Timpul, martie 1897 (nr. 48-72)
1897-03-01 / nr. 48
ANUL AL NOUASPREZECELEA — No. 48 EDIȚIA A TREIA UN NUMĂR 10 BANI Si BONAMENTELE In țară pe un an.............................................30 lei j² pe 6 luni...............................................18 lei » pe 3 luni......................................... 10 lei Pentru streinătate, un an............................50 lei iss Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. numărul la Agence de journaux étrangers, rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA București, Pasagiul Român 7-8 TARA PLĂTEȘTE Legea Casei rurale s’a votat de Cameră. Cum s’a votat, Dumnezeu știe, căci de la început până la sfîrșit, discuțiunea a fost o adevărată babilonie. Nu se poate tăgădui că, din punctul de vedere al guvernului actual, votarea legei a fost o isbândă față cu grupul sturdzist. Atitudinea sturdziștilor, în tot cursul desbaterilor, a fost din cele mai ciudate. Ei n’au perdut nici un prilegiu de a pune bețe în roate, au propus o sumedenie de amendamente, au voit, în fine, să facă guvernului actual greutăți, arătându-și forțele și având aerul de a ține pe d. Aurelian sub tutelă. Dar, în definitiv, n’au reușit, ci s’au făcut ridicoli, înainte de toate, ce rost aveau amendamente cari puneau în joc întregul proiect de lege, după ce oratorii sturdziști declaraseră sus și tare că această lege va face gloria partidului liberal ? Nu era oare copilăresc din partea unui grup politic de bărbați serioși de a propune amendamente și în urmă a le retrage, dovedind prin aceasta că erau propuse fără nici un fel de convecțiune, numai și numai pentru a șicana guvernul? In loc de a-și arăta puterea și de a exercita un fel de tutelă asupra guvernului, grupul sturdzist a jucat un rol nedemn, dedându-se la intrigi de culise, cu prilegiul unei legi organice de interes obștesc care atinge cestiuni din cele mai vitale. Această atitudine pe care au adoptat-o sturdziști! imediat după alegerea șefului lor ca președinte al Senatului, a fost o mare greșeală din partea lor. Ea a arătat că, pentru a veni la putere, d. Sturdza și partizanii săi sunt capabili de toate, că nu se silesc de a pune în joc chiar interesele propriului lor partid. Dar totodată s’a dovedit astăzi cât de slabi sunt sturdziști când e vorba de a da lupta pe față. Tot ce câștigaseră prin alegerea prezidențială la Senat, este compromis. Legenda înrîurirei d-lui Sturdza care părea a fi atât de puternică, încât guvernul capitulase în fața ei și primise rolul de epitropisit, s’a evaporat într’o clipă; am avut dar dreptate când scrieam, acum o săptămână : «Nu ca șef de partid, nici ca tinere politic al guvernului va fi ales d. Dim. Sturdza ca prezident al «Senatului. In zadar Voința Națională își ia ifosul ce reese din «notița ei. Patronul ei a trecut în «rezervă și prezidenția Senatului nu’i «se dă decât ca un fel de desdaunare pentru retragerea sa efectivă «de la conducerea partidului. D. Dim. «Sturdza nu mai este decât un fel de șef in partibus». Vom vedea dacă cele petrecute la Cameră cu prilegiul legei Casei rurale se vor repeta și la Senat. Pe cât știm, grupul sturdzist are de gând să înceapă lupta deja în secțiunile Senatului, întârziând punerea la ordinea zilei a legei prin o discuțiune amănunțită în birouri. Scopul nu este de a se respinge legea, ci de a pune pe guvernul actual în nesesitatea de a cere concursul d-lui Dimitrie Sturdza și a-l sili să primească condițiunile pe care i le va impune așa zisul șef al partidului. Este și o altă cauză care face ca sturdziștii, împreună cu Oculta, să ia o atitudine cam independentă, ba chiar opozantă față cu legea Casei rurale . Ei nu voesc să lase cabinetului Aurelian onoarea de a fi luat inițiativa legei și mai ales nu voesc în ruptul capului ca guvernul actual să o aplice. Sunt interese mari ale Ocultei care sunt legate cu aplicațiunea legei. Ținând legea în loc și punând tot felul de piedici la votarea ei, amânând-o dacă se poate, sturdziștii din Senat vor ține cabinetul Aurelian în eșec și se vor încerca să redevie stăpâni pe situațiune. Vorba este : D. Aurelian va ști oare să manevreze astfel ca să paralizeze intrigele sturdziste la Senat precum le-a paralizat la Cameră ? In orice caz, la Senat are să-i vie mai greu. Singurul fapt al prezidenției d-lui Dimitrie Sturdza îi dă o înrîurire firească de care poate să se serve cu înlesnire față cu guvernul. Vom asista dar în Senat la rezultatul definitiv al luptei ascunse care se duce de un timp încoace între ambele tabere colectiviste. Oricare va fi însă soluțiunea, un lucru reese netăgăduit din toate acestea . Interesele generale nu joacă decât un rol secundar în certurile dintre colectiviști. Ei se ceartă și țara plătește. -------------------------------------------------- TELEGRAME Anglia ții Montenegro Cetigne, 11 Martie. Regina Engliterei a conferit prințului Nicolae marele cordon al ordinului regal Victoria. Detronarea reginei din Madagascar Paris, 11 Martie. O depeșe a generalului Gallieni anunță că Regina din Madagascar a fost detronată și trimeasă in exil în insula Réunion. Regina Angliei in Franța Paris, 11 Martie. D-na Felix Faure a salutat pe Regina Victoria la trecerea Sa prin gara Noisy-le-Sec. întreținerea, care a fost foarte cordială, a ținut 20 minute. Convenția serbot Milgard Belgrad, 11 Martie. In curând se va ratifica tratatul de comerț cu Bulgaria. Tratatul va intra în vigoare la 13 Aprilie. Rusia și Abisinia Viena. 11 Martie. O scrisoare adresată din Petersburg Corespondenții Politice confirmă că Rusia va trimite pe lângă Menelik un agent diplomatic permanent . Finanțele Rusiei Petersburg, 11 Martie. Ministrul de finanțe a ordonat Băncii imperiului de a suspenda emiterea de recunoașteri ale Băncii care altă dată echivalau cu moneda de aur. Ciuma Bombay, 11 Martie. Oficial. Aci au fost, de la aparițiunea ciumei 9023 bolnavi și 7466 morți. In întreaga provincie au fost 14,856 bolnavi și 12,204 morți. Alegerile din Austria Lints, 11 Martie. In Austria de sus, alegerile pentru deputații Reichsrathului,colegiul sufragiului universal, au dat rezultatul următor : S’au ales trei membri al partidului catolic. Leopol (Lemberg), 11 Martie. La alegerile pentru Reichsrab, colegiul electoral al sufragiului universal a ales 19 candidați al comitetului central polonez, un rutean, un partizan al d-lui Stojalowski, un membru al partidului popular polonez și un democrat socialist. A fost și un balotagiu. Rezultatul orașului Lemberg nu se cunoaște încă. Situația in Vechia-Serhie Belgrad, 11 Martie. Legațiunea turcească desminte știrile care zic că se procedează la înarmarea bașibuzucilor în Vechia-Serbie. închiderea Sobraniei bulgare Sofia, 11 Martie. Sesiunea Sobraniei s’a închis printr’un discurs al tronului. ----------------------WB8SW--------------------- SISTEME LIBERALE In programul ce ’șî-aîi dat roșii la Iași în Noembre 1892 — program pe care’l invoacă mereu mai ales șeful partidului, d. Dim. Sturdza, deși nu’l poate aplica —, figurează, financiară, și punctul următor:la partea «Protecțiunea agriculturei, comerciului și industriei pe baza principiilor «stabilite de partidul național-liberal». Cum procedează d. G. Cantacuzino, ministrul finanțelor, ca să protejeze comerciul ? Principiul partidului naționalliberal e simplu și Comod , urcă impozitele directe și indirecte plătite de comercianți. Și fostul director al Voinței Naționale nu este omul care să nu aplice principiile partidului. Când am analizat noul proiect al patentelor, am arătat că mai toate clasele de negustori vor plăti patente mai mari, mult mai grele decât până acum. Cercetând și proiectul pentru modificarea actualei legi a timbrului și înregistrării, constatăm că nici acid. Cantacuzino n’a pierdut ocazia de a lovi în comerciul țârii. Guvernul național-liberal urmărește deci un sistem: protecțiunea comerciului prin sporiri de impozite, înțelegem perfect raționamentul d-lui Cantacuzino, când caută să sporească veniturile Statului. Toată lumea sinceră recunoaște că actuala întocmire a impozitelor noastre trebue modificată pentru a crea resurse mai mari față cu nevoile mereu crescânde ale Statului. Dar un partid sincer ar proceda altfel: ar spune lucrului pe nume, ar mărturisi și căuta să aplice un sistem. Liberalii noștri nu numai că se ascund, dar și calcă făgădueli precise, cum e cea de a ocroti comerciul. Lipsa aceasta de sinceritate se manifestă, de altminteri, la d. Cantacuzino și in alte împrejurări. D-sa, ca să treacă drept financiar iscusit, a făcut tot posibilul pentru a prezintă deficitul anului budgetar trecut mult mai mare decât era în realitate și pentru aceasta a recurs la tot felul de tertipuri : a obținut de la Camere credite suplimentare pe socoteala acelui exercițiu și a încheiat compturile definitive când mai erau de încasat sume importante. Ceea ce denunță Constituționalul de est e foarte elocvent. «Am dori, scrie ziarul acesta, ca d. ministru al finanțelor să publice o dare de seamă de remășițele din contribuțiuni, arenda și alte venituri ale Statului privitoare la exercițiul 1895—96. După informațiunile ce avem din sorginte certă, deși acel exercițiu s’a închis la 30 Septembre trecut, totuși remășițele în contul lui sunt colosale din cauza neglijenții și a incapacității agenților fiscali la București chiar, unde sunt 3 — 4 controlori fiscali, 8 agenți de constatare, 5 controlori comunali și un mare inspector financiar care nu părăsește orașul decât vara spre a inspecta—cu diurnă — munții și stațiunile balneare, sunt percepții care încă și azi au pe 1895—96 o rămășița de 40—50.000 lei la Stat și tot atât la comună ! Alte dați rămășița era complect achitată la 30 Septembrie. Oricine își poate închipui ce este în restul țerei». Nu se poate ca neglijența aceasta să nu fie intenționată. Ea demască sistemul întrebuințat de ministrul finanțelor spre a prezintă deficitul budgetar pe 1895—96 cu mult mai mare decât era în realitate. Dar ce nu face colectivistul când e vorba să lovească în dușmanul său politic ? Talentele și sistemele d-lui Cantacuzino ies la lumina zilei, cu atât mai rea pentru d-sa. ----------------------*$'&&---------------------— EVENIMENTELE DIN CRETA — Prin fir telegrafic — Atitudinea Greciei Atena, 11 Martie Mai mulți voluntari, printre cari se află 15 Francezi și un student rus, au sosit la Pireu. Au fost primiți cu entusiasm de populație. Liga națională publică un manifest nou care zice că națiunea este gata la orice sacrificiu pentru a veni în ajutorul fraților săi oprimați în mod crud. Liga speră că națiunea nu va fi condamnată la inacțiune. Nici armata, nici șefii săi nu vor secunda silințele acelora care nu voesc pacea, decât un scop de a asigura executarea unor scopuri egoiste. Berlin, 11 Martie Regele Greciei, intervievat de un corespondent al lui Locas Anzeiger a declarat că trupele grecești vor rămâne în Creta și că vor protege atât pe creștini cât și pe Turci. Atena. 11 Martie. Regele a declarat unui deputat că mobilizarea flotei s-a făcut cu o repeziciune extraordinară și a provocat gelozii multe. Regele a ordonat rechemarea vapoarelor «Hydra» și «Miaoulis», de teamă ca nu cumva să se caute vr’un pretext pentru a face să sară în aer cele mai frumoase corăbii ale flotei grecești. Vorbind de colonelul Dauvis, Regele s-a plâns mult de Sir A. Bilioti, consulul Englitereî, care a alterat adevărul. Fondurile pentru plata cuponului de Martie al datoriei sunt gata. Paris, 11 Martie. Temps zice că în Tesalia pleacă numeroase steamere grecești încărcate cu trupe și material de resbel. Efectivul armatei grecești trece de 60.000 oameni. Escadra torpiloarelor s-a întors în apele grecești. Tot se crede că cestiunea cretană se va rezolva pe cale pacinică. Luptele din Creta Paris. 11 Martie. Se anunță din Calea Agenției Havas că știrea în privința sosirei unor transporturi engleze și italiene încărcate cu trupe, este neexactă. Un transport italian a adus nutrimente. Un transport italian a debarcat prizonieri la Selino și la Retimno. Casele din Candia, părăsite de creștini, au fost prădate de Turcii rămași singuri în oraș. Devastarea proprietăților continuă în localitățile situate în împrejurimile Caneei.. Canea, 11 Februarie. Turcii aduși din Kandana cer să fie transportați la Smyrna, pretextând că nu mai pot să renâe în provincia Selino. Amiralii italian, englez și francez au parlamentat cu șefii insurgenților din Akrotiri cari par că vor să primească cu bucurie autonomia. Amiralii au trimes doctori pentru a îngriji de insurgenții bolnavi și răniți. Atitudinea Puterilor Paris. 11 Martie. Camera deputaților. D. Brisson reamintește că Camera a fixat pe azi discuția interpelării asupra afacerilor cretane. După cererea d-lui Hanotaux, discuția s-a amânat pentru Lunea viitoare. -------— -------—*$&&---------------------- SAMBlm:i/13 MARTIE 1897 UN NUMER 10 BANI ANUNCIURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV....................0,40 Reclame » III.................... . 3,50 » ...................... » II.........................5 — La Paris anunciUrile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA ! București, Pasagiu Roman 7-8 LEGEA TIMBRULUI După ce am arătat, în numărul nostru de ori, care sunt în principiu modificările ce vrea să introducă d. G. Cantacuzino in actuala lege a timbrului și înregistrării, să trecem acum la analiza mai amănunțită a principalelor modificări din proiect. Taxele timbrului fix se Împart, după legea azi în vigoare, în nouă clase; prin proiectul cel nou, se adaugă clasă : timbrul fix de 3 lei. Timbrul propporțional are acum două clase , de 10 și 50 bani la suta de lei; ministrul finanțelor propune pentru viitor cinci clase: de 10, 25, 50 bani, 1 leu și 2 lei la suta de lei. La taxele de înregistrare proiectul prevede de asemenea o clasă nouă, de 12 lei la suta de lei. Vom vedea îndată la ce se aplică nouăle clase de timbre și taxe. Din actele supuse taxei timbrului fix de 10 bani se eliminează prin proiectul d-lui Cantacuzino toate compturile, borderourile, facturile fie originale sau copii, scrisorile cuprinzând compturi și decompturile, și se trec la taxa timbrului proporțional de 10 bani la suta de lei. Pentru întregul comerț modificarea aceasta echivalează cu o urcare de impozit, pentru că după legea azi în vigoare toate compturile și borderourile, oricare ar fi suma la care se ridică fiecare, sunt supuse unui unic timbru fix de 10 bani ; de acum înainte, fiecare compt, borderou, etc. va fi prevăzut cu un timbru de 10 bani la suta de lei, adică de un leu când comptul va fi de 1000 de lei, de 10 lei când va fi de 10.000 lei, etc. înțelege oricine că urcarea aceasta de impozit lovește în comerciantul cel mic, care terguește de la toptangiu sau fabricanții din țară, știut fiind că aceștia din urmă percep de la clienți taxele de timbru ce aplică pe facturi. Proiectul trece apoi, dintre actele supuse azi la timbrul fix 25 bani coala, la taxa de 1 leu, petițiunile ce se dau curților de apel în cazurile prevăzute de art. 521 Cod. civ.; la taxa de 5 lei: 3pelurile făcute la Curtea de comptut în contra încheerilor comitetelor permanente și cererile de revizuire în casație contra decisiunilor Curții de compturi, și la taxa de 10 lei coala recursurile în casație contra decisiunilor Curții de compturi. Copiile de pe petițiunile de intentarea unei acțiuni la prima instanță, sau de apel, sau de recurs, și orice alte copii ce se anexează pe lângă original spre a se înmâna părților de o dată cu citațiunea, sunt taxate acum cu 50 bani coala. Proiectul d-lui Cantacuzino cere ca de acum înainte să se scrie pe coaie de 50 de bani numai copiile de pe petițiunile de intentarea unei acțiuni la judecătoriile de pace : cele pentru Curți și tribunale se trec la taxa de un leu, iar cele pentru Curtea de casație la 2 lei. Printre actele supuse timbrului fix de un leu coala figurează azi, petițiunile de intentare a proceselor, cererile de intervenire, de chemare în garanție, cererile reconvenționale, de revizuire și de oposițiune la judele de ocol. Proiectul modifică această dispoziție în sensul că timbrul de un leu se aplică numai când valoarea litigiului e mai mică de 1000 lei sau când au de obiect acțiunile specificate prin art. 60 și 61 din legea judecătoriilor de ocoale. Cererile de sechestru asigurător și de popriri făcute la judecătorii de ocoale, precum și opozițiunile și contestațiunile făcute la aceste cereri, sunt trecute în proiectul de la un leu la 2 lei. Toate copiile legalizate ce se vor da de pe hotărîrile pronunțate de judecătorii de pace rămân supuse taxei de 1 leu ; cele ale tribunalelor au fost urcate la 2 lei, iar copiile de la Curți de apel și Curtea de casație la 3 lei. Tot astfel rămân la 1 leu, diversele testimonii și certificate cari se dau de autoritățile publice, administrative și judecătoriile de pace ; certificatele liberate de tribunale sunt trecute la 2 lei, cele liberate de Curți și Curtea de casație la 3 lei. Mai sunt și alte modificări tot asupra actelor supuse acum timbrului de 1 leu. Actele prin care se deferă sau referă jurământ în procesele de competința judecătoriilor de ocoale sunt trecute la 2 lei. S-a mai introdus apoi o categorie nouă la un leu : recuzările judecătorilor de pace când vor fi propuse de părți. De la taxa de 5 lei ministrul de finanțe propune să se treacă la 10 lei actele următoare . Petițiunile de intentare a unei acțiuni la tribunalul civil sau comercial, cererile de intervențiune la aceleași tribunale, chemările în garanție, cererea de separațiune a patrimoniilor făcute de soție, cererile reconvenționale și cererile pentru anularea concordatelor. Cererea în garanție, când este făcută de o dată cu acțiunea principală, nu este supusă la altă taxă. Nici una din petițiunile și cererile enumerate mai sus nu va putea fi primită dacă, de odată cu dânsa, nu se va prezintă recepția casierului general constatând plata unei taxe speciale de 20 lei. Recepția casierului va putea fi înlocuită cu hârtie timbrată de 20 lei, care se va anula de președinte, făcând mențiune de aceasta pe originalul cererei. Pe lângă aceasta, hârtia se va perfora în mijlocul ei prin anume mașină, sau cu mâna. Potițiunile de opozițiuni în contra sentințelor pronunțate în lipsă de tribunale. Apelurile în contra cărților de judecată și petițiunile de opozițiune în contra sentințelor pronunțate în lipsă de tribunal asupra acelor apeluri. Actele de compromis prin care se numesc judecători arbitri ; și Contestațiunile la tabloul de ordine al creditorilor și opozițiunile la omologarea concordatului. De la 5 lei la 25 lei au fost urcate prin proiect: Cererea de inscripțiune pentru conservarea privilegiilor și ipotecelor, precum și cererile pentru reînoiri de inscripțiuni ; și Recuzațiile judecătorilor la tribunale și curți, când ele vor fi propuse de părți. Intr’un articol viitor vom analiza și cele l’alte modificări. ----------------------ISSISI&|-------------------—