Timpul, decembrie 1899 (nr. 269-292)

1899-12-01 / nr. 269

ANUL AL DOUĂ­ZECI ȘI UNU — No. 269 EDIȚIA A TREIA UN NUMĂR 10 BANI flBOHfT MEHÎELE In țară pe un an..............................30 lei » pe 6 luni......................................18 lei » pe 3 luni......................................10 lei !p entru streinfitate un «n .... 50 lei lit s’surîet ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence ile journaux étranger* rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA i­ncui 3­ i­i, Calea Victoriei — 70 MERCURI 1/13 DECEMBRE 1899 TIMPUL IN HOMER 10 BANI trWClUiil SI IKSERTII «SWWT» STAS^MITRATIAc BOmmi^M. tktim Vtotmann — Té Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . » 111 . . . 200 > .... > II . . . 5.­iu Ftstaffl anunciurile se primesc la genți» Hayn#, 8 place de la 6*ur*tj. TRIUMF PE Tom LIII Sunt din ce în ce mai intere­sante desbater­ile Adresei din Ca­meră : opoziția de toate nuanțele își ascuțise armele de luptă; gu­vernul și majoritatea erau gata de a răspunde; și din lupta ce s’a încins, luptă puternică din cauză că atacul fusese combinat de boni adversari de­odată, a eșit rezul­tatul ce prevăzuser : o înfrângere cumplită a agresorilor. Ședința de ori va rămâne me­­­­morabilă, căci a hotărît în mod definitiv isbânda guvernului. Opoziția ridicase trei chestiuni mai însemnate, redute pe care le credea invincibile: slăbiciunea gu­vernului din cauză că junimiștii nu-­i dau concurs ; situația finan­ciară și în primul rînd contrac­tarea împrumutului; și, al treilea, chestiunea Porților-de-Fer. Și a­­tacurile au pornit cu cea din urmă vigoare, întrebuințându-se și u­­zându-se întreg arsenalul de ar­gumente și combinații din ziarele opoziției multicolore. Putem spune aci în paranteză că n’am auzit pe nici unul din oratorii cari au com­bătut guvernul producând idei sau raționamente noui ; tot ce am citit tot timpul în ziarele de opo­ziție a fost readus pe tribuna par­lamentară, aceleași clișeuri, ace­leași fraze bombastice, aceeași ar­gumentație întemeiată pe premize greșite sau dinadins alterate. Ele însă au răspuns și miniștrii pe cari îi priveau cele trei ches­tiuni principale ale opoziției. D. G. Gr. Cantacuzino, preșe­dintele consiliului și șeful parti­dului conservator, purtătorul dra­pelului pe care junimiștii îl cred în mâini slabe, a formulat prin­cipiile după care e convins că trebue să ducă la luptă și la is­­bândă partidul conservator. Con­trariu ideii d-lui P. P. Carp că șeful unui partid politic trebue să fie un păstor, iar amb­ii săi politici o turmă docilă care nu cugetă de­cât prin creerul șefului, d. prim-ministru a spus că un partid politic trebue să lase loc liberului arbitru al fruntașilor săi, căci numai prin discuția liberă se poate ajunge la ideile cele mai bune și la săvârșirea actelor celor mai salutare. «Așa a condus par­tidul nostru în veci regretatul Lascar Catargiu ; așa îl voi con­duce și ef i», a zis de Cantacuzino și de pe băncile partidului con­servator a isbucnit o salvă de a­­plause de sinceră aprobare. Șeful nostru a dovedit ast­fel că n’a în­țeles nici un moment să nu re­­mițe în tradițiunea partidului, că se bucură de încrederea partidului întreg, că știe să fie drapelul în mâini viguroase și, sprijinit cu putere de partid, va rezista tutu­­ror asalturilor disperate ale opo­ziției. A luat apoi cuvântul d. general Gh. Manu, ministrul finanțelor. Discursul d-sale avea două părți: lichidarea chestiunei junimiste și chestia împrumutului. In prima parte, fruntașul nostru a redus la adevărata ei valoare colaborarea junimiștilor în trecu­tele guverne conservatoare. Când a arătat cum junimiștii au fost în guvern o trinitate care se in­spira vecinic în afară din minister și cum nici în opoziție n’au voit să facă fuziunea cu partidul con­servator, toată lumea a înțeles că compunerea guvernului actual fără junimiști e o garanție mai mult de omogenitate, de tărie, de lu­crare neturburată de mici hărțueli care împedecă adesea mersul îna­inte al cazului Statului. Trecând la situațiunea finan­ciară și la realizarea împrumu­tului, d. ministru al finanțelor a dovedit, cu acte oficiale, cum pă­rerea unora că s’ar fi putut în­­ch­eia un împrumut în Aprilie sau Main, este cu totul greșită. Din potrivă, d-sa a încercat de mai multe ori să consolideze da­toria noastră flotantă, moștenită în cea mai mare parte de la li­berali, dar atât situația precară a târgurilor monetare cât și chesti­unile politice din străinătate au zădărnicit toate demersurile. D. general Manu a spulberat ast­fel o legendă din care opoziția își făcuse o armă de luptă. Cel din urmă a luat cuvântul d. Ion Lahovari, ministrul aface­rilor străine, spre a distruge o altă legendă , că guvernul n’ar fi făcut nimic în chestia Porților­­de­ Fer. Nu intră în cadrul acestui articol să reproducem tot ce a spus d. Lahovari, de­și ar trebui s’o facem, fie­care cuvânt pronun­țat având o însemnătate deose­bită. Putem afirma însă că d. ministru de externe a reușit să dovedească atât lipsa de interes a guvernului d-lui Dim. Sturdza față de această chestiune, cât și importanța demersurilor făcute de guvernul actual pentru rezolvarea ei. Când vom publica acest dis­curs in extenso, cititorii noștri vor fi mai în măsură să-­și dea seama de fericita activitate a d-lui Ion Lahovari sub raportul acesta. Și ast­fel discuția Adresei a fost ceea ce era inevitabil să fie­­ un triumf strălucit pentru guvern și pentru partidul conservator. Dar nu s-a sfârșit încă. Discuția continuă azi și se va termina de­sigur cu încoronarea succesului de până azi. ---------------------MSf&At-----------:---------­ TELEGRAME Explozie Murcia, 11 Decembre O bombă a făcut explozie aseară la teatru, in timpul representațiunei. Un incendiu a isbucnit și teatrul a fost dis­trus. Un grav rănit­ lucrător a dispărut și altul a fost Publicul a­eșit din teatru fără că vre­un a­­cident grav să se fi produs. ----------------------HBKX04---------------------­ Capita­lurile streine Domnule Director. Suntem într’un moment când opinia pu­blică și presa sunt preocupate de găsirea mijloacelor prin care s’ar putea introduce capitalurile străine în țară. Pentru aceasta îmi voi­ permite a studia în câte­va arti­cole această importantă chestiune, iar ca introducere la complectul studiu ce voesc să fac, vom­ reproduce un articol corespun­zător din Tratatul de comptabilitate al d-lui Zamfir St. Petrescu, publicat încă din 1897, articol care a devenit de actualitate. Primiți, etc. 7.I Scumperea capitalurilor ...Cu cât capitalurile sunt mai­eftine, cu atât comerciul ia o desvoltare mai mare; prima cestiune ce trebue să in­tereseze dar pe ori­cine care se ocupă de progresul națiunei, este de a găsi mijloacele pentru ca capitalurile să de­vină cât mai eftine posibil. Pentru a ajunge la acest resultat, în prima linie este îmmulțirea instituțiu­­nilor de credit. Ișe aduce fie­care aminte că înainte de înființarea Băncei Naționale, dobânda de 10 la sută era considerată ca foarte eftină, de aceea și comerciul era foarte limitat prin făptui scumpete! capitalu­rilor, din care cauză cu greu se puteau găsi mijloace suficiente pentru între­prinderi de o importanță mai mare. Astă­zi dobânda de 10 la sută se con­sideră aproape ca uzură și nimeni nu poate contesta că atât comerciul cât și chiar industria au luat o desvoltare destul de însemnată, iar dobânda cu­re­ntă este de 7 și 8 la sută pr­in faptul că casele de credit găsesc la Banca Națională fonduri cu dobânda de 5 la sută (în timpuri normale). Aceasta însă nu este destul ; în alte părți scomptul particular este sub scomp­tul Băncei Naționale, pe când la noi este cu 2 și 3 la sută mai scump, adică cu peste 50 la sută. Prin urmare, de­și înființarea Băncei Naționale a făcut să scadă dobânzile în mod simțitor și a dat un puternic avânt afacerilor comerciale, totuși în­ființarea altor instituțiuni de credit pu­ternice este indispensabilă pentru ca alături cu Banca Națională să ostenească capitalurile și pentru micii comercianți, industriași și agricultori, (cari nu se pot ajuta direct la Banca Națională) a­­dică să se facă posibilă desvoltarea tu­­turor avuțiilor țârii, dintre care cea mai principală pentru acum este agricultura, îndată ce capitalurile se vor ofteni, fără nici o îndoială toate bogățiile ce zac sub picioarele noastre vor eși la lumină, după care numai industriile își vor lua și densele avântul ce fie­care dorește, dar cari nu vor putea progresa în mod simțitor întru­cât capitalurile vor fi prea scumpe, iar țara noastră încă nu posedă capitaluri mobiliare suficiente. Ast­fel fiind, mulți vor zice poate, de­oare­ce lipsesc capitalurile, negreșit că nu se pot ofteni, căci cererea este mai mare de­cât oferta. Vin la partea cea mai susceptibilă criticei, mai cu seamă din partea celor cari cred că capitalul poate avea pa­trie , dar nu aceasta me va împedica a spune adevărul ast­fel cum îl înțeleg, cu ris­cul de a mă taxa ca strein de inimă, dacă nu chiar vândut interese­lor streine când noi cumpărăm aiurea obiectele indispensabile, fie de hrană, fie de îm­brăcăminte, sau alte necesități ce țara nu produce sau produce în cantități nesuficiente, ne putem considera ca ne­­patrioți ? Când țările care nu produc cereale (adică principalul nutriment al omu­lui) cumpără produsele noastre, pot fi ele considerate ca nepatriote ? Ne­greșit că nu. Tot ast­fel, de­oare­ce ne lipsesc ca­pitalurile, nu văd fii ce ar consta lipsa de patriotism căutând să importăm ca­pitaluri streine din cor,trăi d­acă capi­talurile streine ne vor­ ajuta,, să desvol­­tăm comercial și să scoatem­* la lumină bogățiile ce stau ascunse în fundul pă­mântului, prin care se va­­ înlesni înfi­ințarea industriilor ce ne lipsesc a­­­proape cu desăvârșire a­stă­­zi, cred că ar fi cel mai mare act de patriotism și generațiile viitoare, care vor beneficia de acestea, vor fi recunoscătoare ace­lora cari au avut puterea și au făcut tot posibilul de a atrage capitalurile streine. Astă­zi chiar, când țara are trebu­ință de fonduri pentru întreprinderi mari, care nu se pot face din venitu­rile ordinare, nu facem apel la streini ? Cea mai mare parte din împrumu­turile țărei, cam nu sunt plasate în streinătate ? Apoi dacă pentru trebuin­țele Statului facem apel la capitaluri străine, pentru ce să nu întrebuințăm același sistem și pentru operațiile co­merciale ? Negreșit că și astă­zi comercial se aprovizionează în parte cu capitaluri străine, dar prin faptul că capitalurile sunt la distanțe mari, care ne­putând fi în curent nici cu soliditatea aface­rilor nici cu desvoltarea ce s’ar putea da bogățiilor țărei, ne vin prea scumpe, căci până să ajungă la comercianții sau la exploatatorii noștri, trec prin mai multe mâini și fie­care își rezervă o mică parte de beneficiu. Dacă acele capitaluri care ajută Sta­tul sau comercial in mod indirect s’ar găsi în țară, ne-ar veni cu mult mai­eftin și prin aceasta toate ramurile noastre economice s’ar desvolta, iar țara s’ar resimți în mod surprinzător. Statul chiar, dacă pentru procurarea capitalurilor necesare, ar avea să plă­tească dobânzile în țară, câte econo­mii nu ar face ? Din această scurtă expunere a fap­telor reese cu suficiență necesitatea atragerea capitalurilor streine, care ca­pitaluri departe de a ne face vre-un roü, ar inflența în mod simțitor și în bine țara întreagă. Ast­fel fiind rămâne să vedem prin ce mijloace am putea ajunge la scopul nostru.­­ ---------------------------------------------­ cembre, lângă Kimberley, între Bari și niște patrule engleze. Se vestește din Moltono, la 10 Decem­­bre, că coloana generalului Gtdacre, in­trând de dimineață într-un loc înconjurat de dealuri, a fost surprinsă de un foc vio­lent al Burilor. O luptă crâncenă a avut loc. Artileria engleză luase loc pe un mic deal și infanteria înainta asupra pozițiu­nei vrăjmașe. Burii începură un foc dis­trugător. Coloana expusă din trei părți fo­cului inamic, s’a retras sub protecția tunu­rilor engleze. Artileria Burilor a urmărit-o pe o întindere de câte­va mile și a tras salve asupra trupelor engleze, însă fără rezultat. Trupele engleze, după ce au stat la pi­cioare 30 de ore și după­ ce au făcut cele mai mari sforțări, s-au întors la Moltono, Londra, 11 Decembre Se vestește din Modderriver că o bate­rie engleză și un tun de marină au luat posițiune la stânga posițiunei Burilor și a deschis focul. Burii au ripostat și după o oră, tunurile vrăjmașe au fost reduse la tăcere. Lorenzo­ Mar <pr és. 11 Decembre O depeșe oficială din Pretoria spune că 672 de oameni au fost făcuți prisonieri de către Buri la Stormberg. Luni, Pardurile Englezilor — morți și răniți — sunt ne­cunoscute. O luptă a avut loc aseară la Modderri­ver. Generalul Cronge și-a păstrat posiți­unile și a făcut 50 de prisonieri. -----—--------------------------------­----------­­ RISBOIUL DIN AFRICA DE SUD — Prin fir telegrafic — Lorenzo­ Marqubs, 11 Decembre După știri sosite din Mafeking și datate până la 30 Noembre, totul merge bine în in acest oraș. Se vestește din Mauwport, cu data de eri, că Burii au deschis un foc de artile­rie și au distrus calea ferată. S’au schimbat focuri de puști, la 7 DE­ DE LA­ CURTE Aniversarea căderea Plevnei Ziua de 28 Noembre, a 22 aniversare a căderea Plevnei, a fost anunțată Capitalei prin 21 lovituri de tunuri. La orele 10 jum., M. S. Regele, însoțit de adjutantul de serviciu, a mers la bise­rica din Dealul­ Spirei, pentru a asista la serviciul divin ce se oficia în amintirea a­­cestei zile memorabile. La sosire, Majestatea Sa a fost întâm­pinată de : d. ministru de răsboiu, d. co­mandant al corpului II de armată, d. șef al marelui stat-major al armatei, d-nil ge­nerali, d-nil atașați militari străini, d-nil adjutanți regali și de toți ofițerii supe­riori și inferiori aflați în garnizoană ; tru­pele, înșirate de-a lungul stradei și aflate sub comanda A. S. R. Principelui Moște­nitor, au dat onorurile. M. S. Regele, împreună cu A. S. R. Principele Ferdinand, urmat de d-nii ofi­țeri generali și superiori. Se îndreaptă spre biserică, la intrarea căreia a fost întâm­pinat de P. S. La vicarul Sfântei Mitro­polii , apoi începu serviciul divin ; în ace­lași timp drapelele trupelor din paradă se aduc în biserică și se așează în fața Su­veranului. După terminarea Te-Deumului, Majes­tatea Sa a primit defilarea trupelor co­­­mandate de A. S. R. Principele Moște­nitor. Trupele au defilat în ordinea următoare: O companie din școala de ofițeri; Școala militară de artilerie și geniu; O companie din batalionul 5 vânători; O companie din batalionul 6 vânători; O companie din regimentul 6 Mihaiu- Viteazu; O companie din regimentul 4 Ilfov No. 21; O companie din regimentul 1 geniu; Compania gendarmilor pedeștri; O baterie din regimentul 2 artilerie; O baterie din regimentul 6 artilerie; O baterie din regimentul 10 artilerie; Un pluton din compania de pompieri; Un escadron din regimentul 6 roșiori; Un escadron din regimentul 3 călărași; Un escadron din divisionul de gendarmi, și un pluton din escadronul 2 tren. In urmă M. S. Regele și A. S. R. Prin­cipele au bine-voit a se întreține cât­va timp cu d-nii generali și cu d-nii atașați militari străini, apoi S’au întors la Palat. La orele 7 seara a avut loc la Palat un prânz de gală, la care au luat parte M. S. Regele și A. S. R. Principele Moștenitor. La acest prânz au avut onoare a fi Invi­tați : d-nii oficieri generali și d-nii oficieri superiori; șefii de corpuri, atașații militari streini, aflați în Capitală, și casa militară Regală și Princiară, în total 64 persoane. După terminarea prânzului, M. S. Re­gina a bine-voit a veni în salonul cel mare, unde Suveranul și A. S. R. Principele Ro­mâniei Se întreține a fi cu persoanele Invi­tate , iar la orele 9 jum. Majestățile Lor S'au retras. Cu ocasiunea acestei zile de o vecinică amintire, un mare număr de persoane s’au înscris in registrele Palatului și o mulțime de telegrame de felicitări au fost adresate Suveranului.­­ «Arul corăbiilor de coneiruniri ve fi înscris pe fie­care an la budget. Sumele necesare vor fi acoperite printr’un împrumut. Contele de Bulow, motivând sporirea flo­tei, spune că necesite*«« aceste» sporiri re­zultă din «ituațiunea universală și din exi­gențele politicei coloniale germane. Ora­toriu amintește sporirea flotelor celor­l­ alte Puteri și spune că Germanii nu vor să tolereze ca Germania să fie întrecută. Contele de Bulow arată apoi bunele re­­lațiuni ale imperiului cu toate Puterile, și declară că Germania parc o gata ca să trăiască în pace și în concordie cu Anglia pe baza unei întregi reciprocități. Trebue să creăm o flotă destul de puternică, adaogă oratorul, pentru a face cu nepu­tință ori­ce atac- Politica axternă g­arm­ană nu e nici lacomă nici fanteastă, pretutin­deni protejează interesele germene í­ sru a viola interesele celor­laite eațiuni. Evenimentele 41» armă «e-aă arătat, în mod evident necesitate« unei sporiri a Ho­tel, cere face parte din despoitar­a inte­reselor »oestre transatlantici. Nu neglijăm datoria de a vegh­i» asupra siguranței noastre !» Europe bazată pe tripla alianță și bunele noastre relația»­ cu Rusia. (Aplause). Cea mai bună garanție pentrru e» poli­­tica noastră trans*tla»tacă că rămâi» mo­­derată, este necesitatea de e Ä tot­«?s-nu și de a reculege forțele noastre în p». Contele de Bttlow arată necesitatea de a spori flota și de a fixa efectivul ei prin­­tr-o lege. Avem mulți invidioși în lume, spune oratorul, dar nu voim să redevenim vale­ții umanităței. Fără o flotă și o armată puternică prosperitatea este cu neputință, întrea­ga noastră politică, spune terminând oratorul, este pacinică și sinceră și în ace­­laș timp independentă. Nu știm când și dacă vom fi forțați de a părăsi rezerva noastră pentru a apăra interesele noastre universale, dar sperăm că sforțându-ne a menține pacea, onoarea și prosperitatea Imperiului în circumstanțe anevoioase, a­­ceastă politică va găsi asemenea un spri­jin in Reichstag și în națiunea germană. (Aplause vil). Baronul de Thielmann, secretar de Stat, declară că starea finanțelor Imperiului este satisfăcătoare. Urmarea ședinței este amânată pe mâine. ______________ ___________ DIN PARLAMENTUL GERMAN — Prin fir telegrafic Berlin, 11 Decembre Reichstag — La ordinea zilei este discu­ția budgetului. Contele de Bulow citește o declarațiune cu privire la convențiunea insulei Samoa. Prințul de Hohenlohe declară că guver­nele confederate sunt convinse că flota ac­tuală nu este îndestulătoare pentru toate eventualitățile și că se va supune Reich­stagului un proect pentru mărirea flotei. Timpul în care se va face această sporire a flotei nu va fi fixat de nici o lege. Nu­ EVENIMENTELE DIN FRANȚA — Prin fir telegrafic — Paris, 11 Decembre Procesul de la înalta Curte.­ Audiența de la 11 Decembre. Se ascultă câți­va martori, cari au asistat la manifestațiunea de la Auteuil. Contele de Dion voește să prezinte câte­va observațiuni înainte de a depune jurământ. Președintele se opune, Contele de Dion persistând, președintele ordonă ca să fie dus afară din sală. Acuzații, mai cu seamă Cailly și Dubuc, interpelează cu violență pe președinte. Se produce zgomot mare. Procurorul general cere expulzarea lui Cailly și a lui Dubuc. Audiența se suspendă și Cartea delibe­rează. La reluarea audienței, d. Fallibres ci­tește o hotărîre condamnând pe Cailly la 3 luni închisoare și la excluderea de la audiențe până la­ 1 pledoarie, pe Brunet la excluderea de la audiențe pe timp de 8 zile, și pe Dubuc pe timp de 2 zile. Audiența se ridică. Paris, 11 Decembre Camera deputaților.—Cu ocazia discuției budgetului coloniilor și răspunzând la di­feriți oratori, d. Decrais spune că apărarea coloniilor a făcut obiectul preocupărei constante a guvernului. Lucrările începute anul trecut se continuă și se va supune Camerei un plan general de apărare. D. Decrais crede că imperiul colonial francez, întreg constituit, este destul de mare și nu este contestat de nimeni. Nu e nevoe de a se continua cu noul expedițiuni militare. Sarcina Franței trebue să se mărginească a cultiva și a, exploata marele său im­periu colonial. (Aplause numeroase). D. Declais trece apoi la situațiunea di­feritelor colonii, pe care o găsește satisfă­cătoare. _________--taitfu­lbg._____________________, REFORMA CODULUI DE PROCEDURA CIVILA Teitul modificat J) (Urmare) CAP. VII Despre interdicție Art. 643. In petiția care se va da pentru punerea sub interdicție a unei persoane, se va enunța imbecilitatea, sminteala, ne­bunia sau furia, se vor alătura actele jus­tificative, și se vor însemna martorii ce vor fi a se asculta. Art. 644. Prezidentul va comunica pe­tiția și toate actele procurorului, care va face cercetările ce va aprețui, cerând și părerea consiliului de familie și părerea medicilor competenți. Art. 645. Copie de pe petiție, de pe •) A se vedea Timpul No. 21A. 2x2-ser. 252-261, 263 și 268. 4’ 4 2S °>

Next