister ca demisia primarului să nu fie primită. Iată cum știe Take să puc la rezon pe cei cari îndrăznesc să vorbească contra lui! E trist că avem un Take Anasta­siu în Tecuci, dar e mult mai trist că avem oameni ca de-alde Alexandru Ioan, oameni care n'au curajul opi­niilor lor, cari n'au curajul să ducă Înainte lupta pe calea începută, înțelegem perfect pe Take Anasta­siu, pe Racoviță, pe Pătărlăgeanu ori pe lancu Anastasiu, indivizi stricați, putrezi. Învechiți In tot felul de rele; indivizi cari nu știu cum se face po­litica adevărată, cari nu înțeleg să aibă adversari, indivizi cari știu nu­mai să fure și nimic mai mult, dar nu înțelegem absolut de­loc pe oamenii de talia lui Alex. Ioan. Se adună prin cafenele, prin loca­lurile publice tună și fulgeră, critică purtarea lui Take, administrația proastă făcută de Pătărlăgeanu, intri­­gele lui Costache Racoviță și Mărcu­­lescu și se mărginesc la atâta. Când e vorba de fapte se risipesc ca puii de potirniche și tac ca peștii. Oameni înțelepți, ce vreți !! Mi se pare mie că nu-’s de­cât niște gălăgioși neputincioși, limu­bașa­ creștere (hectol. 340.000 contra hectol. 975,000 în cursul săptămânei corespon­dente a anului trecut). Indiile arată o decreștere și mai în­semnată de­oare­ce nu au expediat decât hectol. 18,000 contra hectol 78,000 în 1895. Mai notăm ca ultimul raport oficial constată pentru unele provincii o produc­­țiune de numai 45 la sută, iar pentru cele mai favorizate de 85 la sută și arată că suprafață semănată este inferioară ce­lei din anul trecut. Grâu.­Târgurile de cereale atât în A­­merica cât și în Europa au fost slabe în cursul acestei săptămâni, cu cerere re­dusă. Această inacțiune se atribue pro­iectului de lege acum în desbatere în Par­lamentul german și care tinde a opri spe­­culațiunea pe cereale la burse, vederilor mai bune a viitoarei recolte în America, ofertelor și expedițiunilor mai însemnate din Rusia și în fine dificultăței cu care se desfac astă­zi făinurile. De­oare­ce însă stockurile lumei sunt în scădere și de abia suficiente pentru tre­buințele consumului până la viitoarea re­coltă, se crede că prețurile actuale nu numai că se vor menține, dar chiar se vor și ameliora. Și piața noastră a fost puțin animată, transacțiunile în grau ne­atingând de­cât suma de hector. 160.000 aproxim în tot cursul săptămânei. Prețurile s’au putut menține grație de­pozitului nostru neînsemnat și a sosirilor reduse. Repetăm dar cotațiunile noastre din săptămâna trecută, adică: corpuri fără matura­­b. 59/60 cu 1—2 % » 58/59 » 3—4 » Lei 9.80—10.00 » « Lei 9-46— 9.60 » » » Lei 9.00—9.20 » puțin maturate » 8.20—8.56 » 57/08 » 4—6 » » 56/57 » ex Slep.8—15 » Secară. Mai neglijentă în Germania, Rusia inmu­țind ofertele pe prețuri în scădere, se susține la noi, marfă disponibilă lipsind. Cotăm: Lb. 52/03 Lei 5.36—5.45 ! g­» 54/55 » 5.70—5.80­­ 7.. » 56/57 > 6.30—6.56 j g Orz. Cu bună cerere susținut: Lb. 44/45 Lei 5.15—5.25­ £• » 47/48 * 5.45—5.60 » 50/52 » 6.00—6.20 J £ iar din vagon 1. 7.80—8 30 % de kilogr. după calitate. Orzoaica. Lei 9.30—9.80. Porumb. Marfă disponibilă susținută pe prețurile din săptămâna trecută adică: Lb. 56/57 » 58/59 Lei 5.10-5.20­­ șle - 5.56—5.80! dopa c*. 58/59 colorat » 6.00—6.56 î ții«» 8i­0­ » 60/61 » 6.80—7.25 J dicim­i-Dinți de cal, fără cerere, se vînd a­­proape pe prețurile porumburilor comune, adică : Lb. 59/60 Lei 6.10—6.20. Roșiii, puțin oferit e’a plătit pe basă de Lb. 60/61 Lei 8.85—9.25 ex. Șlep. Cinquantină cu mai bună cerere pe prețul de lei 900—920 vagonul. Navluri slabe, oferite în scădere : Calafat Bistretzki. 1200-2500 1. 1.30-0.80. Corabia-Măgur. » » » » 1.00-0.65. Zimnic.-Giurgiu » » * » 0.80-0.55. Oltenii.-Călărași» » » » 0.70-0.50. --------------------—­­«• DIN TECUCIU Disidenți ori gălăgioși! Intr’una din zilele trecute se aflau la hotel Bogdan din localitate d. Mi­hail Balș, d. Alexandru loan, prima­rul orașului, G. Hagiopulo și V. Con­­stantinescu. Era vorba despre dispensa lui Con­­stantinescu: „ De ce, d-le primar, zice d. Balș adresându-se d-lui loan, nu-î eliberezi omului certificatul depus de cei 3 pă­rinți de familie, când vezi atâtea probe, când toți iți spun că el are dreptate, că îngrijește de frații săi mai mici, când Însuși d-ta ești convins că în­grijește ? MIȘCAREA COMERCIALA Târgul de cereale.—Casa Marmarosck, Blank , Co. din Brăila ne comunică ur­mătoarele : Temperatura menținându-se favorabilă și în cursul acestei săptămâni, aspectul semănăturilor remâne satisfăcător în Anglia, Franța și Germania. In multe părți din Austro-Ungaria grânele de toamnă au suferit in cursul iernei și au rămas rare. In Spania și în Portugalia nu plouase 10 săptămâni și se crede că cu toată ploaia căzu ă acum în urmă, */3 din recoltă sunt poidate. Se zice că guvernul p­oiectează desființarea drepturilor vamale ce sunt astă­zi percepute asupra productelor străine la intrarea lor în Spania. Și Italia de Nord a suferit de secetă care dacă per­sista ar fi influențat prețurile porumbu­­rilor. Dacă în Rusia perspectivele pentru se­mănăturile de toamnă sunt în general bune, de­și în multe părți ele au fost a­­tinse de frig, agricultorii nu sunt mulțu­miți de starea semănăturilor de primă­vară, care au fost întârziate și chiar în multe părți nu sunt încă terminate. Știut este că grâul de primă­vară joacă un rol însemnat în cultura Rupiei meridionale și afară de un timp cu totul excepțional, se prevede că acest produs va da o re­coltă inferioară celei din 1895. Ultimele știri din America descriu sta­rea câmpurilor ca mai favorabilă, de­și acolo semănăturile au fost întârziate. Se crede ca raportul biuroului de agricultură din Washington, care va fi publicat mâine, va confirma aceste știri. Din Argentina expedițiunile pentru Europa sunt In­da­ BURSA COMERCIALA DIN BRAILA Operațiunile de la 29 Aprilie Cotațiunile din New-York de la 29/11 Maiu 1896 FETITI 2 o Prețul g.c felul­u­i ______­­*« Observ. SG *3 Lel U » Grau 450 ° 59 9­5 ° 1 Șlep » 1370058 9.05 5 « Asp » 690057»/­ 8.90 5 » » 950587, 9­05 2 * » 7250­58719­ 177, 5 » » 1400­56 8.54 « Magazie » 1460577* 9.— 6 » » 30001577, 8.90 8 Șlep » 14380 57 8.70 io » Porumb roșu 50 v³/, k U-45 C. F.­R. » port 130060 7.25 Magazie Orzoaica 500*/« k 9.15 « Grau 50055 7.35 25 » Cerealele sosite Pe apă Pe uscat GrAu Hector. 78400 Grau Hector.-----­Secară „ 30000 Secară „ -----­Porumb „ 28000 Porumb , 2750 __________GRAU PORUMB Astă­zi Eri Asta­zi Eri Disponibil 757, 747» 367,­­ 367, Maiu 697, 697, 357, I 357, Iulie 707, 697,-----------­-------­ INTEMPLĂRÎ Pungaș fără noroc.—Citim in Eve­nimentul de la Iași: Individul Gheorghe I. Dascălu zis și Ștefănescu, un des vizitator al peniten­ciarului, aseară a încercat să prade casa No. 1 din strada Moțoc ; surprins, o luă la sănătoasa. Numitul, după vre-o 3 ore, se duce la evreul Leizer Haiman, tot din strada Moțoc, și spărgând un geam se in­troduce înăuntru și fură pantalonii lui Haiman, în care găsi 20 de lei. Comisia a 4-a îl prinde și­­ l arestează; târziu de tot Ștefănescu sparge peretele a­­restului și evadează. 1896 INFORM­ATIU­NI Citim în Dreptatea . Pe la orele 1 este prins din nou de poliție și arestat. Jack Spintecătorul prins.­ATuo- York- Herald scrie că Marțea trecută s’a exe­cutat în Ne­w-York, la închisoarea Sing- Sing, prin electrocuțiune, un individ a­­nume Karl Feigenbaum, care a declarat în momentul când trebuia să moară că el este teribilul Jack Spintecătorul. Feigenbaum a fost condamnat la moarte pentru că asasinase mai multe fete de moravuri ușoare. Punga și îndrăsneți — D-na Rebeica Marinescu, de la hotel de France, a fost atacată ori pe stra­dă de două unguri, a­­nume Gheorghe Mitea și Simion Blebea. După ce au lovit-o cu pumnii în cap, i-au smuls apoi cerceii de la ureche cu carne cu tot și au luat-o la fugă. Pun­gașii au fost prinși puțin mai târziu­ de către poliția de siguranță. O victimă a babelor-doctori.­­ De astă dată nu e însă o babă, care cu des­cântecul gonește boala corpului și redă liniștea sufletului; e un anume Ianofliu, zis și Popescu, care de câți­va ani pro­fesează în Capitală meseria de medic clan­destin. Zilele trecute veni la el un tîner C. Handoca, cismar, bolnav de mai mult timp de gălbinare. Auzise el că Ianofliu are darul d’a vindeca pe oameni de toate boalele și cu credința ce nu putea să aibă în doctori, s’a dus tînărul Handoca la zisul Ianofliu, cere, cu un briceag, i-a făcut mai multe crestături în gură. Cum rana n’a fost însă bine spălată, sau briceagul n’a fost curat, rana a can­­grenisit și nenorocitul Handoca a murit ieri în spitalul Brâncovenesc. N’ar fi oare timpul ca poliția Capitalei să ia măsuri mai energice în contra ba­belor și fanofirilor-doctori ? Directorul Dreptăței a spus în Ca­meră cum măscăriciul (Delavrancea) stăr­uia pe la ministerul domeniilor pen­tru căpătuiala unui domn arendaș. Acest arendaș se numește Geneseu și măscăriciul a stăruit ca Statul să re­tragă recursul făcut la casație în con­tra arendașului. Afai mult de­cât atâta, a stăruit ca să se numească administrator la mo­șia arendată acestuia un intendent de al Arendașului care să-i adune rămăși­țele de fie la oameni. Iată rezultatul alegerea consiliului comunal al orașului Calafat: înscriși 854 alegători, votanți 70. Lista conservatoare, compusă din d-nii G. P. Gherghinoiu, Ion S. Ciu­­pag, Marin V. Tudor, G. P. Săndu­­lescu, G. Gutuescu, Dinu Ramoiu, Ion Vișan, N. Ciuperceanu și Ion Ilie Roșca, a obținut până la 307 voturi. Lista colectivistă, compusă din d-nii G. M. Ceaușu­, I. Carauleanu, Dinu­­. Popa, P. Branetza, Dinu Antonie, An­­ghel Giupag și G. Matei, a obținut până la 414 voturi. Această isbândă a candidaților li­berali nu se datorește de­cât unor in­gerințe din cele mai sălbatice. Eri la orele 11 a. m., a sosit în por­tul Galați și a acostat în fața bursei, venind din Constantinopol, vaporul francez de resbel Lévrier. Se știe că acest bastiment a fost atașat pe lângă ambasada Republicei franceze din capitala Turciei ca al doilea staționar în urma măcelurilor din Armenia. La orele 2 p. m., d. comandant a părăsit bordul, spre a face pe la au­torități vizitele de rigoare. Toți reprezentanții puterilor străine, din sinul comisiunei europene a Du­nărei, au sosit la Galați, Mâine, Miercuri, Via Maia. Încep șe­dințele. Epoca află că față cu înfrângerea suferită de colectiviști la Ligă, d. G. Cantacuzino, ministrul de finanțe, a demisionat ieri din comitetul Ligei. Ziarul vienez Extra­blatt primește din Lugoj următoarea telegramă cu data de 9 Maiü­st. nou: In Caransebeș s’a ars azi de dimi­neață, se zice de către elevii semina­rului român de acolo, steagul ma­ghiar așezat pe casa unui industriaș, in onoarea serbărilor milenare. Viceșpanul și procurorul au mers la fața locului și au început o an­chetă severă, care se ține sub cel mai strict secret. Primim din Münich telegrama ur­mătoare : Münich, 11 Maiü. Principesa Maria a României a fo­r F < A­1­â

Next