Timpul, septembrie 1898 (nr. 190-213)
1898-09-01 / nr. 190
A. A, ANUL AL DOUĂZECELEA — No. 190 EDIȚIA A XBET1 UN NUMER 10 BANI AB0NAMENTELE ■whbm EBBE* «wnp <Vi^HPl» In țară pe un an:................................. • 30 lei W MHHH MaMwi § LäSb IlfflB WWM : SÎB::......... 2B r ■ 1 ■ IM /■ 6 WBUB ia o IH Pentru streinătate, un an.......................50 lei |HH| | HhI HKM| Mi H| ff ■ff BUg M In Paris ziarul nostru se cu o,ao b. K Wfflf KnHH HH M HBHk numărul la Agence de joumaux étrangers rue de hH , TMWBni ^BMBfs Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70____ GRIJA NETREBNICILOR UN mare neastâmpăr a cuprins cercurile colectiviste: întrunirile tainice între conducătorii partidului guvernamental urmează neîntrerupt de câteva zile, ba aci în Capitală, ba la Sinaia, ba la Constanța, matadorii colectiviști se consfătuesc ce cale să apuce pentru a isbuti în alegerile comunale. Ultima speranță a regimului este de a da o lovitură decisivă cu prilegiul acestor alegeri. Colectiviștii simt că sunt discreditați, deochiați, disprețuiți de marea majoritate a țerei; ei știu că nu pot conta decât pe tabăra budgetiveră, că toate partidele și nuanțele politice ale țerei îl repudiază. Chiar liberalii fără sgardă, acel cari se încearcă a scăpa neîntinat un colțișor al drapelului partidului, se depărtează din ce în ce mai mult de mocirla guvernamentală. Alegătorii din toate partidele au văzut cele ce s’au petrecut de trei ani încoace în toate comunele țerel începând cu Capitala și mergând până la cea din urmă comună rurala. Ei au vezut cum avântul ce ’i luaseră orașele spre progres s’a oprit pentru a face loc la o destrăbălare și la o chiverniseală fără nume, cum de trei ani încoace consiliile comunale ale colectiviștilor nu s’au învrednicit de a urma măcar cu lucrările începute și proiectate de administrațiile precedente, necum să mai întreprinză și lucrări noul. In toate orașele nu auzi decât blestemându-se pe primarii și pe consilierii actuali și regretându-se primarii conservatori. Am putea cita chiar acum o listă întreagă de orașe în care mai toți cetățenii independenți nu așteaptă decât momentul în care vor scăpa de nepastea administrației comunale a colectiviștilor. In curând vom face enumerația nelegiuirilor comise în toate comunele de reședință de către edilii colectiviști. Aci în Capitală afacerile comunale sunt o oglindă fidelă de starea în care se află restul țarei. Acești trei ani cari au trecut de la venirea colectiviștilor la putere, pot fi considerați ca pierduți din punctul de vedere al propășirei orașului. De unde Bucureștii erau să fie astăzi deja un oraș înzestrat cu cele două condițiuni primordiale care constitue buna stare a capitalelor și chiar a tuturor orașelor moderne, cu apă și artere de comunicație spațioase, au trecut trei ani, veniturile au sporit în proporție cu desvoltarea avuției publice, și cu toate acestea, toate lucrările mari de edilitate pentru care studiile erau deja făcute, au rămas baltă. Nu se aude decât de certuri în sînul consiliului comunal; sfănțuiala este elogiată în sistem, consilierii își fac case și averi, nepotismul și chiverniseala sunt în floare. Și ceea ce se petrece în Capitală se repetă în toata țara. Pretutindeni incapacitatea cea mai complectă, nepăsarea absolută pentru tot ce nu este cestiune de gașcă, nicieri progres și în multe cazuri regres, desordine, destrăbălare. Nu este de mirat ca în fața unei asemenea situațiuni, de care conducătorii taberei guvernamentale au conștiință, el să se îngrijească de lupta ce se va da după două luni cu prilegiul alegerilor comunale. Desigur, regimul colectivist va întrebuința toate mijloacele licite și ilicite pentru a isbuti. Dovadă este modul cum procedează deja de pe acum pentru a pregăti tărîmul Caracteristic este mai intein faptul că toată campania pregătitoare pentru viitoarele alegeri comunale se face în taină. Se chiamă prefecții unul după altul la oficina centrală și li se pune întrebarea dacă se cred în stare de a scoate o listă colectivistă. Bieții prefecți răspund mai toți că va fi greu de luptat; unii mai țanțoși dau asigurări de reușită, dar pun condițiuni care cuprind tot felul de remanieri în toate ramurile administrațiunei Și se promite tot, numai să garanteze succesul. Dar în urma prefecților sosesc membrii influenți ai partidului care dau sfaturi cu totul contrarii celor date de prefecți; unii cer chiar înlocuirea prefectului ca fiind prea moale și recomanda pe un altul mai pișicher și energic. Pe la ministere, la Credite, la prefecturi, la primării, lozinca zilei este alegerile comunale. Când un cetățean are vr’o treabă pe la vr’o autoritate, fie cererea sa cât de dreaptă, ea este subordonată atitudinei pe care o va avea în alegeri. Este «deai noștri ?» Afacerea merge găitan ; este el îndoielnic ? Cestiunea se amână până după alegeri. Dacă are însă cusurul de a fi opozant, mai ales dacă este cunoscut ca conservator, cererea se refuză sub un pretext oarecare. Nu mai vorbim de sumedeniile de mici șicane și neajunsuri polițienești, de contravențiunile, de greutățile de tot felul, de șuruburile administrative care se întrebuințează pentru a smulge voturi. Dacă acum este așa, când încă două luni ne despart de alegeri, ce va fi când vom fi în ajunul luptei electorale ? El bine, cu toate acestea, cu toate că dispun de tot aparatul budgetar, grija este mare în tabăra colectivistă. Oricât de maeștri sunt colectiviștii în echilibristica electorală, totuși ei se lovesc de curentul sănătos al opiniei publice, care i-a cântărit și privește cu dispreț la svârcolirile lor spasmodice. Ar fi de altfel și trist ca un partid care ’și-a bătut joc în așa chip de toate interesele comunelor noastre să mai poată spera că cetățenii îl vor reînoui încrederea. Azi nu mai suntem în fața unei mase electorale inconștiente; frazeologia și morfologia liberală ’și-aui perdut farmecul. Toată lumea îi cunoaște pe domnii liberali,i-a prețuit și desigur Îi va pune la carantină. Curentul puternic care este deja format în opinia publică arată cu siguranță care va fi soarta acestui partid netrebnic în apropiatele alegeri comunale. -------------------------**#•------------------------- TELEGRAME Pacea americano-spanioă Madrid, 9 Septembrie Liberal crede că în urma adoptării de către Camere a legii relative la protocol, ceea ce se va face săptămâna viitoarea, cabinetul Sagasta va părăsi puterea. Washington, 9 Septembrie D. Gray a fost numit membru al comisiunii păcii ce se va întruni la Paris. Madrid, 11 Septembrie Senatul a adoptat protocolul păcii. Imparțial află din sorginte sigură că la începutul răsboiului dintre Spania și Statele Unite, cabinetele din Londra și Lisabona au stabilit un acord în privința unui tratat prin care Portugalia ceda Angliei golful Demagoa, pe când Anglia promitea să preteagă dinastia portugheză în contra oricărei tentative revoluționare, și pe Portugalia în contra oricărui atac străin. Budgetul Ungariei Budapesta, 9 Septembrie Camera deputaților. Astăzi a fost prezintat budgetul. Cheltuelile ordinare se ridică la patru sute șasezeci de miloane cinci mii trei sute nouăzeci și nouă florini, iar veniturile ordinare se ridică la 482,464.037 florini. Cheltuelile extraordinare ating suma de la 43,259,047 florini, iar veniturile extraordinare ating suma de 20.839.566 De aci rezultă un excedent (?) nete de 39.157 (?) de fiorini față de 48.721 în 1898. Cota-parte a Ungariei pentru cheltuelile comune acuză o adăugire de 435.206 fiorini în comparațiune cu 1898. --------- — ------— •*«#»***— MARȚI 1 (13) SETEMBRE 1898 UN NUMER 10 BANI ANUNCIURI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV • Reclame •••••••• IIII » .......................... • • •* • * o,4o « • «. • « a,5a . . . . 5,~ In Paria anunciurile se primesc la Agenția Hava», 8 Place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 împărăteasa Austriei —asasinată S’au împlinit în Iunie patru ani de când Sadi Carnot, cel mai blând și mai umanitar dintre președinții Republicei franceze, a căzut sub loviturile pumnalului lui Caserio, și iată ca nebunia anarhistă a mai făcut o victimă, pe împărăteasa Elisabeta a Austriei, o femeie blândă și umanitară, care trăia departe de orice svârcolire politică. Doliul popoarelor din Austria și Ungaria e imens, căci Suverana lor întrupa toate calitățile unei Regine ideale, iubitoare a omenirei, extrem de afabilă cu oricine avea prilegiu să vie în contact, cu mâna larg deschisă oricând și oriunde, totdeauna gata să alineze durerile și necazurile altora. E deci explicabil când aflăm că crima nebună a anarhistului din Geneva a provocat pretutindeni o explozie de revoltă și de durere,pretutindeni, căci Augusta decedată a știut să inspire simpatii și dincolo de hotarele țărilor peste care domnea. Nu există motive directe care să explice acest asasinat. Criminalul refuză să dea explicații, dar a declarat că este anarhist. împărăteasa Elisabeta a fost dar ucisă numai pentru că anarhistului Îi trebuia o victimă dintr’o familie domnitoare, fără să se intereseze dacă victima sa merită o soartă așa de crudă. Asasinul și-a înarmat brațul urmând preceptele doctrinei anarhiste, care cere dispariția violentă a capetelor încoronate ca unul din mijloacele de a schimba actualele întocmiri sociale și politice. * * « Iată depeșile ce am primit asupra acestui tragic eveniment: Geneva, 10 Septembrie împărăteasa Elisabeta a Austriei părăsea hotelul «Beau-Bivage», la orele 12 și 40 minute, îndreptându-se apte îmbarcaderul vapoarelor, când un intivid atacă pe Majestatea Sa, precipitânduse asupra ei, și îi dete o lovitură violență, împărăteasa căzu, în urmă se ajutase până la vapor, unde Își perdu cumpătul din nou. Căpitanul nu voia să plece, cu toate acestea a dat semnalul plecării în urma insistențelor persoanelor din suita împărătesei. După ce vaporul a eșit dintre grămezile de pietre și nisip aruncate in canalul de lângă port, pentru a opri năvala valurilor, se reîntoarse la imbarcader. Atunci se află că împărăteasa nu-și venise în fire, împărăteasa fu transportată la hotelul «Beau-Rivage», pe o targă făcută la moment. Veștmintele împărătesei aveau pete de sânge. Agresorul a fost arestat; identitatea sa n’a fost încă stabilită. Geneva. 10 Septembrie împărăteasa a murit câteva minute după intrarea sa în hotel. S-a constatat că primise o lovitură de pumnal în regiunea inimei. Asasinul este un anarhist născut la Paris. Numele său e Lucheni. Viena, 10 Septembrie O ediție specială a ziarului Wiener Abendpost, cernită, exprimă în cuvinte atingătoare durerea generală cauzată de pierderea nobilei împărătese, a cărei viață nu a fost decât un șir de binefaceri pentru omenire, care a plecat suferindă pentru a recăpăta noul forțe și a murit victima unui atentat infam. Articolul se termină prin exprimarea celei mai profunde simpatii pentru Imperat, lovit In anul acesta de bucurie de doliul cel mai profund, pe care poporul Întreg va ști să-l împărtășească. Buda Pesta, 10 Septembrie Camera deputaților și aceea a Seniorilor se va Întruni mâine pentru a și exprima condoleanțele lor. Geneva. 10 Septembrie Atentatul contra împărătesei de Austria a fost comis la înălțimea monumentului Brunswick, in timpul drumului dintre hotelul «Beau-Rivage» și imbarcaderul cheiului Mont-Blanc. Asasinul, urmat de un bătrân cu o barbă mare, se aruncă asupra împărătesei, dându-i o lovitură violentă. Toată lumea crezu că era vorba de o lovitură de pumn, împărăteasa se ridică, ajutată de o damă din suita sa și de mai mulți oameni cari se plimbau, putu să ajungă până la imbarcader și să se sue in vapor. In timpul acesta agresorul fusese arestat. Pe bord, împărătesei îi veni rău, tn urmă leșină. Atunci Majestatea Sa fu transportată la hotel «Beau-Rivage». Doctorii Goloz, Mayer și un preot fură imediat chemați. Nimic nu s’a negligiat pentru a scăpa pe împărăteasa, dar totul fu zadarnic. împărăteasa își dete sufletul pe la orele trei. Asasinul a fost arestat de două vizitii numiți Victor Vuillemin și Louis Chamartin. Ajuns la poliție, asasinul a declarat că e anarhist, fără pâine, și că din cauza aceasta ars pică nu pe săraci, ci pe bogați. In timpul interogatoriului său, el pretinse că nu știe franțuzește și nu vor să respunză. S-a găsit asupra lui un libret de serviciu militar. In cele din urmă asasinul dete oareșicarl explicații și zise că a venit în Geneva cu gândul să ucidă un personagiu înalt. El se gândea mai ales la ducele de Orleans (probabil la principele Henry), dar nu-și putu pune in aplicare planul din cauza unor motive ce nu vrea să le dea. Numai din întâmplare a aflat trecerea împărătesei prin Geneva. Geneva, 10 Septembrie Președintele Confederațiunii și ceilalți membri ai consiliului federal, absenți, chemați printr’o depeșă, se vor reîntoarce astăseară la Berna. Consiliul federal va ține o ședință extraordinară Duminecă dimineață la 10 ore. Senzațiunea e mare în toată Elveția. Toate ziarele publică suplimente arătându-și groaza. Lucheni va fi judecat conform Codului penal genovez, care nu prevede condamnarea la moarte, ci închisoarea pe viață. Paris, 10 Septembrie îndată ce a aflat despre moartea împărătesei Elisabeta de Austria, d. Delcassé se duse imediat la ambasada Austro-Ungariei pentru a prezintă complimentele de condoleanță ale Republicei. D. Faure a adresat o telegramă de vie simpatie împăratului Frantz Josef. D. Faure a renunțat la vănătoarea pe care trebuia să o facă mâine la pădurea de la Marly. Prefectura poliției din Paris nu are nici o cunoștință asupra lui Luccheni. Dar are în mână semnalmentele unui oarecare numit Lucceni-Nicaise, supranumit Ravachol, student născut în 1873, căutat de mult timp de către poliția din Bolonia, ca un anarhist periculos. Cu toate acestea s-ar putea întămpla să nu fie acesta asasinul. Viena, 10 Septembrie Teribila noutate venită din Geneva a produs groază. Consternațiunea, doliul și indignarea sunt de nedescris. Conții Goluchowski și de Thun au plecat imediat pe lângă împăratul Frantz-Iosef la Schoenbrunn. Plecarea împăratului Frantz-Iosef pentru marile manevre nu va mai avea loc. Geneva. 10 Septembrie Luchens s-a servit de o pilă triunghiulară ascuțită numită tiers point. Asasinul este orgininar din Parma, in Italia, dar s’a născut la Paris, Fiena. 10 Septembrie Consiliul comunal va ține mâine o ședință extraordinară în care Își va arăta condoleanțele sale. Toate clădirile comunei, ca și celel’alte edificii ale orașului, au arborat drapele de doliu. Cele două teatre ale Curții au fost Închise. Fremdenblatt anunță că în urma știrei din Geneva, împăratul a zis prințului Liechtenstein, primul mare maestru al Curții: «E de neînțeles cum un om poate să atace o femeie, care toată viața sa n’a făcut nimănui nici un zeü și care n’a făcut decât bine.» Noua Presă Liberă zice că împăratul a plâns și a zis gemănd : «Cu toate acestea nu mi-e cruțat nimic în lumea asta !» Arhiducesa Maria-Valeria va sosi astăzi la Schoenbrunn, venind din Walsen. Prințesa Stefania, care se află acum la Darmstadt, a fost rugată telegrafic să se reîntoarcă cât mai repede la Viena. După spusa ziarelor, numele de Lucheni este cu totul necunoscut poliției din Viena. După dispozițiunile luate până acum, rămășițele mortuare ale Impărătesii vor fi aduse In ziua de 15 Septembrie; ele vor fi expuse In ziua de 16 pe un pat de paradă, iar serviciile funerare se vor face în ziua de 17. Berna. 11 Septembre Consiliul general a însărcinat legațiunea elvețiană din Viena să comunice guvernului austro-ungar îngrozitoarea știre și să transmită împăratului expresiunea durerii sale profunde și a viilor sale simpatii. Consiliul federal a ordonat legațiunilor elvețiene din Europa și din America să informeze guvernele pe lângă care sunt creditate de acest eveniment. New York. 11 Septembre C. MacKinley a trimis împăratului Austriei o telegramă de condoleanțe zicănd că a aflat cu cea mai profundă părere de reantemplarea grozavă și exprimându-și adânca sa simpatie în numele guvernului și a poporului Statelor Unite. Roma(P). 11 Septembre Președintele consiliului de miniștri a ordonat ca pe toate edificiile guvernului din Berna să se arboreze stindardul național in doliu. Paris, 11 Septembre Circulă svonul, și e dat cu multă reservă, că Luccheni a fost compromis în tulburările din Milan. Expulzat din Italia, el se duse la Zürich, unde asistă la o întrunire de anarhiști, in cursul căreia șapte dintre ei, printre care Luccheni, au fost aleși pentru a asasina un Suveran. Lausanne, 11 Septembre S’au făcut zece arestări printre amicii lui Lucceni. Geneva. 11 Septembre Tribuna de aci publică un interview cu d. Teisset, membrul Camerii de comerț, care în urma atentatului a chemat un medic. Când împărăteasa se sui tn vapor, căpitanul de pe toate Îngrijirile Majestații Sale, care nu era însoțită decât de o damă de onoare și de un servitor. Pilotul desfăcu vestmintele împărătești și observă o mică rană din care curgeau câteva picături de sânge. Se păru un minut că împărăteasa își vine în fire și dama de onoare o întrebă: «Suferiți, Majestate?» împărăteasa a răspuns «Nu.» La hotel, doctorul Încercă să -I producă respirație artificială prin ajutorul fricțiunilor, dar totul fu în zadar. Se constată moartea. înainte de a-și da sufletul, un preot a uns cu maslul pe Majestatea Sa. După ce moartea fu constatată, cel de față Inge nuchiară și se rugară. Geneva li Septembre In timpul interogatoriului său, Lucchesia a dat probă de un Îngrozitor cinism. Declarându-se anarhist, el a zis: «Știți că o crimă izolată nu folosește la nimic, dar voi fi dat cel puțin un exemplu.» Lucchesi a fost examinat de un medic legist. Gendarmeria caută, dar la zadar, să regăsească instrumentul crimei. Consiliul de Stat, în ședință extraordinară, a hotărît să publice faptele cunoscute. ] Geneva, 11 Septembre împărăteasa Elisabeta sosise Vineri, la Geneva, incognito. Ea voia să se reîntoarcă la băi. Însoțită de o damă de onoare. Celelalte persoane ale suitei plecaseră deja. La interogatoriu, Lucchesi a declarat că venise la Geneva sperând să întâlnească pe principele Orléans, care însă plecase. Lucchesi pândea pe împărăteasa, de Vineri, dar nu găsea ocasie pentru a comite atentatul. Numai Sâmbătă de dimineață, aproape de hotelul «Beau-Rivage», văzând că Majestatea Sa voia să meargă pe marginea lacului, se instală pe chei ascunzând o pilă pentru a comite crima. Guvernul cantonal a așezat corpul Majestății Sale Intr’un sicriu Înconjurat de lumini numeroase. Guvernul a trimis o coroană cu o inscripție de omagii și de dureroasă simpatie a populațiunii din Geneva. Mai multe dame au depus coroane. O gardă de onoare a fost postată în fața hotelului. La hotelul «Beau Rivage» sosesc o mulțime de telegrame cerând amănunte. Printre altele multe se găsește una a Majestații Sale Regelui Carol al României. Constantinopol, 11 Septembrie Sultanul a trimis împăratului pe un adjutant general. Însărcinat să prezinte condoleanțele Sale împăratului Frantz Josef și să’l arate cât de adânc este atins de Îngrozitoarea crimă. Viena, 11 Septembrie împăratul n’a părăsit până acum castelul din Schoenbrunn. Știrile unanime constată că zgomotele răspândite la Viena de puțin timp asupra unei pretinse sdruncinări a sănătății împăratului, sunt cu totul false. Toți cei dinprejurul împăratului arată o mare admirație față de resignarea eroică cu care împăratul, cu toată durerea de nedescris, suportă grozava suferință prin care trece. împăratul a ordonat un doliu de șase luni: două luni de doliu foarte mare, două luni de doliu mare și două luni de doliu mic. Mase enorme continuă să aflueze la Hoffburg și în Schoenbrunn. Pretutindeni domnește o mare părere de roü și o simpatie mișcătoare pentru împăratul așa de crud lovit. Decorațiunile de doliu devin din ceas un ceas mai numeroase la Viena. Drapelele misiunilor străine au fost cerute. Șefii misiunilor străine și monseniorul Taliaui, nunțiul apostolic, au prezintat condoleanțele lor ministrului afacerilor străine. Ambasadorul german, contele d’Eulenbourg,și-a întrerupt vacanțiile ce petrece în Tyrol și a sosit seara. Știrile spre sosesc neîncetat din toate provinciile constată adânca impresiune cauzată de moartea împărătesei, participarea întregei populațiuni la durerea Suveranului așa de greu lovit, groaza și desgustul teribil care se ivesc pretutindeni. Doliul domnește in toate orașele Austriei și Ungariei. Pretutindeni a Încetat bucuria și steagurile de doliu au fost arborate. Ziarele tuturor partidelor sunt unanime pentru a arata via lor durere și simpatia sinceră a populațiunei pentru Suveran, făcând elogiul rarelor calități ale împărătesei ca Suverană, soție și mamă. Geneva. 10 Septembrie Autopsia făcută de către doctori a probat că moartea împărătesei a fost datorită unei răul cu totul mortale. Ipoteza că împărăteasa suferind de o boală de inimă ar fi sucombat în urma unei emoțiuni pricinuită de atentat, este cu totul falsă. O proclamație a guvernului din Geneva invită populația, un semn de simpatie respectuoasă către familia imperială și po poporul Austro-Ungariei, să defileze cu autoritățile în fața hotelului «Beau Rivage,» unde se găsește reprezentantul Austro-Ungariei, și să închidă prăvăliile și biurourile în timpul manifestației. Autopsia corpului împărătesei a stabilit că rana primită de împărăteasa este foarte mică și de abia perceptibilă. Hemoragia a 1). Pe când depeșile de erl spuneau că asasinul se numește Luccheni, cele de azi îl numesc Lucchesi. — N. red. Timpul.