Timpul, ianuarie 1897 (nr. 1-23)
1897-01-02 / nr. 1
No. 1 nopolului, care a avut drept consecință hotărîrea puterilor europene de a pune regulă în Statul otoman. Alegerea prezidentului Statelor Unite în locul d-lui Grover Cleveland, al cărui mandat expiră la 4 Martie 1897, a emoționat de astă dată și Europa, pentru că lupta candidaților se dedea pe o temă economică, care putea influența și târgurile europene: aurul contra argintului. Marea majoritate a cetățenilor din America de Nord a avut însă priceperea necesară pentru a prefera pe apărătorul monedei sănătoase și așa Mac Kinley va intra peste două luni în vestita casă albă, invidiat de Bryan, candidatul căzut al argentiștilor . De mare importanță a fost în anul 1896 mai ales călătoria Suveranilor Rusiei la unele Curți europene, călătorie care și-a serbat triumful la Cherbourg, Paris și Châlons. Aci lumea politică a aflat că între Rusia șî Franța există într’adevăr o alianță, deși cuvântul n’a fost pronunțat, și Europa a știut in tine că pe lângă constelația puterilor centrale—Germania, Austro-Ungaria și Italia,—mai există o constelație : Franța alături de Rusia. Dar alianțele acestea n’au tulburat pe nimeni, nici n’au sdruncinat credința popoarelor în menținerea păcii. Din potrivă. Cum altă dată înarmarea națiunilor însemna ajunul răsboaielor, iar azi asigură și mai temeinic, pacea între popoare,—tot așa alianțele puterilor, care se făceau odinioară în vederea vărsărilor de sânge, garantează azi și mai bine binefacerile păcii. Eastern. ȘTIRILE ZILEI Consiliul general al județului Rîmnicu-Sărat este convocat în sesiune extraordinară, pentru ziua de 24 ianuarie 1897, spre a se ocupa cu mai multe cestiuni. * * * S’a aprobat un concediu de opt luni în țară și străinătate, pentru interese de familie, administratorului clasa II Topoloveanu Ilie, din al 8-lea regiment Dragoș No. 29, trecându-se în același timp, pe ziua de 25 Decembrie 1896, în poziție de disponibilitate, conform art. 12 din legea asupra poziției oficierilor. * * * D. C. Popescu, actual sub-prefect al plășei Znagov, județul Ilfov, și d. P. Ștefănescu, actual sub-prefect al plășei Oltenița, acel județ, sunt transferați unul în locul altuia în interes de serviciu. O Vodîo PorV«m.txv.xx actual ajutor de sub-prefect al plășei Câmpii, județul Ialomița, și d. Ion Nicolescu, actual ajutor de sub-prefect al plășei Borcea, acel județ, sunt transferați unul în locul altuia, în interes de serviciu. D. Paraschiv Mihăileanu, actual ajutor de sub-prefect al plășei Vădeni, județul Brăila, este transferat, în interes de serviciu, în aceeași calitate la plasa Negoești, județul Ilfov, in locul d-lui C. Tomescu, demisionat. * * * D. Ovid Buteanu a fost numit în funcțiunea de cap al poliției urbei Isaccea, județul Tulcea, in locul d-lui D. Dimitrescu, demisionat. * * * Crampele de stomac sunt un accident comun și rebel la persoanele nervoase. Aceste crampe sunt însoțite de amețeli, de arsuri la stomac și de digestii penibile. Arthristismul e mai întotdeauna amestecat în împrejurarea aceasta. Ca tratament, feriți-ve de calmante, cari potolesc zeul fără a ’l vindeca , dați ațîțătoare ale vitalităței nervoase: vinul Bravais, cu baza de Kola, Coca, guarana și theobronină, reprezintă chintesența tonică și imputernicitoare a sângelui și a nervilor. Consultați pe medicul vostru în această privință, și el va fi de aceeași părere, —căci opiniunea exprimată aici este a întregului corp medical. * « * ULTIM CUVÂNT A: Me frate, într’o noapte am visat, că mâncam scrumbie. B: Ei, și... A: De frică să nu me apuce setea, șease zile de arentul am stat în cârciumă. Moș Neagu. --------------------------------------------------- MUZICA SI TEATRU Aseară a fost prima reprezentație a trupei franceze de la teatrul Lyric. Trupa, obosită de drum, nu poate fi apreciată după această primă reprezentație. DA STERIEN.CIURCU IX Pelikangasse—No. 10, Viena Consultațiune cu celebritățile medicali și cu specialiștii de la facultatea de medicină din Viena. TIMPUL 1 IANUARIE PAGINI STREINE AURUL FARA VALOARE II*) Primul-ministru chiamă pe Erik. Excelența se bucură că un Danez a făcut descoperirea cea mai mare a veacului, poate a tuturor veacurilor. Insă! Insă ,tocmai pentru că nici o altă descoperire nu va avea o asemenea influență asupra situației lumei întregi, nici gând ca ea să fie publicată înainte ca lumea să fie pregătită cu încetul). Ministrul descrie haosul ce ar urma: «Aurul și toate metalurile prețioase — căci spuneți chiar dv.că va fi ușor să se fabrice argint și platină— își pierd valoarea în momentul când se va cunoaște descoperirea. Firul telegrafic răspândește știrea in câteva ore în toată lumea și aceasta rămâne de o dată fără monede plătitoare. Și ce apoi? Toate bursele, toate băncile, toate prăvăliile din lumea întreagă trebue să se închize și tot comerțul încetează. Funcționarii rămân fără leafă, oamenii cei mai bogați, afară de moșierii cei mari—deși toată proprietatea nu va mai valora mult—sărăcesc,—ba, ce e mai mult, va isbucni o foamete. Brutarul nu poate vinde, căci nimeni n’are bani ca să’i plătească. Lumea civilizată e silită să se întoarcă la negoțul cu schimbul. Dar, mai înainte, masele s’ar revolta, bijutierii ar prăda brutăriile, orășenii s’ar năpusti asupra satelor și ar devasta locuințele țărănești ca să se sature. Tot ce se numește ordine. Stat, societate și familie ar pieri și ar rămâne numai indivizii rapaci, cari s’ar ucide reciproc—» Excelența Sa are dreptate. Erik rămâne însă încăpățînat. Ministrul îi promite toate distincțiunile posibile. In zadar. Atunci vine amenințarea. Statele nu vor privi liniștite cum un singur om întoarce lumea pe dos. Erik se duce disgrațiat. A doua zi tipograful îi înapoiază manuscriptul. Apoi Erik e chemat de prefectul poliției, care-l roagă să rămâe liniștit, nu cumva să întreprindă ceva contra Statului, căci nu se vor evita măsurile cele mai extreme. Erik se hotărăște să plece în străinătate. Soția sa îi însoțește. Ea vrea să împartă cu dânsul zilele urâte ale bogăției, ca altă dată frumoasele zile ale sărăciei. Pleacă la Berlin. Spioni de poliție îi urmăresc și telegraful a comunicat deja tuturor guvernelor călătoria și planul inventatorului. La Berlin, în hotel, Erik primește o scrisoare a cancelarului imperiului: «Vă rog să ’mi acordați o convorbire azi la orele 2.» Cancelarul vorbește prietenosă. El găsește că guvernul danez a procedat prostește. Erik să’șî vînză descoperirea guvernului german, natural nu pentru bani. Ce ar fi dacă ’i-ar da cele mai înalte titluri și ordine ? Erik înalță din umeri. Cancelarul oferă mai mult : «Germania vă va numi principe al Bulgariei... sau chiar Rege!» Erik refuză. Atunci ’i se comunică ordinul de expulzare, trebue să părăsească imediat Prusia. Erik pleacă cu soția sa la Paris. Vrea să predea descoperirea chimistului Ducis ca s’o publice în Journal Chimique. Dar înaintea ușei savantului parisian Erik e arestat și dus în fața șefului poliției. Acesta îi comunică cum că prezidentul Republicei vrea să-l vorvească imediat. Acesta îl mustră pentru intenția de a publica descoperirea ; guvernul danez a înștiințat toate puterile; și Franța ii poate oferi o coroană în schimbul descoperirea, numai să nu ’și publice descoperirea, altminteri... Prezidentul șoptește ceva la urechia lui Erik și acesta pălește. Va să zică ospiciul de nebuni. — Ce vroiți ? Salus populi summa lex este ! zice prezidentul. Acum Erik rătăcește prin lume fără odihnă. Pretutindeni îl înconjoară spioni, dușmani. In sfârșit își cumpără o insulă mică pe coasta de sud a Spaniei, La Isla Verde, clădește un castel superb și trăește aci trist cu soția sa. Unde e vremea din Könningshof când aurul mai avea valoare, pentru că nu ’l avea ? Acum îl are în abundență, ca altă dată regele Midas, dar i-a luat toată pofta traiului. Ce valoare are descoperirea dacă nu poate gusta onoarea ei . In Anglia își construește o corabie din table de oțel platinat și prevăzută cu toate minunile tehnică, noul și dulcețurile artei. O botează Chemera. La începutul anului 1900 Chemera părăsește portul și se îndreptează spre Oceanul Atlantic. In același timp au plecat în aceeași direcție și o corvetă engleză, care încrucișa pe canal de luni întregi, și o corabie de resboiu franceză, sunt păzitorii Chemeel. Timp de un an Erik Poulsen rătăcește pe toate mările, însoțit de cele două corăbii de resboiu. Aceasta îl supără și într’o zi, incuragiat de soția sa, hotărăște să fugă de sub pază. Vapoarele se aflau la o distanță de 300 mile de coasta Statului Chili. Personalul de serviciu de pe Chemera, care nu știa încă ce stăpân puternic are, e pus în curent. La început ei nu pricep. Dacă * A se vedea Timpul de o zi, Erik poate face aur, de ce nu păstrează secretul ? întreabă mateloții. El le explică cim că gloria descoperireî valorează mai mult decât toate bogățiile din lume. Mateloții sunt entuziasmați și convin să încerce fuga. Noaptea trebue să se stingă de o dată luminile și să se dea apoi o goană în direcția portului Sud. Miezul nopții sosi. Luminile de pe Chemera se stinseră și în același moment corabia fu întoarsă și îndreptată spre Sud-Est. Pare că nu s’a observat nimic pe corăbiile spioane. Dar deodată răsună bubuit de tun întâiu de pe corabia franceză, apoi de pe cea engleză. In întuneric, un matelot trădător de pe Chemera se asvârlise intr-o barcă și avizase pe dușmani. Acum începe vânătoarea cea mare. Chemera sboară peste marea întunecoasă. Ea ar fi scăpat dacă nu apărea deo dată o lumină orbitoare care luminează marea cale de o poștă și se oprește asupra Chemeei. Urmează imediat o a doua lumină. Urmăritorii au reflectori electrici, așa că fuga nu mai e posibilă prin întuneric. Cazanele de pe Chemera sunt inălzite cu cărbuni, în gradul cel mai înalt. Francezul rămâne înapoi, dar Englezul se aproprie. Atunci Erik pune să se încarce un tun și -l îndreptează spre reflectatorul electric, împușcătura reușește și Chemera scapă de sub urmărire. Matelotul Szemsky, care încărcase tunul, a fost însă grav rănit prin explozia tunului. Erik îl trimite în Europa, pe o barcă ce întâlnise în cale, după ce îî cususe în tălpile cismelor descrierea descoperirei sale, pe care trebue să o predea chimistului Ducis din Paris spre publicare. Chemera pleacă înainte. După un an, corabia lui Erik, care se plimbase pe la polul Sud, întâlnește o barcă de pescari. Mateloții vor să cumpere cartofi. Kilogramul costă zece lire englezești. In Erik se deșteptă o bănuială. Urcatu-s’au astfel toate prețurile ? Da. Din Anglia a venit în ultimul timp o adevărată inundație de aur. Flota Angliei e acum mai mare decât a tuturor Statelor împreună. Anglia a cucerit toate posesiunile asiatice ale Rusiei și cele africane ale Germaniei. China a devenit o colonie engleză, căci Anglia are, în mod misterios, atâțea bani câți vrea. O corabie de răsboin gigantică, mișcată cu electricitate, apare pe orizont. E o corabie engleză. Chemera e prinsă cu un electromagnet care lucrează sub apă. Erik e prins și deportat pe insulele Shetland, într’o colonie de nebuni. Aci găsește și pe Szemsky, pe care Englezii îl prinseseră. Erik și Szemsky se înțeleg ca să fugă. Cu nitroglicerină asvârs în aer ospiciul, apoi, la malul mărei, găsesc pe soția lui Erik și pe m,#eloții de pe Chemeia, cari fuseseră și ei închiși aci, și fug cu toții pe un vaporaș. Ajung la insulele Faroer. Aci eî află tot ce s’a petrecut de când nu mai debarcaseră pe pământ. I-a mers réa lumii. Acum două ani lumea a fost inundată de bani; cu cât erau mai mulți bani, cu atât se scumpeau toate. In urmă banii nu se mai puteau întrebuințați în negoț. Trebuia să se schimbe : oile pe fier, fulgii pe ace , reveniseră vremurile antice. Bogații sărăciră. Mai rău era de funcționari : leafa lor pe un an întreg abia ajungea pentru mâncare de o zi. Numai Anglia, care avea atâția bani, devenise puternică și cucerise o grămadă de țări. Atunci toate țările se miră contra Angliei. Isbucni un răsboiu universal. Se află că Anglia își fabrică aur pe cale artificială și așa metalul acesta își pierdu toată valoarea. Statele nu mai putură încasa dările; nimeni nu mai primea funcții. Răsboiul încetă de la sine, dar în schimb isbucni pretutindeni revoluția. Mulți oameni pieriră și popoarele își întemeiară singure guverne. Se găsise o monedă nouă și aceasta liniștise popoarele.Moneda cea nouă erau niște bani de hârtie cu o contravaloare în... pământ. Hârtia promitea posesorului atâtea pogoane de pământ. Iar Erik, ale cărui moșii fuseseră confiscate, se întoarce în patrie și primește postul de chimist la fabrica din Rönningshof. Așa se sfârșește romanul. Pariurile și jocurile de Tursii în Belgia.—Belgia, ca și Germania, s’a hotărît a opri târgurile cu termen. Iată textul proiectului de lege care s’a votat de Senatul belgian : Art. 1. Târgurile cu termen sunt recunoscute de lege și vor fi executate ca ori ce convenție licită. Art. 2. Pariurile și jocurile de bursă sunt isbite de o nulitate de ordine publică, ca contrarii bubelor moravuri. Art. 3. Constitue un pariu sau jocuri de bursa orice convențiune în care intențiunea comună a părților este de a exclude predarea și primirea productelor, a mărfurilor sau a oarecăror valori mobiliare în privința cărora nu se tratează decât în aparență și de a limita obiectul contractului la o simplă diferență asupra urcare sau scăderea cursurilor. Art. 4. Pariul și jocul de bursă nu se presupune și trebue să fie dovedit de acela care îl alegă. Dovada se poate face prin toate mijloacele de drept. Art. 3. Sunt nule, ca și pariurile și jocurile de bursă, orî-ce gajuri, promisiuni, ipotece, cauțiuni, acoperiri, orî-ce stipulațiuni sau prestațiuni de comisionari și de salarii și în general orî-ce acte de ori-ce natură ar putea fi, care au de cauză juridică fie pariul sau jocul de Bursă, fie datoria la care ați dat naștere. Această nulitate nu se poate opune terțiilor de bună credință. Art. 6. Se va pedepsi cu închisoare de opt zile până la șease luni și cu amendă de la 100 până la 5000 franci, sau numai cu una din aceste pedepse, ori cine va fi servit cu credință sai în mod obișnuit de intermediar pentru pariuri sau jocuri de bursă. Pedepsele vor putea fi urcate la îndoit, dacă se constată in mod obișnuit abuzuri de trebuințe, slăbiciuni sau pasiune de jocuri. Companiile germane de navigatiune.Se scrie din Berlin Economistului European. «Reichstagul a discutat o cestiune interesantă : acea a subvențiunei companielor de navigațiune care fac traficul în Extremul Orient. Tot obține ele sau nu sporirea de 1.500.000 mărci pentru a stabili patru serviciuri pe lună în loc de doue? In Germania ca și în Franca armatorii impută companielor subvenționate că accaparează navlul și le fac o concurență ruinătoare cu ajutorul subvențiunei. «Agrarii "sunt și dânși ostili subvențiunilor. El pretinde că aceste subvențiuni le plătește agricultura. De aceea prectul a fost trimis în studiul unei comisuni. Alții pretind că conservatorii agrari vor vota subvențiunea dacă guvernul vi prezintă un nou proiect de lege asupra margarinei». Finanțele Greciei.— Primim azi din Paris telegrama următoare: «Știrea din Atena1 de la 9 ianuarie, în privința reluării negocierilor cu creditorii Greciei este desmințită în mod categoric. Norddeutsche Allgemmeine Zeitung zice că tot așa se desminte și știrea în privința pretinsului sprijin dat silințelor Băncii Naționale grecești de către ministrul german la Atena». Aost însă reținut. Acum se află la spial, unde medii se silesc să-l însăfiroșiască, ca h-șî înceapă din nou șirii suferințelor - ---------------------nem---------------------- MIȘCAREA COMERCIALA Importul vTțelor în străinătate. - -Ministerul domeniilor a luat hotărîrea următoare : «Având în vedere legea pentru combaterea filoxerei de la 1 iulie 1891 . Având în vedere extensiunea maladiei Black-Roch în Franța ; Considerând că această maladie, până in prezent cel puțin, nu a fost semnalată de nimenea în țară, și Conform decisiunei ministeriale sub No. 111.881 din 1896, se publică spre cunoștința generală că de astăzi înainte ministerul nu va mai da autorizațiune particularilor de a importa vite din străinătate ». Arendarea moșiilor Eforiei.— Eforia spitalelor civile publică în Monitorul Oficial de azi: 1. Un regulament de licitațiuni pentru arendarea sau închirierea bunurilor Eforiei ; și 2. Condițiuni generale pentru arendarea moșiilor Eforiei pe 10 ani. FELURIMI Tragedia unul filosof. — Un om bătut de soartă voi să-și pună căpăt vieții nenorocite, într’una din zilele trecute, la Viena. Acest om este profesorul de filosofie Kordesch, care a voit să se otrăvească cu mormină,dar n’a reușit pentru că a fost văzut de alții și împiedecat. Astăzi nenorocitul zace în spital ; viața întreagă a fost numai chin și suferință. Kordesch a fost un profesor învățat.. In etate de cj0 de ani se însura cu o fată bogată din Paris, cu care avu 5 copii. El și-fi înființat o tipografie la Marburg (Stiria) și aici a editat și a redactat mai multe foi. In întreprinderea aceasta fu tară noroc. După câțiva ani se întoarse iarăși sărac în orașul său natal, la Laibach. Nu mult după aceasta se duse dimpreună cu familia sa în lumea nouă (America) ca să’șî cerce norocul. Timp de șease ani a petrecut în Brazilia, dar n’a putut nici să’și câștige avere, nici să capete vr’o existență sigură. Amărît și descuragiat, se reîntoarse din Brazilia și veni la Triest. Abia ajunse pe pământul european și din nou îi persecută soarta nemiloasă. Pe stradele Triestului un car încărcat cu butoaie trecuteste profesorul Kordesch. A fost transportat la spital, unde a suferit cele mai mari chinuri timp de 3 ani și de 13 ori a fost operat. După ce Kordesch a scăpat din spital, soția sa a dispărut, a căutat’o pretutindenea, dar n’a găsit’o. Copiii lui au fost dap într’un institut de creștere de către niște oameni marinimoșî. Lovitura aceasta de pe urmă l’a supărat într’atât de tare încât înebuni. Aceasta însă nu dură mult. După câteva săptămâni a fost liberat din casa de nebuni și cu sufletul rănit de moarte plecă la Viena, ca să-și caute din nou soția, pe care n’o putea uita. Dar n’o găsi și, lipsit de orî-ce material se hotărî să-și curme firul vieții și încercă să se otrăviască cu morfină. •1897 DIN TRAIA LUMEA ----- Garderobi împăratului Wilhtm II. Iren poate să-și facă cineva piesele de garderoba Imperiului Germaniei. Acestă garderobă obține uniformele tuturo regimentelor di armata prusiana, cu Șacile, căscile, ciuunul, epoletele de mica și dominare ținută săbiile și chiurasele ia; și când zicem tate regimentele înțelegem : a« infantrie, artilerie, ulanî, dragoni, charasierî etc., la cari trebue să adaogăm și marna. împărații este poprietar al mai multor regimente: bawreze, saxone, badeze, wurtembegeze, și are prin urmare uniformele crespunzitoare, cu accesoriile trebincioge. Este în fine proprietarul sau comanantul onorific al mai multor regimente străine de infanterie și cavalerie, în austria, Rusia, Italia, Englileza, Suedia, iaiă admiral în marina engleză și redeză și pentru fiecare regiment are evident, uniforma corespunzătoare. Numai uniformele străine umplu două odă ale căror păreți sunt garnisiți complect cu dulapuri încărcate de uniforme. Pentru întrebuințarea obicinuită, îmi apăratul o uniforma pentru toate ținutele de motal și admirat. Se adaugă apoi haide de vânătoare, uniforma de vânătoare, de mult introdusă, uniforma tacht-ub englez și germani hainele civile dearnă și de vara, costume de sport pentru jwn-tennis etc.; fiecare din aceste citume au pălăriile, mănușile, cișmele, Istoanele corespunzătoare; în fine albiture și cutiile cu nasturi de piept și manete, inele etc. etc. Nuxista un magazin de haine militare și civile ca să fie așa de bine asortata garderoba împăratului. Ingțitorul numit garderobier are mai mulți micalternî cari se pricep în ale croitorei aceștia îngrijjesc de nasturi și de micele repitațiuni de făcut, căci se observă o mare bonomie, mai ales în ceea ce privește diformele. Tunicele împăratului sunt preîtîlite de 3—4 ori, reînoindu-se gulerul, ep Miî etc. Și cu hainele civile se face cât se poate mai multă economie. De garderoba împăratului se țin și decorațiunile. Se apreciau valoarea tuturor decorațiunilor la un milion de mărci. In călătorie, împăratul ia cu sine decorațiuni în valoare de GOO.OOO mărci, cari sunt așezate în anumit lăzi de metal, sub privegherea unor funcționari speciali de la Curte,________1. ---- ----*—— INTEMPLARI Furt.—Alaltă era un domn Rădulescu, din Calea Rahovei, a fost victima unui furt. Pe când lipsea de acasă, un pungaș i-a furat suma de 2400 lei. Și tocmai acum, în ajunul anului nou Accident. — Ieri noapte, șeful trenului de Moldova, care venea la București, a alunecat din vagon lângă stația Valea Călugărească și a căzut între linii. Dându-se semnalul de alarmă, trenul a fost oprit. Din fericire, șeful de tren nu a fost lovit și a scăpat cu viață. -------------------------------------------------- INFORMAȚIUNI La telegrama trimisă] d-lui Sturdza de către d-nil Iomtacuzino și Stoicescu cu privire la situație, fostul ministru președinte a respins în franțuzește : «Stați pe loc. Sosesc pe la 3 Ianuarie și vom pune regulă». Iar după mine Că=l omor. Alaltă erî s’a făcut la T.-Jiu alegerea pentru colegiul al doilea de Senat. Au luat parte la vot 210 alegetori. S’au anulat 8 buletine. D. general Berendey,candidatul administrației, a întruni 125 de glasuri. D. T. Cămarășelai 77. Ingerințele administative sevârșite cu ocazia acestei alegeri, ingerințe aduse la cunoștința guvernului, vor face, suntem siguri, ci alegerea sa fie validată de către majoritatea guvernamentală. Astăzi, Marți, se judecă un nou pres al Tribunei înaintea Curții cu jurați din Cluj. Cel care va avea respunză inaintea JUJU'1 al UJui ungresc este d. Andired Balfóst redactor responsabil al Trimnei Și Foniei Poporului, care actuamente își face la Seghedin osânda dl: un an Și trei luni la care a fost comanizat <‘,‘ Curtea cu jurați din h‘u.Í în ziua de 29 Septembrie. D. Balf? maî ,ai'e !i't facă alte nouî 4 luni Pe temniță, la care a fost osândit, tot într’un proces de presă, la 3 Noeml Ziarul Wiener Tallatt ,anunță că un consorțiu de banceră din Bruxelles, Paris și invers a hotărît să ceară guvernului nostru atirizarea de a în