Timpul, decembrie 1899 (nr. 269-292)
1899-12-01 / nr. 269
ANUL AL DOUĂZECI ȘI UNU — No. 269 EDIȚIA A TREIA UN NUMĂR 10 BANI flBOHfT MEHÎELE In țară pe un an..............................30 lei » pe 6 luni......................................18 lei » pe 3 luni......................................10 lei !p entru streinfitate un «n .... 50 lei lit s’surîet ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence ile journaux étranger* rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA incui 3 ii, Calea Victoriei — 70 MERCURI 1/13 DECEMBRE 1899 TIMPUL IN HOMER 10 BANI trWClUiil SI IKSERTII «SWWT» STAS^MITRATIAc BOmmi^M. tktim Vtotmann — Té Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . » 111 . . . 200 > .... > II . . . 5.iu Ftstaffl anunciurile se primesc la genți» Hayn#, 8 place de la 6*ur*tj. TRIUMF PE Tom LIII Sunt din ce în ce mai interesante desbaterile Adresei din Cameră : opoziția de toate nuanțele își ascuțise armele de luptă; guvernul și majoritatea erau gata de a răspunde; și din lupta ce s’a încins, luptă puternică din cauză că atacul fusese combinat de boni adversari deodată, a eșit rezultatul ce prevăzuser : o înfrângere cumplită a agresorilor. Ședința de ori va rămâne memorabilă, căci a hotărît în mod definitiv isbânda guvernului. Opoziția ridicase trei chestiuni mai însemnate, redute pe care le credea invincibile: slăbiciunea guvernului din cauză că junimiștii nu-i dau concurs ; situația financiară și în primul rînd contractarea împrumutului; și, al treilea, chestiunea Porților-de-Fer. Și atacurile au pornit cu cea din urmă vigoare, întrebuințându-se și uzându-se întreg arsenalul de argumente și combinații din ziarele opoziției multicolore. Putem spune aci în paranteză că n’am auzit pe nici unul din oratorii cari au combătut guvernul producând idei sau raționamente noui ; tot ce am citit tot timpul în ziarele de opoziție a fost readus pe tribuna parlamentară, aceleași clișeuri, aceleași fraze bombastice, aceeași argumentație întemeiată pe premize greșite sau dinadins alterate. Ele însă au răspuns și miniștrii pe cari îi priveau cele trei chestiuni principale ale opoziției. D. G. Gr. Cantacuzino, președintele consiliului și șeful partidului conservator, purtătorul drapelului pe care junimiștii îl cred în mâini slabe, a formulat principiile după care e convins că trebue să ducă la luptă și la isbândă partidul conservator. Contrariu ideii d-lui P. P. Carp că șeful unui partid politic trebue să fie un păstor, iar ambii săi politici o turmă docilă care nu cugetă decât prin creerul șefului, d. prim-ministru a spus că un partid politic trebue să lase loc liberului arbitru al fruntașilor săi, căci numai prin discuția liberă se poate ajunge la ideile cele mai bune și la săvârșirea actelor celor mai salutare. «Așa a condus partidul nostru în veci regretatul Lascar Catargiu ; așa îl voi conduce și ef i», a zis de Cantacuzino și de pe băncile partidului conservator a isbucnit o salvă de aplause de sinceră aprobare. Șeful nostru a dovedit astfel că n’a înțeles nici un moment să nu remițe în tradițiunea partidului, că se bucură de încrederea partidului întreg, că știe să fie drapelul în mâini viguroase și, sprijinit cu putere de partid, va rezista tuturor asalturilor disperate ale opoziției. A luat apoi cuvântul d. general Gh. Manu, ministrul finanțelor. Discursul d-sale avea două părți: lichidarea chestiunei junimiste și chestia împrumutului. In prima parte, fruntașul nostru a redus la adevărata ei valoare colaborarea junimiștilor în trecutele guverne conservatoare. Când a arătat cum junimiștii au fost în guvern o trinitate care se inspira vecinic în afară din minister și cum nici în opoziție n’au voit să facă fuziunea cu partidul conservator, toată lumea a înțeles că compunerea guvernului actual fără junimiști e o garanție mai mult de omogenitate, de tărie, de lucrare neturburată de mici hărțueli care împedecă adesea mersul înainte al cazului Statului. Trecând la situațiunea financiară și la realizarea împrumutului, d. ministru al finanțelor a dovedit, cu acte oficiale, cum părerea unora că s’ar fi putut încheia un împrumut în Aprilie sau Main, este cu totul greșită. Din potrivă, d-sa a încercat de mai multe ori să consolideze datoria noastră flotantă, moștenită în cea mai mare parte de la liberali, dar atât situația precară a târgurilor monetare cât și chestiunile politice din străinătate au zădărnicit toate demersurile. D. general Manu a spulberat astfel o legendă din care opoziția își făcuse o armă de luptă. Cel din urmă a luat cuvântul d. Ion Lahovari, ministrul afacerilor străine, spre a distruge o altă legendă , că guvernul n’ar fi făcut nimic în chestia Porțilorde Fer. Nu intră în cadrul acestui articol să reproducem tot ce a spus d. Lahovari, deși ar trebui s’o facem, fiecare cuvânt pronunțat având o însemnătate deosebită. Putem afirma însă că d. ministru de externe a reușit să dovedească atât lipsa de interes a guvernului d-lui Dim. Sturdza față de această chestiune, cât și importanța demersurilor făcute de guvernul actual pentru rezolvarea ei. Când vom publica acest discurs in extenso, cititorii noștri vor fi mai în măsură să-și dea seama de fericita activitate a d-lui Ion Lahovari sub raportul acesta. Și astfel discuția Adresei a fost ceea ce era inevitabil să fie un triumf strălucit pentru guvern și pentru partidul conservator. Dar nu s-a sfârșit încă. Discuția continuă azi și se va termina desigur cu încoronarea succesului de până azi. ---------------------MSf&At-----------:--------- TELEGRAME Explozie Murcia, 11 Decembre O bombă a făcut explozie aseară la teatru, in timpul representațiunei. Un incendiu a isbucnit și teatrul a fost distrus. Un grav rănit lucrător a dispărut și altul a fost Publicul aeșit din teatru fără că vreun acident grav să se fi produs. ----------------------HBKX04--------------------- Capitalurile streine Domnule Director. Suntem într’un moment când opinia publică și presa sunt preocupate de găsirea mijloacelor prin care s’ar putea introduce capitalurile străine în țară. Pentru aceasta îmi voi permite a studia în câteva articole această importantă chestiune, iar ca introducere la complectul studiu ce voesc să fac, vom reproduce un articol corespunzător din Tratatul de comptabilitate al d-lui Zamfir St. Petrescu, publicat încă din 1897, articol care a devenit de actualitate. Primiți, etc. 7.I Scumperea capitalurilor ...Cu cât capitalurile sunt maieftine, cu atât comerciul ia o desvoltare mai mare; prima cestiune ce trebue să intereseze dar pe oricine care se ocupă de progresul națiunei, este de a găsi mijloacele pentru ca capitalurile să devină cât mai eftine posibil. Pentru a ajunge la acest resultat, în prima linie este îmmulțirea instituțiunilor de credit. Ișe aduce fiecare aminte că înainte de înființarea Băncei Naționale, dobânda de 10 la sută era considerată ca foarte eftină, de aceea și comerciul era foarte limitat prin făptui scumpete! capitalurilor, din care cauză cu greu se puteau găsi mijloace suficiente pentru întreprinderi de o importanță mai mare. Astăzi dobânda de 10 la sută se consideră aproape ca uzură și nimeni nu poate contesta că atât comerciul cât și chiar industria au luat o desvoltare destul de însemnată, iar dobânda curentă este de 7 și 8 la sută prin faptul că casele de credit găsesc la Banca Națională fonduri cu dobânda de 5 la sută (în timpuri normale). Aceasta însă nu este destul ; în alte părți scomptul particular este sub scomptul Băncei Naționale, pe când la noi este cu 2 și 3 la sută mai scump, adică cu peste 50 la sută. Prin urmare, deși înființarea Băncei Naționale a făcut să scadă dobânzile în mod simțitor și a dat un puternic avânt afacerilor comerciale, totuși înființarea altor instituțiuni de credit puternice este indispensabilă pentru ca alături cu Banca Națională să ostenească capitalurile și pentru micii comercianți, industriași și agricultori, (cari nu se pot ajuta direct la Banca Națională) adică să se facă posibilă desvoltarea tuturor avuțiilor țârii, dintre care cea mai principală pentru acum este agricultura, îndată ce capitalurile se vor ofteni, fără nici o îndoială toate bogățiile ce zac sub picioarele noastre vor eși la lumină, după care numai industriile își vor lua și densele avântul ce fiecare dorește, dar cari nu vor putea progresa în mod simțitor întrucât capitalurile vor fi prea scumpe, iar țara noastră încă nu posedă capitaluri mobiliare suficiente. Astfel fiind, mulți vor zice poate, deoarece lipsesc capitalurile, negreșit că nu se pot ofteni, căci cererea este mai mare decât oferta. Vin la partea cea mai susceptibilă criticei, mai cu seamă din partea celor cari cred că capitalul poate avea patrie , dar nu aceasta me va împedica a spune adevărul astfel cum îl înțeleg, cu riscul de a mă taxa ca strein de inimă, dacă nu chiar vândut intereselor streine când noi cumpărăm aiurea obiectele indispensabile, fie de hrană, fie de îmbrăcăminte, sau alte necesități ce țara nu produce sau produce în cantități nesuficiente, ne putem considera ca nepatrioți ? Când țările care nu produc cereale (adică principalul nutriment al omului) cumpără produsele noastre, pot fi ele considerate ca nepatriote ? Negreșit că nu. Tot astfel, deoarece ne lipsesc capitalurile, nu văd fii ce ar consta lipsa de patriotism căutând să importăm capitaluri streine din cor,trăi dacă capitalurile streine ne vor ajuta,, să desvoltăm comercial și să scoatem* la lumină bogățiile ce stau ascunse în fundul pământului, prin care se va înlesni înființarea industriilor ce ne lipsesc aproape cu desăvârșire astăzi, cred că ar fi cel mai mare act de patriotism și generațiile viitoare, care vor beneficia de acestea, vor fi recunoscătoare acelora cari au avut puterea și au făcut tot posibilul de a atrage capitalurile streine. Astăzi chiar, când țara are trebuință de fonduri pentru întreprinderi mari, care nu se pot face din veniturile ordinare, nu facem apel la streini ? Cea mai mare parte din împrumuturile țărei, cam nu sunt plasate în streinătate ? Apoi dacă pentru trebuințele Statului facem apel la capitaluri străine, pentru ce să nu întrebuințăm același sistem și pentru operațiile comerciale ? Negreșit că și astăzi comercial se aprovizionează în parte cu capitaluri străine, dar prin faptul că capitalurile sunt la distanțe mari, care neputând fi în curent nici cu soliditatea afacerilor nici cu desvoltarea ce s’ar putea da bogățiilor țărei, ne vin prea scumpe, căci până să ajungă la comercianții sau la exploatatorii noștri, trec prin mai multe mâini și fiecare își rezervă o mică parte de beneficiu. Dacă acele capitaluri care ajută Statul sau comercial in mod indirect s’ar găsi în țară, ne-ar veni cu mult maieftin și prin aceasta toate ramurile noastre economice s’ar desvolta, iar țara s’ar resimți în mod surprinzător. Statul chiar, dacă pentru procurarea capitalurilor necesare, ar avea să plătească dobânzile în țară, câte economii nu ar face ? Din această scurtă expunere a faptelor reese cu suficiență necesitatea atragerea capitalurilor streine, care capitaluri departe de a ne face vre-un roü, ar inflența în mod simțitor și în bine țara întreagă. Astfel fiind rămâne să vedem prin ce mijloace am putea ajunge la scopul nostru. --------------------------------------------- cembre, lângă Kimberley, între Bari și niște patrule engleze. Se vestește din Moltono, la 10 Decembre, că coloana generalului Gtdacre, intrând de dimineață într-un loc înconjurat de dealuri, a fost surprinsă de un foc violent al Burilor. O luptă crâncenă a avut loc. Artileria engleză luase loc pe un mic deal și infanteria înainta asupra pozițiunei vrăjmașe. Burii începură un foc distrugător. Coloana expusă din trei părți focului inamic, s’a retras sub protecția tunurilor engleze. Artileria Burilor a urmărit-o pe o întindere de câteva mile și a tras salve asupra trupelor engleze, însă fără rezultat. Trupele engleze, după ce au stat la picioare 30 de ore și după ce au făcut cele mai mari sforțări, s-au întors la Moltono, Londra, 11 Decembre Se vestește din Modderriver că o baterie engleză și un tun de marină au luat posițiune la stânga posițiunei Burilor și a deschis focul. Burii au ripostat și după o oră, tunurile vrăjmașe au fost reduse la tăcere. Lorenzo Mar <pr és. 11 Decembre O depeșe oficială din Pretoria spune că 672 de oameni au fost făcuți prisonieri de către Buri la Stormberg. Luni, Pardurile Englezilor — morți și răniți — sunt necunoscute. O luptă a avut loc aseară la Modderriver. Generalul Cronge și-a păstrat posițiunile și a făcut 50 de prisonieri. -----—------------------------------------------ RISBOIUL DIN AFRICA DE SUD — Prin fir telegrafic — Lorenzo Marqubs, 11 Decembre După știri sosite din Mafeking și datate până la 30 Noembre, totul merge bine în in acest oraș. Se vestește din Mauwport, cu data de eri, că Burii au deschis un foc de artilerie și au distrus calea ferată. S’au schimbat focuri de puști, la 7 DE DE LA CURTE Aniversarea căderea Plevnei Ziua de 28 Noembre, a 22 aniversare a căderea Plevnei, a fost anunțată Capitalei prin 21 lovituri de tunuri. La orele 10 jum., M. S. Regele, însoțit de adjutantul de serviciu, a mers la biserica din Dealul Spirei, pentru a asista la serviciul divin ce se oficia în amintirea acestei zile memorabile. La sosire, Majestatea Sa a fost întâmpinată de : d. ministru de răsboiu, d. comandant al corpului II de armată, d. șef al marelui stat-major al armatei, d-nil generali, d-nil atașați militari străini, d-nil adjutanți regali și de toți ofițerii superiori și inferiori aflați în garnizoană ; trupele, înșirate de-a lungul stradei și aflate sub comanda A. S. R. Principelui Moștenitor, au dat onorurile. M. S. Regele, împreună cu A. S. R. Principele Ferdinand, urmat de d-nii ofițeri generali și superiori. Se îndreaptă spre biserică, la intrarea căreia a fost întâmpinat de P. S. La vicarul Sfântei Mitropolii , apoi începu serviciul divin ; în același timp drapelele trupelor din paradă se aduc în biserică și se așează în fața Suveranului. După terminarea Te-Deumului, Majestatea Sa a primit defilarea trupelor comandate de A. S. R. Principele Moștenitor. Trupele au defilat în ordinea următoare: O companie din școala de ofițeri; Școala militară de artilerie și geniu; O companie din batalionul 5 vânători; O companie din batalionul 6 vânători; O companie din regimentul 6 Mihaiu- Viteazu; O companie din regimentul 4 Ilfov No. 21; O companie din regimentul 1 geniu; Compania gendarmilor pedeștri; O baterie din regimentul 2 artilerie; O baterie din regimentul 6 artilerie; O baterie din regimentul 10 artilerie; Un pluton din compania de pompieri; Un escadron din regimentul 6 roșiori; Un escadron din regimentul 3 călărași; Un escadron din divisionul de gendarmi, și un pluton din escadronul 2 tren. In urmă M. S. Regele și A. S. R. Principele au bine-voit a se întreține câtva timp cu d-nii generali și cu d-nii atașați militari străini, apoi S’au întors la Palat. La orele 7 seara a avut loc la Palat un prânz de gală, la care au luat parte M. S. Regele și A. S. R. Principele Moștenitor. La acest prânz au avut onoare a fi Invitați : d-nii oficieri generali și d-nii oficieri superiori; șefii de corpuri, atașații militari streini, aflați în Capitală, și casa militară Regală și Princiară, în total 64 persoane. După terminarea prânzului, M. S. Regina a bine-voit a veni în salonul cel mare, unde Suveranul și A. S. R. Principele României Se întreține a fi cu persoanele Invitate , iar la orele 9 jum. Majestățile Lor S'au retras. Cu ocasiunea acestei zile de o vecinică amintire, un mare număr de persoane s’au înscris in registrele Palatului și o mulțime de telegrame de felicitări au fost adresate Suveranului. «Arul corăbiilor de coneiruniri ve fi înscris pe fiecare an la budget. Sumele necesare vor fi acoperite printr’un împrumut. Contele de Bulow, motivând sporirea flotei, spune că necesite*«« aceste» sporiri rezultă din «ituațiunea universală și din exigențele politicei coloniale germane. Oratoriu amintește sporirea flotelor celorl alte Puteri și spune că Germanii nu vor să tolereze ca Germania să fie întrecută. Contele de Bulow arată apoi bunele relațiuni ale imperiului cu toate Puterile, și declară că Germania parc o gata ca să trăiască în pace și în concordie cu Anglia pe baza unei întregi reciprocități. Trebue să creăm o flotă destul de puternică, adaogă oratorul, pentru a face cu neputință orice atac- Politica axternă garmană nu e nici lacomă nici fanteastă, pretutindeni protejează interesele germene í sru a viola interesele celorlaite eațiuni. Evenimentele 41» armă «e-aă arătat, în mod evident necesitate« unei sporiri a Hotel, cere face parte din despoitara intereselor »oestre transatlantici. Nu neglijăm datoria de a veghi» asupra siguranței noastre !» Europe bazată pe tripla alianță și bunele noastre relația» cu Rusia. (Aplause). Cea mai bună garanție pentrru e» politica noastră trans*tla»tacă că rămâi» moderată, este necesitatea de e Ä tot«?s-nu și de a reculege forțele noastre în p». Contele de Bttlow arată necesitatea de a spori flota și de a fixa efectivul ei printr-o lege. Avem mulți invidioși în lume, spune oratorul, dar nu voim să redevenim valeții umanităței. Fără o flotă și o armată puternică prosperitatea este cu neputință, întreaga noastră politică, spune terminând oratorul, este pacinică și sinceră și în acelaș timp independentă. Nu știm când și dacă vom fi forțați de a părăsi rezerva noastră pentru a apăra interesele noastre universale, dar sperăm că sforțându-ne a menține pacea, onoarea și prosperitatea Imperiului în circumstanțe anevoioase, această politică va găsi asemenea un sprijin in Reichstag și în națiunea germană. (Aplause vil). Baronul de Thielmann, secretar de Stat, declară că starea finanțelor Imperiului este satisfăcătoare. Urmarea ședinței este amânată pe mâine. ______________ ___________ DIN PARLAMENTUL GERMAN — Prin fir telegrafic Berlin, 11 Decembre Reichstag — La ordinea zilei este discuția budgetului. Contele de Bulow citește o declarațiune cu privire la convențiunea insulei Samoa. Prințul de Hohenlohe declară că guvernele confederate sunt convinse că flota actuală nu este îndestulătoare pentru toate eventualitățile și că se va supune Reichstagului un proect pentru mărirea flotei. Timpul în care se va face această sporire a flotei nu va fi fixat de nici o lege. Nu EVENIMENTELE DIN FRANȚA — Prin fir telegrafic — Paris, 11 Decembre Procesul de la înalta Curte. Audiența de la 11 Decembre. Se ascultă câțiva martori, cari au asistat la manifestațiunea de la Auteuil. Contele de Dion voește să prezinte câteva observațiuni înainte de a depune jurământ. Președintele se opune, Contele de Dion persistând, președintele ordonă ca să fie dus afară din sală. Acuzații, mai cu seamă Cailly și Dubuc, interpelează cu violență pe președinte. Se produce zgomot mare. Procurorul general cere expulzarea lui Cailly și a lui Dubuc. Audiența se suspendă și Cartea deliberează. La reluarea audienței, d. Fallibres citește o hotărîre condamnând pe Cailly la 3 luni închisoare și la excluderea de la audiențe până la 1 pledoarie, pe Brunet la excluderea de la audiențe pe timp de 8 zile, și pe Dubuc pe timp de 2 zile. Audiența se ridică. Paris, 11 Decembre Camera deputaților.—Cu ocazia discuției budgetului coloniilor și răspunzând la diferiți oratori, d. Decrais spune că apărarea coloniilor a făcut obiectul preocupărei constante a guvernului. Lucrările începute anul trecut se continuă și se va supune Camerei un plan general de apărare. D. Decrais crede că imperiul colonial francez, întreg constituit, este destul de mare și nu este contestat de nimeni. Nu e nevoe de a se continua cu noul expedițiuni militare. Sarcina Franței trebue să se mărginească a cultiva și a, exploata marele său imperiu colonial. (Aplause numeroase). D. Declais trece apoi la situațiunea diferitelor colonii, pe care o găsește satisfăcătoare. _________--taitfulbg._____________________, REFORMA CODULUI DE PROCEDURA CIVILA Teitul modificat J) (Urmare) CAP. VII Despre interdicție Art. 643. In petiția care se va da pentru punerea sub interdicție a unei persoane, se va enunța imbecilitatea, sminteala, nebunia sau furia, se vor alătura actele justificative, și se vor însemna martorii ce vor fi a se asculta. Art. 644. Prezidentul va comunica petiția și toate actele procurorului, care va face cercetările ce va aprețui, cerând și părerea consiliului de familie și părerea medicilor competenți. Art. 645. Copie de pe petiție, de pe •) A se vedea Timpul No. 21A. 2x2-ser. 252-261, 263 și 268. 4’ 4 2S °>