Timpul, martie 1897 (nr. 48-72)

1897-03-01 / nr. 48

ANUL AL NOUA­SPRE­ZECELEA — No. 48 EDIȚIA A TREIA UN NUM­ĂR 10 BANI Si B­O­NAMEN­TELE In țară pe un an.............................................30 lei j² pe 6 luni...............................................18 lei » pe 3 luni......................................... 10 lei Pentru streinătate, un an............................50 lei iss Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numărul la Agence de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA București, Pasagiul Rom­ân 7-8 TARA PLĂTEȘTE Legea Casei rurale s’a votat de Cameră. Cum s’a votat, Dumnezeu­ știe, căci de la început până la sfîrșit, discuțiunea a fost o adevărată ba­bilonie. Nu se poate tăgădui că, din punc­tul de vedere al guvernului actual, votarea legei a fost o isbândă față cu grupul sturdzist. Atitudinea sturdziștilor, în tot cur­sul desbaterilor, a fost din cele mai ciudate. Ei n’au perdut nici un pri­­legiu­ de a pune bețe în roate, au propus o sumedenie de amenda­mente, au voit, în fine, să facă gu­vernului actual greutăți, arătându-și forțele și având aerul de a ține pe d. Aurelian sub tutelă. Dar, în de­finitiv, n’au reușit, ci s’au făcut ri­dicoli, înainte de toate, ce rost aveau a­­mendamente cari puneau în joc în­tregul proiect de lege, după ce ora­torii sturdziști declaraseră sus și tare că această lege va face gloria par­tidului liberal ? Nu era oare copilăresc din par­tea unui grup politic de bărbați se­rioși de a propune amendamente și în urmă a le retrage, dovedind prin aceasta că erau propuse fără nici un fel de convecțiune, numai și numai pentru a șicana guvernul? In loc de a-și arăta puterea și de a exercita un fel de tutelă asupra guvernului, grupul sturdzist a jucat un rol nedemn, dedându-se la in­trigi de culise, cu prilegiul unei legi organice de interes obștesc care a­­tinge cestiuni din cele mai vitale. Această atitudine pe care au a­­doptat-o sturdziști! imediat după a­­legerea șefului lor ca președinte al Senatului, a fost o mare greșeală din partea lor. Ea a arătat că, pentru a veni la putere, d. Sturdza și partizanii săi sunt capabili de toate, că nu se sil­esc de a pune în joc chiar intere­sele propriului lor partid. Dar tot­odată s’a dovedit astă­zi cât de slabi sunt sturdziști­ când e vorba de a da lupta pe față. Tot ce câștigaseră prin alegerea prezidențială la Senat, este compro­mis. Legenda înrîurirei d-lui Sturdza care părea a fi atât de puternică, în­cât guvernul capitulase în fața ei și primise rolul de epitropisit, s’a evaporat într’o clipă; am avut dar dreptate când scrieam, acum o săp­tămână : «Nu ca șef de partid, nici ca ti­nere politic al guvernului va fi a­­­les d. Dim. Sturdza ca prezident al «Senatului. In zadar Voința Na­țională își ia ifosul ce reese din «notița ei. Patronul ei a trecut în «rezervă și prezidenția Senatului nu’i «se dă de­cât ca un fel de desdau­­­nare pentru retragerea sa efectivă «de la conducerea partidului. D. Dim. «Sturdza nu mai este de­cât un fel de șef in partibus». Vom vedea dacă cele petrecute la Cameră cu prilegiul legei Casei ru­rale se vor repeta și la Senat. Pe cât știm, grupul sturdzist are de gând să înceapă lupta deja în sec­țiunile Senatului, întârziând punerea la ordinea zilei a legei prin o dis­­cuțiune amănunțită în bi­rouri. Scopul nu este de a se respinge legea, ci de a pune pe guvernul ac­tual în nesesitatea de a cere concur­sul d-lui Dimitrie Sturdza și a-­l sili să primească condițiunile pe care­­ i le va impune așa zisul șef al parti­dului. Este și o altă cauză care face ca sturdziștii, împreună cu Oculta, să ia o atitudine cam independentă, ba chiar opozantă față cu legea Casei rurale . Ei nu voesc să lase cabinetului Aurelian onoarea de a fi luat iniția­tiva legei și mai ales nu voesc în ruptul capului ca guvernul actual să o aplice. Sunt interese mari ale Ocultei care sunt legate cu aplicațiunea legei. Ținând legea în loc și punând tot felul de piedici la votarea ei, amâ­nând-o dacă se poate, sturdziștii din Senat vor ține cabinetul Aurelian în eșec și se vor încerca să redevie stă­pâni pe situațiune. Vorba este : D. Aurelian va ști oare să ma­nevreze ast­fel ca să paralizeze in­­trigele sturdziste la Senat precum le-a paralizat la Cameră ? In ori­ce caz, la Senat are să-­i vie mai greu. Singurul fapt al prezidenției d-lui Dimitrie Sturdza îi dă o înrîurire firească de care poate să se serve cu înlesnire față cu guvernul. Vom asista dar în Senat la rezul­tatul definitiv al luptei ascunse care se duce de un timp încoace între ambele tabere colectiviste. Ori­care va fi însă soluțiunea, un lucru reese netăgăduit din toate a­­cestea . Interesele generale nu joacă de­cât un rol secundar în certurile dintre colectiviști. Ei se ceartă și țara plătește. --------------------------------------------------­ TELEGRAM­E Anglia ții Montenegro Cetigne, 11 Martie. Regina Engliterei a conferit prințului Nico­­lae marele cordon al ordinului regal Victoria. Detronarea reginei din Madagascar Paris, 11 Martie. O depeșe a generalului Gallieni anunță că Regina din Madagascar a fost detronată și trimeasă in exil în insula Réunion. Regina Angliei in Franța Paris, 11 Martie. D-na Felix Faure a salutat pe Regina Victo­ria la trecerea Sa prin gara Noisy-le-Sec. în­treținerea, care a fost foarte cordială, a ținut 20 minute. Convenția serbo­t Milgard Belgrad, 11 Martie. In curând se va ratifica tratatul de comerț cu Bulgaria. Tratatul va intra în vigoare la 13 Aprilie. Rusia și Abisinia Viena. 11 Martie. O scrisoare adresată din Petersburg Cores­pondenții Politice confirmă că Rusia va trimite pe lângă Menelik un agent diplomatic per­manent . Finanțele Rusiei Petersburg, 11 Martie. Ministrul de finanțe a ordonat Băncii im­periului de a suspenda emiterea de recunoașteri ale Băncii care altă dată echivalau cu moneda de aur. Ciuma Bombay, 11 Martie. Oficial. Aci au fost, de la aparițiunea ciumei 9023 bolnavi și 7466 morți. In întreaga provin­cie au fost 14,856 bolnavi și 12,204 morți. Alegerile din Austria Lints, 11 Martie. In Austria de sus, alegerile pentru deputații Reichsrathului,colegiul sufragiului universal, au dat rezultatul următor : S’au ales trei membri al partidului catolic. Leopol (Lemberg), 11 Martie. La alegerile pentru Reichsrab­, colegiul elec­toral al sufragiului universal a ales 19 candi­dați al comitetului central polonez, un rutean, un partizan al d-lui Stojalowski, un membru al partidului popular polonez și un democrat socialist. A fost și un balotagiu. Rezultatul orașului Lemberg nu se cunoaște încă. Situația in Vechia-Serhie Belgrad, 11 Martie. Legațiunea turcească desminte știrile care zic că se procedează la înarmarea bași­buzuci­­lor în Vechia-Serbie. închiderea Sobraniei bulgare Sofia, 11 Martie. Sesiunea Sobraniei s’a închis printr’un dis­curs al tronului. ----------------------WB8SW---------------------­ SISTEME LIBERALE In programul ce ’șî-aîi dat roșii la Iași în Noembre 1892 — program pe care’l invoacă mereu mai ales șeful partidului, d. Dim. Sturdza, de­și nu­’l poate aplica —, figurează, financiară, și punctul următor:la partea «Protecțiunea agriculturei, comerciu­­­lui și industriei pe baza principiilor «stabilite de partidul național-liberal». Cum procedează d. G. Cantacuzino, ministrul finanțelor, ca să protejeze co­­merciul ? Principiul partidului național­liberal e simplu și Comod , urcă impo­zitele directe și indirecte plătite de co­mercianți. Și fostul director al Voinței Naționale nu este omul care să nu a­­plice principiile partidului. Când am analizat noul proiect al pa­tentelor, am arătat că mai toate clasele de negustori vor plăti patente mai mari, mult mai grele de­cât până acum. Cer­cetând și proiectul pentru modificarea actualei legi a timbrului și înregistrării, constatăm că nici aci­d. Cantacuzino n’a pierdut ocazia de a lovi în comer­­ciul țârii. Guvernul național-liberal ur­mărește deci un sistem: protecțiunea comerciului prin sporiri de impozite, înțelegem perfect raționamentul d-lui Cantacuzino, când caută să sporească veniturile Statului. Toată lumea sinceră recunoaște că actuala întocmire a impo­zitelor noastre trebue modificată pentru a crea resurse mai mari față cu nevoile mereu crescânde ale Statului. Dar un partid sincer ar proceda alt­fel: ar spune lucrului pe nume, ar mărturisi și căuta să aplice un sistem. Liberalii noștri nu numai că se ascund, dar și calcă făgă­­dueli precise, cum e cea de a ocroti comerciul. Lipsa aceasta de sinceritate se mani­festă, de altminteri, la d. Cantacuzino și in alte împrejurări. D-sa, ca să treacă drept financiar iscusit, a făcut tot po­sibilul pentru a prezintă deficitul anului budgetar trecut mult mai mare de­cât era în realitate și pentru aceasta a re­curs la tot felul de tertipuri : a obținut de la Camere credite suplimentare pe socoteala acelui exercițiu­ și a încheiat compturile definitive când mai erau de încasat sume importante. Ceea­ ce denunță Constituționalul de est e foarte elocvent. «Am dori, scrie ziarul acesta, ca d. mi­nistru al finanțelor să publice o dare de seamă de remășițele din contribuțiuni, a­­renda și alte venituri ale Statului privi­toare la exercițiul 1895—96. După infor­­mațiunile ce avem din sorginte certă, de­și acel exercițiu s’a închis la 30 Septem­­bre trecut, totuși remășițele în contul lui sunt colosale din cauza neglijenții și a incapacității agenților fiscali la București chiar, unde sunt 3 — 4 controlori fiscali, 8 agenți de constatare, 5 controlori comunali și un mare ins­pector financiar care nu părăsește orașul de­cât vara spre a inspecta—cu diurnă — munții și stațiunile balneare, sunt per­cepții care încă și azi au pe 1895—96 o rămășița de 40—50.000 lei la Stat și tot atât la comună ! Alte dați rămășița era complect achitată la 30 Septembrie. Ori­cine își poate închipui ce este în restul țerei». Nu se poate ca neglijența aceasta să nu fie intenționată. Ea demască siste­mul întrebuințat de ministrul finanțelor spre a prezintă deficitul budgetar pe 1895—96 cu mult mai mare de­cât era în realitate. Dar ce nu face colectivistul când e vorba să lovească în dușmanul său politic ? Talentele și sistemele d-lui Cantacu­zino ies la lumina zilei, cu atât mai rea pentru d-sa. ----------------------*$'&&---------------------— EVENIMENTELE DIN CRETA — Prin fir telegrafic — Atitudinea Greciei Atena, 11 Martie Mai mulți voluntari, printre cari se află 15 Francezi și un student rus, au sosit la Pireu. Au fost primiți cu entusiasm de populație. Liga națională publică un manifest nou care zice că națiunea este gata la ori­ce sacrificiu pentru a veni în ajutorul fraților săi oprimați în mod crud. Liga speră că națiunea nu va fi condamnată la inacțiune. Nici armata, nici șefii săi nu vor secunda silințele acelora care nu voesc pacea, de­cât un scop de a asigura executarea unor scopuri egoiste. Berlin, 11 Martie Regele Greciei, intervievat de un corespondent al lui Locas Anzeiger a declarat că trupele grecești vor ră­­mâne în Creta și că vor protege atât pe creștini cât și pe Turci. Atena. 11 Martie. Regele a declarat unui deputat că mobilizarea flotei s-a făcut cu o re­peziciune extra­ordinară și a provocat gelozii multe. Regele a ordonat re­chemarea vapoarelor «Hydra» și «Mi­­aoulis», de teamă ca nu cum­va să se caute vr’un pretext pentru a face să sară în aer cele mai frumoase corăbii ale flotei grecești. Vorbind de colonelul Dauvis, Re­gele s-a plâns mult de Sir A. Bilioti, consulul Englitereî, care a alterat adevărul. Fondurile pentru plata cuponului de Martie al datoriei sunt gata. Paris, 11 Martie. Temps zice că în Tesalia pleacă numeroase steamere grecești încăr­cate cu trupe și material de resbel. Efectivul armatei grecești trece de 60.000 oameni. Escadra torpiloarelor s-a întors în apele grecești. Tot se crede că cestiunea creta­­nă se va rezolva pe cale pacinică. Luptele din Creta Paris. 11 Martie. Se anunță din Calea Agenției Ha­vas că știrea în privința sosirei unor transporturi engleze și italiene încăr­cate cu trupe, este neexactă. Un trans­port italian a adus nutrimente. Un transport italian a debarcat pri­zonieri la Selino și la Retimno. Casele din Candia, părăsite de creș­tini, au fost prădate de Turcii ră­mași singuri în oraș. Devastarea pro­prietăților continuă în localitățile si­tuate în împrejurimile Caneei.. Canea, 11 Februarie. Turcii aduși din Kandana cer să fie transportați la Smyrna, pretextând că nu mai pot să renâe în provincia Selino. Amiralii italian, englez și francez au­ parlamentat cu șefii insurgenților din Akrotiri cari par că vor să pri­mească cu bucurie autonomia. Amiralii au trimes doctori pentru a îngriji de insurgenții bolnavi și răniți. Atitudinea Puterilor Paris. 11 Martie. Camera deputaților. D. Brisson re­amintește că Camera a fixat pe azi discuția interpelării asupra afacerilor cretane. După cererea d-lui Hanotaux, discuția s-a amânat pentru Lunea vii­toare. -------— -------—*$&&----------------------­ SAMBlm:i/13 MARTIE 1897 UN NUMER 10 BANI ANUNCIURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV....................0,40 Reclame » III.................... . 3,50 » ...................... » II.........................5 — La Paris anunciUrile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA ! București, Pasagiu­ Roman 7-8 LEGEA TIMBRULUI După ce am arătat, în numărul nos­tru de ori, care sunt în principiu mo­dificările ce vrea să introducă d. G. Cantacuzino in actuala lege a timbru­lui și înregistrării, să trecem acum la analiza mai amănunțită a principalelor modificări din proiect. Taxele timbrului fix se Împart, după legea azi în vigoare, în nouă clase; prin proiectul cel nou, se adaugă clasă : timbrul fix de 3 lei. Timbrul pro­p­porțional are acum două clase , de 10 și 50 bani la suta de lei; ministrul fi­nanțelor propune pentru viitor cinci clase: de 10, 25, 50 bani, 1 leu și 2 lei la suta de lei. La taxele de înre­gistrare proiectul prevede de asemenea o clasă nouă, de 12 lei la suta de lei. Vom vedea îndată la ce se aplică nouăle clase de timbre și taxe. Din actele supuse taxei timbrului fix de 10 bani se eliminează prin proiectul d-lui Cantacuzino toate compturile, bor­­derourile, facturile fie originale sau copii, scrisorile cuprinzând compturi și decompturile, și se trec la taxa timbru­lui proporțional de 10 bani la suta de lei. Pentru întregul comerț modificarea aceasta echivalează cu o urcare de im­pozit, pentru că după legea azi în vi­goare toate compturile și borderourile, ori­care ar fi suma la care se ridică fie­care, sunt supuse unui unic timbru fix de 10 bani ; de acum înainte, fie­care compt, borderou, etc. va fi prevăzut cu un timbru de 10 bani la suta de lei, adică de un leu­ când comptul va fi de 1000 de lei, de 10 lei când va fi de 10.000 lei, etc. înțelege ori­cine că ur­carea aceasta de impozit lovește în co­merciantul cel mic, care terguește de la toptangiu sau fabricanții din țară, știut fiind că aceștia din urmă percep de la clienți taxele de timbru ce aplică pe facturi. Proiectul trece apoi, dintre actele su­puse azi la timbrul fix 25 bani coala, la taxa de 1 leu­, petițiunile ce se dau curților de apel în cazurile prevăzute de art. 521 Cod. civ.; la taxa de 5 lei: 3­pelurile făcute la Curtea de comptut în contra încheerilor comitetelor per­manente și cererile de revizuire în ca­sație contra decisiunilor Curții de comp­turi, și la taxa de 10 lei coala recur­surile în casație contra decisiunilor Cur­ții de compturi. Copiile de pe petițiunile de intenta­rea unei acțiuni la prima instanță, sau de apel, sau­ de recurs, și ori­ce alte copii ce se anexează pe lângă original spre a se înmâna părților de o dată cu citațiunea, sunt taxate acum cu 50 bani coala. Proiectul d-lui Cantacuzino cere ca de acum înainte să se scrie pe coaie de 50 de bani numai copiile de pe pe­tițiunile de intentarea unei acțiuni la judecătoriile de pace : cele pentru Curți și tribunale se trec la taxa de un leu, iar cele pentru Curtea de casație la 2 lei. Printre actele supuse timbrului fix de un leu coala figurează azi, petițiunile de intentare a proceselor, cererile de in­­tervenire, de chemare în garanție, ce­rerile reconvenționale, de revizuire și de oposițiune la judele de ocol. Proiec­tul modifică această dispoziție în sen­sul că timbrul de un leu­ se aplică nu­mai când valoarea litigiului e mai mică de 1000 lei sau când au de obiect ac­țiunile specificate prin art. 60 și 61 din legea judecătoriilor de ocoale. Cererile de sechestru asigurător și de popriri fă­cute la judecătorii de ocoale, precum și opozițiunile și contestațiunile făcute la aceste cereri, sunt trecute în proiectul de la un leu la 2 lei. Toate copiile le­galizate ce se vor da de pe hotărîrile pronunțate de judecătorii de pace rămân supuse taxei de 1 leu ; cele ale tribu­nalelor au fost urcate la 2 lei, iar co­piile de la Curți de apel și Curtea de casație la 3 lei. Tot ast­fel rămân la 1 leu, diversele testimonii și certificate cari se dau de autoritățile publice, adminis­trative și judecătoriile de pace ; certifi­catele liberate de tribunale sunt trecute la 2 lei, cele liberate de Curți și Curtea de casație la 3 lei. Mai sunt și alte modificări tot asupra actelor supuse acum timbrului de 1 leu­. Actele prin care se deferă sau referă jurământ în procesele de competința ju­decătoriilor de ocoale sunt trecute la 2 lei. S-a mai introdus apoi o categorie nouă la un leu : recuzările judecătorilor de pace când vor fi propuse de părți. De la taxa de 5 lei ministrul de fi­nanțe propune să se treacă la 10 lei actele următoare . Petițiunile de intentare a unei acțiuni la tribunalul civil sau comercial, cererile de in­­tervențiune la aceleași tribunale, chemările în garanție, cererea de separațiune a patrimoniilor făcute de soție, cererile reconvenționale și cererile pentru anularea concordatelor. Cererea în garanție, când este făcută de o dată cu acțiunea principală, nu este supusă la altă taxă. Nici una din petițiunile și cererile enumerate mai sus nu va putea fi primită dacă, de odată cu dânsa, nu se va prezintă recepția casierului general constatând plata unei taxe speciale de 20 lei. Recepția casierului va putea fi înlocuită cu hârtie timbrată de 20 lei, care se va anula de președinte, făcând mențiune de aceasta pe ori­ginalul cererei. Pe lângă aceasta, hârtia se va perfora în mijlocul ei prin anume mașină, sau cu mâna. Potițiunile de opozițiuni în contra sentințelor pronunțate în lipsă de tribunale. Apelurile în contra cărților de judecată și petițiunile de opozițiune în contra sentințelor pronunțate în lipsă de tribunal asupra acelor apeluri. Actele de compromis prin care se numesc judecători arbitri ; și Contestațiunile la tabloul de ordine al cre­ditorilor și opozițiunile la omologarea concor­datului. De la 5 lei la 25 lei au­ fost urcate prin proiect: Cererea de inscripțiune pentru conservarea privilegiilor și ipotecelor, precum și cererile pentru reînoiri de inscripțiuni ; și Recuzațiile judecătorilor la tribunale și curți, când ele vor fi propuse de părți. Intr’un articol viitor vom analiza și cele­ l’alte modificări. ----------------------ISSISI&|-------------------—

Next