Timpul, ianuarie 1897 (nr. 1-23)

1897-01-02 / nr. 1

No. 1 nopolului, care a avut drept consecință hotărîrea puterilor europene de a pune regulă în Statul otoman. Alegerea prezidentului Statelor­ Unite în locul d-lui Grover Cleveland, al cărui mandat expiră la 4 Martie 1897, a emoționat de astă dată și Europa, pentru că lupta candidaților se dedea pe o temă economică, care putea in­fluența și târgurile europene: aurul contra argintului. Marea majoritate a cetățenilor din America de Nord a avut însă priceperea necesară pentru a pre­fera pe apărătorul monedei sănătoase și așa Mac Kinley va intra peste două luni în vestita casă albă, invidiat de Bryan, candidatul căzut al argentiș­­tilor . De mare importanță a fost în anul 1896 mai ales călătoria Suveranilor Ru­siei la unele Curți europene, călătorie care­­ și-a serbat triumful la Cherbourg, Paris și Châlons. Aci lumea politică a aflat că între Rusia șî Franța există în­­tr’adevăr o alianță, de­și cuvântul n’a fost pronunțat, și Europa a știut in tine că pe lângă constelația puterilor centrale—Germania, Austro-Ungaria și Italia,—mai există o constelație : Franța alături de Rusia. Dar alianțele acestea n’au tulburat pe nimeni, nici n’au sdrun­­cinat credința popoarelor în menținerea păcii. Din potrivă. Cum altă dată înar­marea națiunilor însemna ajunul răs­­boaielor, iar azi asigură și mai temei­nic, pacea între popoare,—tot așa a­­lianțele puterilor, care se făceau odi­nioară în vederea vărsărilor de sânge, garantează azi și mai bine bine­face­­rile păcii. Eastern. ȘTIRILE ZILEI Consiliul general al județului Rîm­­nicu-Sărat este convocat în sesiune extraordinară, pentru ziua de 24 ia­nuarie 1897, spre a se ocupa cu mai multe cestiuni. * * * S’a aprobat un concediu de opt luni în țară și străinătate, pentru in­terese de familie, administratorului clasa II Topoloveanu Ilie, din al 8-lea regiment Dragoș No. 29, trecându-se în același timp, pe ziua de 25 Decem­brie 1896, în poziție de disponibilitate, conform art. 12 din legea asupra po­ziției oficierilor. * * * D. C. Popescu, actual sub-prefect al plășei Znagov, județul Ilfov, și d. P. Ștefănescu, actual sub-prefect al plășei Oltenița, acel­ județ, sunt trans­ferați unul în locul altuia în interes de serviciu. O­ Vod­îo PorV«m.txv.xx­ actual ajutor de sub-prefect al plășei Câmpii, ju­dețul Ialomița, și d. Ion Nicolescu, actual ajutor de sub-prefect al plă­șei Borcea, acel județ, sunt transferați unul în locul altuia, în interes de serviciu. D. Paraschiv Mihăileanu, actual a­­jutor de sub-prefect al plășei Vădeni, județul Brăila, este transferat, în in­teres de serviciu, în aceeași calitate la plasa Negoești, județul Ilfov, in locul d-lui C. Tomescu, demisionat. * * * D. Ovid Buteanu a fost numit în funcțiunea de cap al poliției urbei Isaccea, județul Tulcea, in locul d-lui D. Dimitrescu, demisionat. * * * Crampele de stomac sunt un acci­dent comun și rebel la persoanele ner­voase. Aceste crampe sunt însoțite de amețeli, de arsuri la stomac și de di­gestii penibile. Arthristismul e mai în­tot­dea­una amestecat în împreju­rarea aceasta. Ca tratament, feriți-ve de calmante, cari potolesc zeul fără a ’l vindeca , dați ațîțătoare ale vitalităței nervoase: vinul Bravais, cu baza de Kola, Coca, guarana și theobronină, reprezintă chintesența tonică și imputernicitoare a sângelui și a nervilor. Consultați pe medicul vostru în această privință, și el va fi de aceeași părere, —căci opiniunea exprimată aici este a între­gului corp medical. * « * ULTIM CUVÂNT A: Me frate, într’o noapte am visat, că mâncam scrumbie. B: Ei, și­... A: De frică să nu me apuce setea, șease zile de arentul am stat în câr­ciumă. Moș Neagu. ---------------------------------------------------­ MUZICA SI TEATRU Aseară a fost prima reprezentație a trupei franceze de la teatrul Lyric. Trupa, obosită de drum, nu poate fi apreciată după această primă reprezen­tație. DA STERIE­N.CIURCU IX Pelikangasse—No. 10, Viena Consultațiune cu celebritățile medicali și cu specialiștii de la facultatea de me­dicină din Viena. TIMPUL 1 IANUARIE PAGINI STREINE AURUL FARA VALOARE II*) Primul-ministru chiamă pe Erik. Ex­celența se bucură că un Danez a fă­cut descoperirea cea mai mare a vea­cului, poate a tuturor veacurilor. Insă! Insă ,tocmai pentru că nici o altă des­coperire nu va avea o asemenea in­fluență asupra situației lumei întregi, nici gând ca ea să fie publicată înainte ca lumea să fie pregătită cu încetul­). Ministrul descrie haosul ce ar urma: «Aurul și toate metalurile prețioase — căci spuneți chiar d­v.­că va fi ușor să se fabrice argint și platină— își pierd va­loarea în momentul când se va cu­noaște descoperirea. Firul telegrafic răs­pândește știrea in câte­va ore în toată lumea și aceasta rămâne de o dată fără monede plătitoare. Și ce apoi? Toate bursele, toate băncile, toate prăvăliile din lumea întreagă trebue să se închi­­ze și tot comerțul încetează. Funcțio­narii rămân fără leafă, oamenii cei mai bogați, afară de moșierii cei mari­—de­și toată proprietatea nu va mai valora mult—sărăcesc,—ba, ce e mai mult, va isbucni o foamete. Brutarul nu poate vinde, căci nimeni n’are bani ca să’i plătească. Lumea civilizată e silită să se întoarcă la negoțul cu schimbul. Dar, mai înainte, masele s’ar revolta, bijutierii ar prăda bru­tăriile, orășenii s’ar năpusti asupra sa­telor și ar devasta locuințele țărănești ca să se sature. Tot ce se numește or­dine. Stat, societate și familie ar pieri și ar rămâne numai indivizii rapaci, cari s’ar ucide reciproc—» Excelența Sa are dreptate. Erik ră­mâne­­ însă încăpățînat. Ministrul îi promite toate distincțiunile posibile. In zadar. Atunci vine amenințarea. Sta­tele nu vor privi liniștite cum un sin­gur om întoarce lumea pe dos. Erik se duce disgrațiat. A doua zi tipogra­ful îi înapoiază manuscriptul. Apoi Erik e chemat de prefectul poliției, care-l roagă să rămâe liniștit, nu cum­va să întreprindă ceva contra Statului, căci nu se vor evita măsurile cele mai ex­treme. Erik se hotărăște să plece în străi­nătate. Soția sa îi însoțește. Ea vrea să împartă cu dânsul zilele urâte ale bo­găției, ca altă dată frumoasele zile ale sărăciei. Pleacă la Berlin. Spioni de poliție îi urmăresc și telegraful a comunicat deja tuturor guvernelor călătoria și pla­nul inventatorului. La Berlin, în hotel, Erik primește o scrisoare a cancela­rului imperiului: «Vă rog să ’mi acor­dați o convorbire azi la orele 2.» Can­celarul vorbește prietenosă. El găsește că guvernul danez a procedat pros­tește. Erik să’șî vînză descoperirea gu­vernului german, natural nu pentru bani. Ce ar fi dacă ’i-ar da cele mai înalte titluri și ordine ? Erik înalță din umeri. Cancelarul oferă mai mult : «Germania vă va numi principe al Bulgariei... sau chiar Rege!» Erik re­fuză. Atunci ’i se comunică ordinul de expulzare, trebue să părăsească ime­diat Prusia. Erik pleacă cu soția sa la Paris. Vrea să predea descoperirea chimistului Du­­cis ca s’o publice în Journal Chimique. Dar înaintea ușei savantului parisian Erik e arestat și dus în fața șefului poliției. Acesta îi comunică cum că prezidentul Republicei vrea să-­l vor­­vească imediat. Acesta îl mustră pen­tru intenția de a publica descoperirea ; guvernul danez a înștiințat toate pu­terile; și Franța ii poate oferi o co­roană în schimbul descoperirea, numai să nu ’și publice descoperirea, altmin­teri... Prezidentul șoptește ceva la u­­rechia lui Erik și acesta pălește. Va să zică­­ ospiciul de nebuni. — Ce vroiți ? Salus populi summa lex este ! zice prezidentul. Acum Erik rătăcește prin lume fără odihnă. Pretutindeni îl înconjoară spio­ni, dușmani. In sfârșit își cumpără o insulă mică pe coasta de sud a Spaniei, La Isla Verde, clădește un castel­ su­perb și trăește aci trist cu soția sa. Unde e vremea din Könningshof când aurul mai avea valoare, pentru că nu ’l avea ? Acum îl are în abundență, ca altă dată regele Midas, dar­­ i-a luat toată pofta traiului. Ce valoare are descoperirea dacă nu poate­­ gusta onoarea ei . In Anglia își construește o corabie din table de oțel platinat și prevăzută cu toate minunile teh­nică, noul și dul­­cețurile artei. O botează Chemera. La începutul anului 1900 Chemera părăsește portul și se îndreptează spre Oceanul Atlantic. In același timp au plecat în aceeași direcție și o corvetă engleză, care încrucișa pe canal de luni întregi, și o corabie de resboiu franceză,­ sunt păzitorii Chemeel. Timp de un an Erik Poulsen rătă­cește pe toate mările, însoțit de cele două corăbii de resboiu. Aceasta îl su­pără și într’o zi, incuragiat de soția sa, hotărăște să fugă de sub pază. Vapoa­rele se aflau la o distanță de 300 mile de coasta Statului Chili. Personalul de serviciu de pe Chemera, care nu știa încă ce stăpân puternic are, e pus în curent. La început ei nu pricep. Dacă *­ A se vedea Timpul de o zi, Erik poate face aur, de ce nu păstrează secretul ? întreabă mateloții. El le ex­plică cim că gloria descoperireî valo­rează mai mult de­cât toate bogățiile din lume. Mateloții sunt entuziasmați și convin să încerce fuga. Noaptea tre­bue să se stingă de o dată luminile și să se dea apoi o goană în direcția por­tului Sud. Miezul nopții sosi. Luminile de pe Chemera se stinseră și în același mo­ment corabia fu întoarsă și îndreptată spre Sud-Est. Pare că nu s’a observat nimic pe corăbiile spioane. Dar de­o­­dată răsună bubuit de tun întâiu de pe corabia franceză, apoi de pe cea engleză. In întuneric, un matelot trădător de pe Chemera se asvârlise intr-o barcă și avi­zase pe dușmani. Acum începe vână­toarea cea mare. Chemera sboară peste marea întunecoasă. Ea ar fi scăpat dacă nu apărea de­o dată o lumină orbitoare care luminează marea cale de o poștă și se oprește asupra Chemeei. Urmează imediat o a doua lumină. Urmăritorii au reflectori electrici, așa că fuga nu mai e posibilă prin întuneric. Cazanele de pe Chemera sunt i­nălzite cu cărbuni, în gradul cel mai înalt. Francezul rămâne înapoi, dar Englezul se aproprie. Atunci Erik pune să se încarce un tun și -l îndreptează spre reflectatorul electric, împușcătura reușește și Chemera scapă de sub ur­mărire. Matelotul Szemsky, care încăr­­case tunul, a fost însă grav rănit prin explozia­ tunului. Erik îl trimite în Eu­ropa, pe o barcă ce întâlnise în cale, după ce îî cususe în tălpile cismelor descrierea descoperirei sale, pe care trebue să o predea chimistului Ducis din Paris spre publicare. Chemera pleacă înainte. După un an, corabia lui Erik, care se plimbase pe la polul Sud, întâlnește o barcă de pescari. Mateloții vor să cumpere cartofi. Kilogramul costă zece lire englezești. In Erik se deșteptă o bănuială. Urcatu-s’au astfel toate pre­țurile ? Da. Din Anglia a venit în ul­timul timp o adevărată inundație de aur. Flota Angliei e acum mai mare de­cât a tuturor Statelor împreună. Anglia a cucerit toate posesiunile asiatice ale Rusiei și cele africane ale Germaniei. China a devenit o colonie engleză, căci Anglia are, în mod misterios, atâțea bani câți vrea. O corabie de răsboin gigantică, miș­cată cu electr­icitate, apare pe orizont. E o corabie engleză. Chemera e prinsă cu un electro­magnet care lucrează sub apă. Erik e prins și deportat pe insu­lele Shetland, într’o colonie de nebuni. Aci găsește și pe Szemsky, pe care En­glezii îl prinseseră. Erik și Szemsky se înțeleg ca să fugă. Cu nitroglicerină asvârs în aer ospiciul, apoi, la ma­lul mărei, găsesc pe soția lui Erik și pe m,#eloții­­ de pe Chemeia, cari fuseseră și ei închiși aci, și fug cu toții pe un vaporaș. Ajung la in­sulele Faroer. Aci eî află tot ce s’a petrecut de când nu mai debarca­seră pe pământ. I-a mers réa lumii. A­­cum două ani lumea a fost inundată de bani; cu cât erau mai mulți bani, cu atât se scumpeau toate. In urmă banii nu se mai puteau întrebuințați în ne­goț. Trebuia să se schimbe : oile pe fier, fulgii pe ace , reveniseră vremu­rile antice. Bogații sărăciră. Mai rău­ era de funcționari : leafa lor pe un an întreg abia ajungea pentru mâncare de o zi. Numai Anglia, care avea atâția bani, devenise puternică și cucerise o grămadă de țări. Atunci toate țările se m­iră contra Angliei. Isbucni un răs­boiu universal. Se află că Anglia își fabrică aur pe cale artificială și așa me­talul acesta își pierdu toată valoarea. Statele nu mai putură încasa dările; nimeni nu mai primea funcții. Răsboiul încetă de la sine, dar în schimb is­bucni pretutindeni revoluția. Mulți oa­meni pieriră și popoarele își înteme­­iară singure guverne. Se găsise o mo­nedă nouă și aceasta liniștise popoarele.­Moneda cea nouă erau niște bani de hârtie cu o contravaloare în... pământ. Hârtia promitea posesorului atâtea po­goane de pământ. Iar Erik, ale cărui moșii fuseseră con­fiscate, se întoarce în patrie și primește postul de chimist la fabrica din Rön­ningshof. Așa se sfârșește romanul. Pariurile și jocurile de Tursii în Bel­gia.—Belgia, ca și Germania, s’a hotărît a opri târgurile cu termen. Iată text­ul proiectului de lege care s’a votat de Se­natul belgian : Art. 1. Târgurile cu termen sunt re­cunoscute de lege și vor fi executate ca ori­ ce convenție licită. Art. 2. Pariurile și jocurile de bursă sunt isbite de o nulitate de ordine pu­blică, ca contrarii bubelor moravuri. Art. 3. Constitue un pariu sau jocuri de bursa ori­ce convențiune în care in­­tențiunea comună a părților este de a ex­clude predarea și primirea productelor, a mărfurilor sau a oare­căror valori mobi­liare în privința cărora nu se tratează de­cât în aparență și de a limita obiectul contractului la o simplă diferență asupra urcare­ sau scăderea cursurilor. Art. 4. Pariul și jocul de bursă nu se presupune și trebue să fie dovedit de acela care îl alegă. Dovada se poate face prin toate mijloacele de drept. Art. 3. Sunt nule, ca și pariurile și jocurile de bursă, orî-ce gajuri, promi­siuni, ipotece, cauțiuni, acoperiri, orî-ce stipulațiuni sau prestațiuni de comisio­­nari și de salarii și în general orî-ce acte de ori-ce natură ar putea fi, care au de cauză juridică fie pariul sau jocul de Bursă, fie datoria la care ați dat naș­tere. Această nulitate nu se poate opune terțiilor de bună credință. Art. 6. Se va pedepsi cu închisoare de opt zile până la șease luni și cu a­­mendă de la 100 până la 5000 franci, sau numai cu una din aceste pedepse, ori­ cine va fi servit cu credință sa­i în mod obișnuit de intermediar pentru pa­riuri sau­ jocuri de bursă. Pedepsele vor putea fi urcate la în­doit, dacă se constată in mod obișnuit abuzuri de trebuințe, slăbiciuni sau pa­siune de jocuri. Companiile germane de navigati­­une.­Se scrie din Berlin Economistului European. «Reichstagul a discutat o cestiune in­teresantă : acea a subvențiunei compani­­elor de navigațiune care fac traficul în Extremul­ Orient. Tot obține ele sau nu sporirea de 1.500.000 mărci pentru a stabili patru serviciuri pe lună în loc de doue? In Germania ca și în Franca ar­matorii impută companielor subvenționate că accaparează navlul și le fac o con­curență ruinătoare cu ajutorul subven­­țiunei. «Agrarii "sunt și dânși ostili sub­ven­­țiunilor. El pretinde că aceste subvențiuni le plătește agricultura. De aceea pr­ectul­ a fost trimis în studiul unei comisuni. Alții pretind că conservatorii agrari vor vota subvențiunea dacă guvernul vi pre­zintă un nou­ proiect de lege asupra mar­garinei». Finanțele Greciei.— Primim azi­­ d­in­ Paris telegrama următoare: «Știrea din Atena1 de la 9 ianuarie, în privința reluării negocierilor cu credi­torii Greciei este desmințită în mod ca­tegoric. Norddeutsche Allgemmeine Zeitung zice că tot așa se desminte și știrea în privința pretinsului sprijin dat silințelor Băncii Naționale grecești de către mi­­nistrul german la Atena». A­ost însă reținut. Acum se­ află la spial, unde med­ii se silesc să-l în­­săfiroșiască, ca h-șî înceapă din nou șirii suferințelor - ---------------------nem----------------------­ MIȘCAREA COMERCIALA Importul vTțelor în străinătate. - -Mi­nisterul domeniilor a luat hotărîrea ur­mătoare : «Având în vedere legea pentru com­baterea filoxerei de la 1 iulie 1891 . Având în vedere extensiunea maladiei Black-Roch în Franța ; Considerând că această maladie, până in prezent cel puțin, nu a fost semnalată de nimenea în țară, și Conform decisiunei ministeriale sub No. 111.881 din 1896, se publică spre cunoș­tința generală că de astă­zi înainte mi­nisterul nu va mai da autorizațiune par­ticularilor de a importa vite din străină­tate ». Arendarea moșiilor Eforiei.— Eforia spitalelor civile publică în Monitorul Ofi­cial de azi: 1. Un regulament de licitațiuni pentru arendarea sau închirierea bunurilor Efo­riei ; și 2. Condițiuni generale pentru arenda­rea moșiilor Eforiei pe 10 ani. FELURIMI Tragedia unul filosof. — Un om bă­tut de soartă voi să-și pună căpăt vie­ții nenorocite, într’una din zilele tre­cute, la Viena. Acest om es­te profe­sorul de filosofie Kordesch, care a voit să se otrăvească cu mormină,dar n’a reușit pentru că a fost văzut de alții și împiedecat. Astă­zi nenorocitul zace î­n spital ; viața întreagă a fost numai chin și suferință. Kordesch a fost un pro­fesor învățat.. In etate de cj0 de ani se însura cu o fată bogată din Paris, cu care avu 5 copii. El și-fi înființat o tipografie la Marburg (Stiria) și aici a editat și a redactat mai multe foi. In întreprinderea aceasta fu tară no­roc. După câți­va ani se întoarse ia­răși sărac în orașul său natal, la Lai­bach. Nu mult după aceasta se duse dimpreună cu familia sa în lumea nouă (America) ca să’șî cerce norocul. Timp de șease ani a petrecut în Brazilia, dar n’a putut nici să’și câș­tige avere, nici să capete vr’o exis­tență sigură. Amărît și descuragiat, se reîntoarse din Brazilia și veni la Triest. Abia ajunse pe pământul european și din nou îi persecută soarta nemi­loasă. Pe stradele Triestului un car încărcat cu butoaie trecu­­teste pro­fesorul Kordesch. A fost transportat la spital, unde a suferit cele mai mari chinuri timp de 3 ani și de 13 ori a fost operat. După­ ce Kordesch a scă­pat din spital, soția sa a dispărut, a căutat’o pretutindenea, dar n’a găsit’o. Copiii lui au fost dap într’un insti­tut de creștere de către niște oameni marinimoșî. Lovitura aceasta de pe urmă l’a su­părat într’atât de tare încât înebuni. Aceasta însă nu dură mult. După câte­va săptămâni a fost liberat din casa de nebuni și cu sufletul rănit de moarte plecă la Viena, ca să-și caute din nou soția, pe care n’o putea uita. Dar n’o găsi și, lipsit de orî-ce mate­rial se hotărî să-și curme firul vieții și încercă să se otrăviască cu morfină. •1897 DIN TRAIA LU­M­­­EA ----- Gar­der­obi împăratului Wil­htm II. Iren poate să-și facă ci­ne­va p­iesele de garderoba Imperiului Germaniei. A­­cestă garderobă obține uniformele tutu­­ro regimentelor di armata prusiana, cu Șacile, căscile, ciuunul, epoletele de mica și dominare ținută săbiile și chiurasele ia; și când zicem tate regimentele înțe­legem : a« infantrie, artilerie, ulanî, dragoni, ch­arasierî etc., la cari trebue să adaogă­m­ și marna. împărații este poprietar al mai mul­tor regimente: bawreze, saxone, badeze, wurtembegeze, și are prin urmare u­ni­­formele crespunzitoare, cu accesoriile treb­incioge. Este în­ fine proprietarul sau coman­antul onorific al mai multor regimente străine de infanterie și cava­lerie, în austria, Rusia, Italia, Englileza, Suedia, iai­ă admiral în marina en­gleză și redeză și pentru fie­care regi­ment are evident, uniforma corespunză­toare. Numai uniformele străine umplu două odă ale căror păreți sunt garnisiți complect cu dulapuri încărcate de uni­forme. Pentru întrebuințarea obicinuită, îm­i a­păratul­­­ o uniforma pentru toate ținu­­­tele de m­otal și admirat. Se adaugă a­­poi haide de vânătoare, uniforma de vâ­nătoare, de mult introdusă, uniforma tacht-ub englez și germani hainele ci­vile dearnă și de vara, costume de sport pentru jwn-tennis etc.; fie­care din a­­ceste citume au pălăriile, mănușile, ciș­mele, Istoanele corespunzătoare; în fine albiture și cutiile cu nasturi de piept și manete, inele etc. etc. Nu­xista un magazin de haine mili­tare și civile ca să fie așa de bine a­­sortat­a garderoba împăratului. Ingțit­orul numit garderobier are mai mulți micalternî cari se pricep în ale croitorei aceștia îngrijjesc de nasturi și de micele repit­ațiuni de făcut, căci se observă o mare bonomie, mai­ ales în ceea­ ce privește diformele. Tunicele îm­păratului sunt preîtîlite de 3—4 ori, re­­înoindu-se gulerul, ep­ Miî etc. Și cu hai­nele civile se face cât se poate mai multă economie. De garderoba împăratului se țin și de­cora­țiunile. Se apreciau valoarea tuturor decorațiunilor la un m­i­lion de mărci. In călătorie, împăratul ia­ cu sine decorați­­uni în valoare de GOO.OOO mărci, cari sunt așezate în anumit lăzi de metal, sub privegherea unor funcționari speciali de la Curte,________1. ---- ----*—— INTEMPLARI Furt.—Alaltă era un domn Rădulescu, din Calea Rahovei, a fost victima unui furt. Pe când lipsea de acasă, un pungaș i-a furat suma de 2400 lei. Și tocmai acum, în ajunul anului nou­­ Accident. — Ieri noapte, șeful trenu­lui de Moldova, care venea la București, a alunecat din vagon lângă stația Valea Călugărească și a căzut între linii. Dân­­du-se semnalul de alarmă, trenul a fost oprit. Din fericire, șeful de tren nu a fost lo­vit și a scăpat cu viață. --------------------------------------------------­ IN­FORMAȚI­UNI La telegrama trimisă] d-lui Sturdza de către d-nil­­ Iomtacuzino și Stoi­­cescu cu privire la situație, fostul ministru președinte a respin­s în fran­țuzește : «Stați pe loc. Sosesc pe la 3 Ianuarie și vom­ pune regulă». Ia­r după mine Că=l omor. Alaltă erî s’a făcut la T.-Jiu alegerea pentru colegiul al doilea de Senat. Au luat parte la vot 210 alegetori. S’au anulat 8 buletine. D. general Berendey,candidatul ad­ministrației, a întruni 125 de gla­suri. D. T. Cămarășelai 77. Ingerințele administative sevârșite cu ocazia acestei alegeri, ingerințe a­­duse la cunoștința guvernului, vor face, suntem siguri, ci alegerea sa fie validată de către majoritatea gu­vernamentală. Astăzi, Marți, se judecă un nou pr­­es al Tribunei înaintea Curții cu jurați din Cluj. Cel care va avea­ respunză inain­tea JUJU'1 al UJ­ui ung­resc este d. Andired Balfóst redac­tor responsabil al Trimnei Și Foniei Poporului, care actuamente își face la Seghedin osânda dl: un an Și trei luni la care a fost com­anizat <‘,‘ Curtea cu jurați din h‘u.Í în ziua de 29 Septembrie. D. Balf? maî ,ai'e !i't facă alte nouî 4 luni Pe temniță, l­a care a fost osândit, to­t într’un proces de presă, la 3 Noeml Ziarul Wiener Tallatt ,anunță că un consorțiu­ de banceră din Bruxel­les, Paris și invers a hotărît să ceară guvernului nostru atirizarea de a în­

Next