Timpul, septembrie 1896 (nr. 193-216)
1896-09-26 / nr. 213
ANUL AL OPT-SPRE-ZfICELEA. ■— NO. 20 AU NUMER 10 BANI ABONAMENTELE In țară pe un an.......................................30 lei » pe 11 luni....................................18 lei » pe 3 luni....................................10 lei Pentru streinătate, un an......................5 ° *ei la Paris íyárul nostru se găsește cu 0,20 b. numărul la Agende de journaux étrangers, rue de Maubruge, 69'r și la toate chioșcurile. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA Bucureștii, jj Panaglul Român 7-8 JOI 26 SEPTEMBRE (8 OBRE) 1896 EDITIA A TREIA NUIAÎ INTR’UN IN Guvernul nu a fost încă în stare să închidă discuțiunea publică asupra hoțiilor săvârșite la Galați de primarul Malaxa, care e in localitate fruntașul partidului național-liberal, și iată că se descoperă și în administrația comunală din Iași abuzuri săvârșite de ajutorul de primar cu știința și complicitatea primarului. Ecoul acestor noui hoții n au avut încă vreme să străbată toată țara, și se află că și administrația comunală a capitalei se face culpabilă de abuzuri. . . . S’a arătat în de ajuns, și cu dovezi irefutabile, că hoții sau plănuit și în parte s’au comis în cele mai multe județe ale țării. Afacerile colectiviste care sau aliate pe când erau încă în stare de proiect au fost zădărnicite grație denunțărilor venite la vreme ; cele săverșite înainte de a pătrunde în public au fost acoperite cu faimoasa mușama pusă de rîndul acesta în mâna inspectorilor administrativi. Dar toate aceste abuzuri au aruncat o lumină clară asupra scopului penal,tidul național-liferal , urmărește când vine la putere, afacerile grase, abuzive, făcute în paguba contribuabililor. „ Această sete de a se îmbogăți repede fără a ține seamă de reguli cinstei si prescripțiile codului penal nu a putut fi înfrânată nici de edilii orașelor celor mai mari din țara. Se controlul se poate face cu mai multă înlesnire, și așa piesa inregistrează azi, pe lângă interminabila afacere de la Galați, furturi comise la comuna Iași și abuzuri săverșite la primăria capitalei. Nu ne ocupăm, cat privește fâșii, de comisionul încasat în abuziv ‘ de ’ inginerul comunei , admin mstrația nu poate fi învinovățită pentru faptul unui funcționar care a comis o escrocherie fara știrea celor ce conduc comuna. Dar ce rușinoase sunt celelalte descoperiri ale comisiunei de anchetă. În toată arcfiÎYa Oașului nu se găsește un singur dosar cu actele huruite și cusute ; un mare număr de acte nici n’au fost înregistrate și sunt răspândite pretutindeni in cea mai mare neorânduială ; te unele hârtii oficiale s’au găsit lăsături in text si pasagii întregi înlocuite cu altele. Ajutorul de primar introduce in oraș mărfuri supuse taxelor comunale pe care nu le plătește, cu știrea primărului, decât după ce făptuia denunță. La licitațiuni pentru lucrări publice părinții orașului se fac culpabili de favoritism, protejează pe unii concurenți in dauna intereselor comunale și depărtează pe acei cari nu s’au putut înțelege mai înainte cu cei cari conduc afacerile comunale. Iar in capitala țărei consilierii comunali se transformă in apărători pe fată ai contrabandiștilor, se pun in conflict cu alți funcționari publici pentru a scăpa de răspundere pe cei prinși în contrabande în dauna intereselor comunale, se fac complicii antreprenorilor de lucrări publice incercările acestora de a frustra comuna. c y Alăturați toate aceste «afaceri» descoperite acum la Iași și București pe lângă cea din Galați și ce e acoperite cu mușamani celelalte orașe ale terii și aveți tabloul activității la care s’a crezut chemat partidul colectivist când M. Sa. Regele ’i-a încredințat frânele puterii. Peste câteva zile național-liperalii vor serba anul revenirii lor, la cârma Statului și în acest scurt interval bagagiul fără-delegilor și hoțiilor a devenit de o greutate excepțională. .. începând cu compunerea cabinetului care era un scandal prin personagiile nule și nărăvite ridicate la cea mai înaltă treaptă administrativă; trecând prin faimoasele alegeri «libere» care au arătat tezei și străinătății ce poate un guvern care fuge de control și prin scandaloasa sesiune parlamentară care a desvelit rănile urâte de pe corpul «marelui și disciplinatului partid colectivist ; lovind apoi în Biserica română prin nedreapta caterisire a Mitropolitului Primat, guvernul acesta a dovedit cu prisos că este incapabil să conducă țara. Iar scuzele de la Iași, desființarea consulatului român din Bitolia și închiderea școalelor românești din Macedonia au ilustrat în de ajuns caracterul și patriotismul șefului titular al colectivității. In timpul acesta, când guvernul trecea de la un scandal la altul, membrii cei mai marcanți ai partidului guvernamental se îndeletniceau cu furtul ordinar din punga comunelor, cu samsarlicul productiv între antreprenori și guvern, cu scormoniri de afaceri judiciare dubioase, dar grase, menite să procure avocaților agreați de guvern cauze de apărat bine retribuite. Nu e vina noastră dacă tabloul activității de un an a guvernului și partidului național-liberal se prezintă în astfel de culori. Am fi voit, pentru binele acestei țări, ca succesiunea partidelor la cârtița Statului să se poată efectua în liniște complectă, ca fiecare partid de guvernământ să contribue, la marginele puterilor sale, la desvoltarea României, care a început a fi apreciată și in străinătate grație ordinei, legalității și muncei noastre creatoare. Colectivitatea pe înțelege însă aceasta ; fie aceea prăbușirea ei va fi consecința fatală a sumei prea mari de scandaluri, hoții și inepții ce a grămădit într’un timp relativ foarte scurt. ".»«K-------—----------—--------caii veniseră în țară cu prilejul vizitei împărătești, n’a îngăduit musafirilor să iasă nici un moment din cercul de agenți guvernamentali. Căci, zice negru pe alb organul Ocultei, tree ne-ar fi putut folosi daca ziariștii streini ar fi fost puși in curent cu Mijloacele absolut barbare cu care presă opoziției de la noi îșî poartă lupta politică?» E, cum am zis la început, o problemă daca ar fi folosit la ceva ca ziariștii streini să fie puși în curent cu nedemnitatea d-lui Sturdza, cu potlogăriile de la Galați, cu respectul d-lui Stătescu pentru magistratură, cu «afacerea» de la Huși, cu hoțiile de la Iași, cu «planurile» de la Ploești, și, mai vârtos, cu purtarea odioasă a guvernului în afacerea mitropolitului—e o problemă, recunoaștem. Dar nu noi e chestiunea. Ceea ce supără pe ziariștii din România în faptul că au fost împedecați de a vedea pe confrații de la ziarele streine este că comitetul de recepție a prezintat pe d. Bianu ca cea mai naltă expresiune a presei românești; aceasta e chestie de obraz și obrazul gazetarilor din opoziție, cum s’a dovedit în atâtea rânduri, se deosibește cu totul de furtul guvernamental. Cât despre problemă în sine, ea încă nu poate fi rezolvată în sensul Voinței Naționale, căci daca ar fi adevărat că e în folosul țărei să nu se vorbească despre potlogăriile care constituiesc programul de guvernământ al partidului național-liberal, atunci ar fi tot așa de adevărat că e în interesul țărei să se suspende libertatea presei cât timp guvernează colectivitatea—ceea ce nu e. Dar această problemă nu se discută într-un articol de gazetă, articol a cărui dimensiune depinde de capriciul paginatorului. ------------------------------------- Dan. TEL C3KR, A. 3WE EI Din Camera austriacă Viena, 6 Octombre. Camera deputaților. Răspunzând la interpelarea d-lul Kuenburg, d. Badeni declară că guvernatorul din Salzburg a salutat congresul catolic în numele guvernului. Acest fapt nu poate fi privit ca o identificare a politicei guvernului cu decisiunile congresului catolic. In ceea ce privește afacerile politicei streine, guvernul își ia deplina răspundere. Călătoria prințului de Neapole Brindisi, 60,etombre. Prințul de Neapole a sosit și a primit omagiile autorităților. In tot cursul călătoriei sale a fost foarte mult aclamat, mai cu deosebire la Toggia Trani și Bari. El s-a îmbarcat pe bordul vaporului Savine și a fost aclamat de toată populația. Chestia Orientală Paris,, 6 octombrre. Nrupe știri din Copenhaga. Regele Greciei, care a avut deja o întrevedere la Bernsdorff cu Țarul asupra cestiunei Orientale, va avea o a doua întrevedere cu Țarul la Paris, după ce acesta din urmă va fi conferit cu oamenii de Stat francezi. prins rădăcini adânci, toată lumea stimează nobila pereche regală, al cărei nume e nedespărțit de istoria progresului din răsăritul Europei». In numărul său din urmă, și Pester Lloyd se ocupă de vizita împărătească. «La noi s’a recunoscut imediat — scrie ziarul oficios din Budapesta — că vizita monarhului nostru la București și primirea entuziastă ce i-a făcut Curtea și populațiunea, e un eveniment politic de primul rang. Acum și străinătatea recunoaște aceasta și începe să aprecieze importanța alianței amicale, a cărei existență e destul de clară după zilele de jubilare din București și Sinaia. «Se poate zice—și aceasta e perfect adevărat — că regele nostru a luat o parte însemnată la starea de acum a relațiunilor noastre cu România, relațiuni îmbucurătoare și pe care le aprobă toată monarhia, și că amiciția de la Curte la Curte a fost sprijinul cel mai bun pentru bunele relațiuni ce există acum și între Stat și Stat și cari măresc cu un factor important garanțiile păcii europene». -----------------mim*---------------- UN NUMER 10 BAN! nECIURI ȘI INSERJII Linia 30 litere petit pag. VI Reclame................... » III » ............ »II In Paris anunciurile se prime Havas, 8 Place de la REDACȚIA SI ADMINIISIMNTI Bucureștii, Pasagiul țj PROBLEMĂ E o problemă chestiunea de a se ști daca e mai bine să păstrăm, față cu streinătatea, vălul peste turpitudinele din țara noastră, sau să deschidem rănile ca să vază lumea că, oameni moderni, nu suntem streini de mijloacele pe care higiena le pune la îndemână celor cari vor să înlăture contagiunea. Voința Națională, cel mai larg dintre organele care se tipăresc pe hârtie de la Letea, s’a pronunțat, prin articolul său «Nemulțumire sau Recunoștință?», în sensul că rușinile noastre trebue să le păstrăm pentru noi iar străinătății să nu-i arătăm decât soldați în mare ținută, balcoane împodobite cu covoare, coroane împărătești și ghirlande de flori. Condus de această idee, explică Voința Națională, comitetul de recepție instituit pentru ziariștii strein Toate cercurile politice din Austria sunt încântate de primirea ce regele Carol și populația României a făcut împăratului Francis-. Iosef. Mulțumirea aceasta reiese din toate articolele publicate în ziarele austriace și din care am tradus o bună parte pentru cititorii Timpului. Rămâne să arătăm în ce termeni vorbește despe evenimentul acesta ziarul Fremdenblatt din Viena, ale cărui legături cu ministerul de externe al Austro-Ungariei sunt destul de cunoscute. După ce scoate în evidență cordialitatea cu care a fost primit Suveranul monarhiei austro-ungare și importanța toasturilor rostite la prânzul de gală din capitala de către împăratul Francisc Iosef și regele Carol, Fremdenblatt adaugă: «România poate privi cu mândrie la ceea ce a ajuns sub conducerea Hohenzollernului care stă în fruntea ei; valoarea ce i se acordă acum o datorește siei și și Domnitorului ei. Împăratul nostru a recunoscut aceasta în toastul său, iar regele Carol a recunoscut importanța vizitei monarhului vecin pentru România. Cuvintele regelui Carol mai arată că relațiunile de strânsă alianță dintre Austro-Ungaria și România pot fi considerate ca durabile. Relațiunile acestea corespund cu interesele ambelor părți, cu condițiunile naturale și poartă astfel în sine și garanția durabilității. «Austro-Ungaria e o putere pacînică , împăratul nostru dorește să conducă un guvern pacînic, cum a accentuat și regele Carol; năzuința politică a acestui imperiu e menținerea păcii și toate sacrificiile popoarelor noastre pentru întărirea puterii de apărare, sunt sacrificii pentru întărirea păcii. Intre un asemenea Stat, care nu vrea să facă alte cuceriri decât cuceriri culturale în jntrul granițelor sale proprii, și un Stat vecin animat de tendințe egale, există o comunitate naturală și faptul că vizita împăratului în România a urmat după o solemnitate care a sărbătorit desăvârșirea unei mari opere culturale, are o importanță simbolică. Expoziția milenară din capitala Ungariei, lucrările gigantice de la Porțile-de-fier și România care a propășit așa de repede sunt dovezi pentru desvoltarea culturală ce s’a făptuit în zilele noastre la malurile Dunării. Ele arată ce poate activitatea unor popoare capabile cari se dedică serios la opera păcii și în fruntea cărora stau personagii însemnate . «Toată lumea știe ce sunt pentru România regele Carol și regina, și dacă poporul României a primit cu entuziasm pe împăratul nostru, și in Austro-Ungaria, unde simțământul de famiciție pentru națiunea română a Versailles, 6 Octombre. Trenul presidential a sosit la 8 și 27 m. și trenul imperial la 8 ore și 50 m. D. Faure a primit pe Majestățile Lor rusești, care s-au urcat în trenul presidential care a plecat la Paris la 9 ore și 30 m. Paris, 6 Octombre. Majestățile Lor rusești au sosit la 10 ore și au fost primite în sunetele imnului rusesc și ale Marseliezei. S-a tras o salvă de 101 tunuri, pe când mulțimea striga: «Trăiască Țarul! Trăiască Republica!» Țarul purta uniforma de colonel de artilerie rusească și marele cordon al Legumei de onoare. La sosirea trenului erau înșirați pe peronul gării membrii ambasadei Rusiei, miniștrii, birourile celor două Camere, biroul consiliului municipal, arhiepiscopul de Paris și generalii Davoust și Saussier. După prezentări, d. Faure a oferit brațul Țarinei, având la dreapta sa pe Țarul, care a trecut în revistă compania de onoare a gardei republicane. Când cortegiul s-a urcat în trăsură, mulțimea a scos urale imense și a aclamat pe Țarul, Țarina și pe d. Faure. Țarul a mulțumit publicului salutând militărește , Țarina înclinând capul în mod grațios, iar d. Faure saluta cu pălăria. Cele 15 trăsuri ale cortegiului sunt escortate de spahii vânători din Africa și gărzi republicani precedați de șefi Arabi. In prima trăsură iau parte : Țarul, Țarina purtând o toaletă albă garnisită cu blană, și în fața lor de Faure. Pe străzi mulțimea este imensă. Casele, balcoanele, terasele, arborii și felinarele sunt încărcate cu lame. Cortegiul trece pe lângă arcul de triumf și coboară Avenue des Champs-Élysées 1 care oferă o priveliște minunată. Mulțimea strigă: «Trăiască Țarul! Trăiască Imperatul!Trăiască Republica! Trăiască Franța!» și agită batistele și pălăriile. In dosul gardului de agenți și trupe spectacolul este de nedescris. La sosirea lor la ambasada rusească, Țarul, surizînd, salută o ultimă oară militărește și Țarina se înclină în mod grațios în fața acestui spectacol. La ambasada rusească fâlfâe drapelul personal al Țarului. Majestățile lor rusești sunt primite în marea sală a ambasadei în sunetul imnului rusesc de d. și d-na de Mohrenheim cari, înconjurați de personalul ambasadei, le oferi pâinea și sarea. Țarul se întreține apoi câteva minute cu d. Faure spunându-i cât de mult Țarina și dânsul sunt mișcați de călduroasa primire ce li s’a făcut în Franța și ce impresiune adâncă simt amândoi. D. Faure a părăsit ambasada la 11 ore 20.. m. și mulțimea i-a făcut o ovațiune călduroasă. Paris, 6 Octombre, D,-na și d-șoara Faure au sosit la ora 1 și jum. la reședința imperială, ca să facă vizită Majestăților Lor rusești. întreținerea a ținut un sfert de oră. Paris, 6 Octombre. Majestățile Lor rusești s’au dus la 2 ore la biserica rusească unde se aflau deja ambasadorul, soția ambasadorului și personalul ambasadei. întoarsă la ambasadă, Țarina a primit vizita d-nei Carnot, Paris, 6 Odon. După vizita sa la biserica rusească, Țarul s-a dus la Elisey, unde d. Faure îl aștepta pe peron, înconjurat de casa sa militară. După ce ’și-au strâns mâna în mod amical, cei doi șefi de Stat s’au retras într’un salon unde au avut o întreținere particulară care a ținut 20 de minute. Apoi a avut loc prezintarea miniștrilor, în urmă, în sala mare de serbări, recepțiunea senatorilor și a deputaților în număr de peste 500. D. Faure a exprimat Țarului mulțumirea sa că poate să-i prezinte pe membrii Parlamentului. Din partea sa Țarul a răspuns că este fericit că se găsește în mijlocul aleșilor națiuneî. Arhiepiscopul de Paris, generalii funcționarii înalți au fost prezintați alte saloane. Țarul s-a întors apoi la ambasada rusească, unde nunțiul apostolic i-a prezintat corpul diplomatic. Țarul a primit apoi pe ambasadorul englez, pe miniștrii danez și grec în audiență particulară, ca reprezentanți ai caselor cu care se înrudește. Țarul a făcut să se remită d-lor Méline, Loubet, Brisson și Hanotaux, marea cruce a ordinului Sfântului Alexandru Newsky. Suveranii ruși s’au dus la 7 ore la prânzul de la Elizen oferit de d. Faure. Erau escortați de cuirasieri și ofițeri superiori călări. Străzile erau iluminate în mod minunat. Prînzul numără 225 de tăcâmuri. Masa de onoare 18, împăratul și Președintele Republicei sunt la mijloc, împărăteasa este alături de d. Faure și Țarul are lângă dînsul pe d-na Faure. Mai iau încă parte la masa de onoare d-nii Loubet, Brisson, d-na Brisson, generalul prinț Woronzow-Daschkoff, d-na Loubet, d. Méline, principesa Galitzin, d. de Mohrenheim, d-na Méline, generalul Richter, d-na Barthou, d. Șișkin, d-na de Mohrenheim, d. Hanotaux, prințul Orlov și d. Darlan. In discursul său președintele Republicei sa exprimat în acești termeni: «Primirea ce a salutat intrarea Maiestății Voastre în Paris, s-a dovedit «sinceritatea sentimentelor a cărei expresiune am ținut să o primească pilonând piciorul pe pământul Republicei. «Prezența Majestății Voastre printre «noi a încheiat, în aclamațiunile unui popor întreg, legăturile ce unesc cele a două țâri într’o activitate armonioasă a și într’o încredere mutuală în chestinele lor. Unirea unui imperiu puternic și a unei republice laborioase au «putut să exercite deja o acțiune binenfăcătoare asupra păcii lumii. «întărită printro fidelitate dovedită, «această unire va continua să răspândească peste tot fericita sa influență, « Interpret al națiunei întregi, reînoiesc «Majestățiî Voastre urările ce facem , pentru mărirea domniei sale, pentru afericirea M. S. împărătesei și pentru.(prosperitatea vastului imperiu ale cărui destine sunt în mâinele Majestății « Voastre. Fie-mî permis să mai adaogi cât de mult a fost mișcată Franța «de graba cu care Majestatea sa imperială a bine-voit să satisfacă dorințele sale ; grațioasa sa ședere va lăsa în țara noastră o amintire neștearsă. »(Ridic paharul în onoarea M. S.împăratului Nicolae și a M. S. Impărătesei Alexandra Teodorovna», împăratul a răspuns : * Sunt adânc «mișcat de primirea ce Ni s’a făcut,împărătesei și Mie, în acest oraș mare «Paris, sorginte a atâtor genii, a atâta gust și atâta lumină. « Credincios nenumăratelor tradițiuni, ..am venit în Franța pentru a saluta în id-voastră, domnule președinte, pe șeful «unei națiuni cu care ne unesc niște legături așa de prețioase. Dupe cum ați spus și d-voastră, această unire prin(constanța sa nu poate să aibă decât cea mai fericită influență. Vă rog, d-le președinte, să fiți inter«prețul acestor sentimente pe lângă «Franța întreagă. Mulțumindu-ne pentru urările exprimate pentru Imperă«teasa și pentru mine, beau pentru prosaperitatea Franței și ridic paharul meu »din onoarea președintelui Republicei « francezei». Paris, 6 Octombrie La sosirea MM. II. la biserica rusească s’a produs un incident. Caii înhămați la trăsura la Caumont în care se aflau Țarul și Țarina s’au speriat și s’au încurcat în hățurile lor. împărăteasa s’a atins cu obrazul de crăcile arborilor. Cortegiul a avut multă caznă ca să se reformeze și s-au produs câteva înghesurl în mulțime, dar fără incident. In trăsura în care luaseră loc Suverani AUSTRIA ȘI ROMÂNIA ȚARUL IN FRANȚA — Prin fir telegrafic — Și în