Timpul, iulie 1900 (nr. 144-168)

1900-07-22 / nr. 161

No. 161 acolo asasinatul, în cazul când Regele ar fi asistat la slujbă. Borna. 2 August Se asigură că, cu toate căutările ce s’au făcut, nu s’a găsit nici un testament al Regelui Humberto. Viena. 2 August Politische Correspondenz spune că îndată ce a sosit știrea despre asasinarea Regelui Humberto, Împăratul Francisc Iosef a trimis Reginei Margareta și Regelui Victor Ema­nuel telegrame de condoleanțe pentru odi­oasa crimă care-i răpea un amic din cei mai iubiți. Ischl. 2 August Arh­iducele Rainer a plecat la Roma unde va reprezintă pe împăratul Francisc Iosef la înmormântarea Regelui Humberto. * * * Ziarul Universul primește urmă­toarele știri telegrafice: Iată cum a fost înștiințat Regele Victor Emanuel III despre asasinarea tatălui său. Yachtul regal fu avisat de Semaforul fortului grecesc: „Gravă nenorocire în talia, întoarce-te repede acasă“. La Capul Spartivento îi s’a semnalat: „Regele e foarte grav bolnav, te dorește să fii la Monza“. La Reggio găsi o telegramă în care i se anunța oribila știre. Din Berna se depeșează că la’Biela mulți anarh­iști italieni au făcut o demonstrație de bucurie, cântând pe străzi precedați de o armonică.­ întâlnirea perechei regale cu Regina­­văduvă Margareta a fost foarte mișcătoare. Regina Margareta aștepta pe fiul ei în capul scărei. Scena dintre mamă și fiu a fost emoțio­­nătoare. Cum îl vezu, Regina începu să plângă cu hohote strigând: — Victor! Scumpul meu fiu! Tu nu mai au­ tată! Regele a căzut suspinând în brațele ma­mei sale. Ei au stat strâns îmbrățișați timp de mai multe minute. După aceea cu toții s’au dus în camera mortuară, unde se află cadavrul într’o stare de înaintată putrefacție. Scena petrecută aci e de nedescris. Regele, care simțea că puterea începe să’l părăsească, susținut de un călugăr s’a apropiat de sicriu strigând în hohote de plâns: — Tată ! Tată! Iubitul meu tată! După aceea Regele a îngenunchiat și a murmurat o scurtă rugăciune. In urmă generalul Ponzio Vaglia și mi­nistrul de résboiü au scos, ținându-l de brați pe Rege din camera mortuară. Regina Margareta e foarte abătută. Ea are dese leșinuri. Medicii sunt foarte îngrijațî din această cauză.* Ministrul Gianturco a interogat azi pe asasin. Acesta, calm și surîzând, a zis: — Urăsc pe toți șefii de Stat. Medicul care a vizitat pe asasin ’l-a gă­sit în stare normală. Nevasta lui a fost intervievată în A­­merica. Ea a spus că nici­odată Breșei n’a ex­primat idei criminale. El­­ i-a spus că se ducea la Milan spre a lua o moștenire. Din Milan el­­ l-a trimis o scrisoare a­­fectuoasă. Soția lui Breșei a declarat că caracterul soțului ei e așa, în­cât nici­odată el nu va revela pe complicii săi. La un nou interogatoriu luat regicidu­lui Breșei, procurorul general­­ l-a întrebat: — De ce ai comis această crimă ? El a răspuns: — Nu crimă, ci o acțiune. Breșei a negat că a fost un complot la Paris și a evitat de a da răspunsuri precise. El a declarat că ar prefera moartea de­cât să fie condamnat la munca silnică pe viață. Regicidul Breșei, în închisoare, păstrea­ză cinismul său și a cerut deja un apă­rător. Fiind interogat dacă a fost complot pen­tru uciderea Regelui Italiei, el a răspuns surîrend: — Ei bine ! Cercetați! Breșei s’a tulburat însă atunci când ’i s’a spus că frații lui îl renegaseră. Fratele asasinului, care e locotenent de artilerie, a telegrafiat ministrului de răs­boiü dându și demisia. Se crede că i se va acorda să-și schimbe numele. Din New­ York se telegrafiază că colonia italiană a lucrătorilor din Patterson e plină de anarhiști Complotul fu urzit la Patterson. Mai în­­tâiü fu desemnat Sperandio, dar acesta a atacat pe Briga, șeful fabricei, pe care l-a ucis și apoi s-a sinucis. De aceea atunci fu desemnat Breșei, ca să omoare pe Regele Italiei. El a plecat la 22 Main st. n. prin via Havre. Complotul fu dirigiat de un anume conte de Moletesci, șeful anarhiștilor din Pat­terson. Se povestește că Breșei era un lucrător activ, inteligent și tăcut. El are nevastă și o fată. Se svonește că Curtea regală ar părăsi pentru tot­dea­una vila din Monza. Mulțimea vroi să lapideze dri noapte celula lui Breșel. Asasinul a spus unui corespondent de ziare: — Am ucis pe Regele Humberto, căci u­­răsc pe Suverani. In toată Italia continuă demonstrații im­punătoare de doliu. Asasinul Breșei, în prada unei mari exal­tații striga : — In curând va fi asasinat și Țarul! El a fost pus în cămașă de forță. Regina Margareta a permis ducesei Litta din Milan, care a fost bună amică a defun­ctului Rege Humberto, să vadă cadavrul. E sigur că crima a fost combinată la Patterson într’un birt ținut de o femee a­nume Gorini și unde se vorbea în mod public despre asasinarea Regelui Italiei. Tot în acest birt se afla redacția unei foi obscure anarhiste, dirigiată de un bău­­tandru roman anume Ciancabilla. O telegramă sosită din New York spune că s’a perchiziționat la Hoboken domiciliul so­ției asasinului Regelui Italiei, anume Sofia Bres­ei. Aceasta e cu totul sdrobită de durere. Ea a spus că bărbatul ei a plecat în Italia spre a primi o mică ereditate a mamei lui. Sofia Bresei a mai spus că n’a știut nici odată că e anarh­ist. In casa ei nu s’a găsit nimic care să dea loc la bănueli. Se pare că Lanner, anarh­istul arestat la Ivrea, pregătea un atentat contra Reginei­­văduve Margareta, atunci când densa s’ar fi aflat la Gressoney, lângă granița dintre Italia și Franța.­ Guvernul a însărcinat pe maestrul Mas­cagni să compue un Requiem și să diri­­jeze concertul religios ce va avea loc cu ocazia înmormântării Regelui Humberto la Pantheon. Acum e sigur că rămășițele pământești ale defunctului Rege vor fi expuse la pa­latul Quirinal și apoi cu mare cortegiu conduse la Pantheon. Regele Victor Emanuel III a confirmat pe toți miniștrii în sarcina lor. Regina Margareta se va stabili la Turin. Anarhistul Stagneta, care a fost arestat la gara din Roma, a fost expediat la Milan unde sunt trimeși cei bănuiți de compli­citate. Și asasinul Breșei, cu mâinile și picioa­rele legate, a fost transportat la Milan. S-a telegrafiat consulului italian din Christiania de a însărcina un vapor de pescuitul balenelor ce se duce în mările polare să ducă știrea morței Regelui Hum­berto, Ducelui de Abruzzi, nepotul defunc­tului Rege. Casa regală a primit până acum 40 mii de telegrame de condoleanță. * Ziarul italian Piccolo, ce apare în Triest, a fost sechestrat fiind că a publicat tele­gramele de condoleanță ale deputaților din Triest către generalul Ponzio Vaglia, a­­ghiotantul defunctului Rege Humberto. ---------------------------------------------------— EVENIMENTELE DIN CHINA — Prin fir telegrafic — Bruxelles, 1 August Ministrul afacerilor streine a primit de la d. de Cartier de Merchienne, însărcinat de afaceri al Belgiei, o depeșe din Shan­ghai, cu data de astă­zi, în care îi anunță că trupele internaționale înaintează spre Peking și se află la 18 mile de Tien-Tsin, vor intra probabil în Peking peste 8 zile. Tien-Tsin. 26 Iulie Un curier a sosit din Peking cu depeșe ale ministrului Japoniei. Ministrul spune că personalul legațiunilor era încă în viață la 22 iulie ; legațiunile ar mai putea să resiste încă o săptămână. Comandantul trupelor americane a pri­mit din Washington ordin să nu mai în­­târzieze înaintarea sa spre Peking, Petersburg, 1 August Detașamente de trupe s-au trimis din Port­ Arthur și Bizovo pentru a desarma pe Chinezii din peninsula Liadun. Detașa­mentul colonelului Hurunchenkoff a fost atacat de garnizoana fortului Sen-Yon-Cen, lângă calea ferată chinezească. Chinezii au fost respinși și fortul luat cu asalt. Colonelul Grodekoff telegrafiază că de­tașamentul Sariski a sosit, la 22 iulie, la Ch­arbin. A fost atacat de artileria chine­zească și a perdut 20 de oameni uciși și ș­ase răniți. Patru oameni lipsesc. Tien-Tsin. 25 Iulie Un școlar al misiunei indigene, care a stat patru zile la Peking și s’a întors, po­vestește că n’a fost nici o luptă cât a stat dânsul acolo. Când a plecat a apărut un decret imperial poruncind să se protejeze streinii. E probabil că trupele streine nu vor întâmpina nici o împotrivire până sub zidurile Pekingului. Shanghai, 1 August După niște știri particulare din Nin-jiang, de la 27 Iulie, Rușii au atacat pe Chinezi în afară de concesiunea rusească, lupta a ținut o oră și jumătate . Rușii au ocupat fortificațiile chinezești, dar le-au părăsit în urmă și s-au retras în stabilimentele lor. Rușii au avut patru răniți. Chinezii 6 oa­meni uciși și 10 răniți. Ne­w-York,2 August New-York Herald află din Tien-Tsin că avangarda japoneză, care înainta spre Pe­king, a fost bătută și a avut 150 de oa­meni uciși și răniți. “.Trupele rusești au luat, zice-se, forturile chinezești situate la 10 mile de Tien-Tsin, în direcțiunea Pekingului. Garnizoana chi­nezească compusă din 10.000 de oameni a fugit. Londra. 2 August Standard află din Tien-Tsin, de la 22 Iulie, că din documentele găsite la Tsung­­h­ Yamen rezultă că vice-Regele provinciei Tchi-li a protegtat tot­dea­una mișcarea Bo­xerilor. Același jurnal spune că Li Hung- Ciang a făcut împăratului un raport în care arată că toate silințele sale pentru restabilirea păcei vor rămânea zadarnice, câtă vreme nu va căuta serios să năbu­­șească mișcarea Boxerilor. [Shanghai. 2 August Amiralul Seymour a plecat ori pe vasul de resbel englez Alaci­ty la Nan King pen­tru a delibera cu vice-Regele. Se zvonește că 50 de misionari au fost măcelăriți la Sh­ansi. Tien-Tsin. 2 August Generalul Gazelee a sosit la 27 Iulie și a luat îndată comanda superioară a trupe­lor englezești. Petersburg. 2 August Generalul Grodekoff telegrafiază că Rușii,­­ sub comanda generalului Augustoff, au o­ TIMPUL cupat la 30 iulie fortul Hun-Sh­un și au luat multe tunuri. Rușii au perdut 8 oa­meni uciși și 4 răniți. Luarea fortului Hun-Shun este privită ca foarte impor­tantă. Londra. 2 August Morning Post află din Washington că ministerul de resbel a dat ordin genera­­lului­ comandant al trupelor americane să opereze, în înțelegere cu trupele chinezești, în cazul când ele ar încerca serios să nă­­bușească mișcarea Boxerilor. ȘTIRILE ZILEI S’a aprobat transacțiunea încheiată între ministerul finanțelor și d. G. Nestor, pentru stingerea unui proces relativ la contravenția la legea licen­țelor, imputată d-sale și care s’a a­­probat de minister la 3 Maiu 1893. * * * Județul Râmnicu-Sărat a fost au­torizat să primească, conform voturi­lor luate de consiliul județean, lega­tul lăsat pentru construirea unui spi­tal în comuna rurală Mărăcini, prin testamentul decedatei Ecaterina Fiera. * * « Comuna rurală Băneasa, din jude­țul Covurlui­, a fost autorizată a con­tracta la Casa școalelor, în condițiu­­nile legei organice a zisei Case, un împrumut în sumă de 13.500 lei, spre a servi la plata costului construirei localului de școală din acea comună. * * * D. Petre V. Anghelescu a fost nu­mit în funcțiunea de mijlocitor oficial de mărfuri și cereale la oborul Brăila. * * * D. dr. A. Locusteanu, profesor și di­rector al școalei superioare de medi­­cină­ veterinară, se însărcinează, până la înființarea și pe cale budgetară a serviciului zooteh­nic, cu conducerea lucrărilor de zooteh­nie, având dreptul a semna și contra-semna corespon­dențe pentru director, a semna lucră­rile, unde va fi necesitate, ca șef de serviciu, a lua dispozițiuni și a resolva toate hârtiile relative la cestiuni zoo­­teh­nice. * * * Odolul dă frăgezime gurei. * * * ULTIM CUVÂNT Intre prieteni. — Iți mulțumesc de povața, dar știu bine că fără bani nu faci nimic. — Greșești, dragă, faci datorii. Moș Neagu. -----------------------------------------------------­INFORMAȚIUNI Duminecă la amiază se va oficia la catedrala catolică Sf. Iosef din Capi­tală un Requiem pentru odihna su­fletului Regelui Humberto. La Requiem va asista M. S. Re­gele, care va veni cu un tren special în Capitală, precum și întreg corpul diplomatic, miniștrii și toți demnitarii Statului. D. P. P. Carp, președintele consi­liului de miniștri și ministru de fi­nanțe, a plecat alaltă-s­ară la Fiorești și acum se află la Sinaia. D. A. Marghiloman, ministru de externe, a sosit în Capitală, venind de la Sinaia. D. Dem. Dobrescu, prefectul poliției Capitalei, s’a prezintat era M. S. Re­ge­li la castelul Peleș unde a fost reținut la dejun. D. Alex. Marghiloman, ministrul a­­facerilor străine, a primit eri la Si­naia pe membrii corpului diplomatic stabiliți acolo. D. L. Cazzavillan, directorul ziaru­lui Universul, pleacă astă-seară la Roma, pentru a asista la înmormân­tarea Regelui Humb­rto și spre a de­pune doua coroane pe cosciugul Re­gelui în numele societăței italiane de bine­facere «Humberto Margherita» și a Coloniei italiane din București. Am anunțat ca ministerul instruc­­țiunei a trimis revisorilor școlari o circulară in privința anchetei asupra industriei casnice. Revisorii vor trebui cel mai târziu până la 25 August a. c. să înainteze rapoartele lor asupra anchetei făcute. D. inspector-general Meisner va studia aceste rapoarte în primele zile ale lunei Septembre, când își va presenta și raportul său general asupra acestei cestiuni. Făcându-se inventariul averea dece­datului fruntaș român Teodor Pop din Baia de Criș, s’a constatat că în­treaga­’i avere, pe care a lăsat’o gim­naziului român din Brad, se urcă la 200.000 coroane. Mitropolia din Sibiu va hotărî ca această fundațiune frumoasă să ser­vească pentru înălțarea gimnaziului la liceu cu 8 clase. Concediile pe care corpurile de ar­mată le acordă la jumătate din efec­tivul trupelor, în serii, încetează la 15 Septembre a. c. Trugăm, cu insistență pe abonații noștri cari sunt în interviere cu plata abonamentului, să bine-vo­­iască a ’l achita, contrariu, vom fi nevoiți a le suprima trimiterea ziarului. ÎNTÂMPLĂRI O nebună.—Eri, pe la orele 11, o femee bine îmbrăcată se văzu fugind pe strada Lipscani. Ea striga din toate puterile: „Săriți! Săriți! Ajutor!“ O lume enormă se adună numai de­cât, sosiră apoi și câți­va sergenți de stradă, cari opriră pe acea femee, întrebând-o ce are. Cu o voce tremurândă, ea răspunse : „Colo, sus, îmi omoară copilul!“ — Unde sus ? întrebară sergenții, iar biata femee răspunse: — Sus în ceruri, nu vedeți, cum îmi gâtue copilul? Oamenii poliției înțeleseră atunci că se găsesc în fața unei nebune și cu mare greutate o conduseră la secția 5. Până aseară nu se știa încă cine e această nenorocită nebună. Otrăvire.— Sergentul de stradă cu No. 464, trecând aseară, pe la orele 7 și jumă­tate pe linia ferată care duce spre­ Antre­pozite, a găsit, în dosul viei Velicu, un bărbier anume Nae Georgescu, în vârstă de 48 ani, din strada 13 Septembre No. 94, lungit între șine și fără viață. Lângă cadavru era o sticluță cu otravă din care băuse nenorocitul spre a-­și curma zilele. Nu se știe până în momentul de față cauza pentru care bărbierul Georgescu s’a sinucis. Din ordinul parchetului cadavrul a fost dus la morgă. Furt. — Un furt îndrăsneț s’a săvârșit noaptea trecută în calea Dudești No.­­8, unde locuește d-ne Elena Constantinescu, care este dusă la băi. Niște hoți s’au introdus în casă, forțând o ușă și, după ce au furat tot ce au putut găsi, au plecat lăsând ușa deschisă. Eri dimineață, văzându-se de vecini­cele petrecute, s’a înștiințat numai de­cât secția respectivă, care a început urmăririle. Contrabandă.—Sergenții de stradă de pe șoseaua Basarab au arestat eri pe un anume Cristea Mladin, care a fost găsit cu un sac în spinare, plin cu pachete de tutun. La întrebările ce i s’au făcut, Mladin răspunse că a cumpărat toată acea canti­tate de tutun, dar fără să poată explica ce voia să facă cu densa. Făcându-i-se o minuțioasă percheziție, s-a găsit asupra lui un cuțit mare, o sum­ă de 20 lei, precum și două piese, una de 5 lei și alta de 2 lei false. Se crede că acest Cristea Mladin e un vechi­ hoț și spărgător, care operează prin magazinele Capitalei. El a fost arestat la poliție. Drama din Galați.­ Mercur­ după a­­miazi, două detunături de revolver au a­­larmat vecinii din jurul casei cu No. 4 din strada Română. Imediat s’a dat alarmă că o îngrozitoare crimă-sinucidere a avut loc. La casa mai sus citată locuește femeia Gh­imberg care are o fică, Ana, în etate de vr’o 16 ani, frumușică și zice-se destul de cuminte. Cu toate acestea, de cât­va timp îi dă­dea târcoale un tânăr Petru Eșanu, soldat în reg. 11 Siret și actualmente dezertor. Un caracter violent și dispus spre crimă. Acum doui ani a mai atentat l­a viața unei femei, trăgândui un glonte de revolver și apoi descărcându-și arma asupra lui. Amândoi s-au însănătoșit și eroul nostru a fost con­damnat la 2 ani de închisoare, pe care i-a fă­cut la Târgșor. De cât­va timp Ana Grünberg era ase­diată de curtea înfocată a lui Eșanu. Se zice că în cele din urmă i ar fi­­ acordat câte­va întâlniri. Totuși, sunt vre-o patru zile de când soldatul a trimis o scrisoare fetei, în care Îi spunea că dacă nu con­simte să se căsătorească cu el o va îm­pușca. Miercuri după amiaza Eșanu, după ce s’a ferchezuit frumos—având în vedere că va muri—s’a transportat la locuința fetei pe la orele 4 și s’a introdus în casă. Intr’o odaie dormea fata pe un pat, și mama el pe cel­ l’alt pat. Atunci a scos revolverul și a tras un foc în amanta lui. Gloanțele a atins-o la tâmpla stângă, d’asupra ochiu­lui. După aceea a eșit afară, cu capul gol, căci chipiul îi căzuse pe patul fetei, și a­­jungând în curte, își trase un glonte în tâmpla dreaptă. Starea criminalului nu e gravă. A fost trimes în cura spitalului militar. Aceea a victimei e îngrijitoare. Proectilul s’a oprit în craniu. E în cura spitalului „Elisabeta Doamna“. -----------------------------------------------------­ FELURIMI Câștig din omorîrea de șerpi. — In partea de sus a ținutului Loire din Franța se află șerpi veninoși în nu­­măr extraordinar de mare. Fiind­că guvernul ofere un premiu de 25 cen­time pentru stârpirea fie­cărui șerpe omorît, în acel ținut se află foarte mulți locuitori, cari trăesc numai din omorîrea de șerpi. Cel mai renumit între aceștia este Courtol, al cărui nume e cunoscut în toată Franța. Când s’a hotărît să-­și agonisească pâinea din omorîrea de șerpi, era un simplu țăran. El se ocupa ani de zile cu studiarea șer­pilor veninoși și cunoaște toate obi­ceiurile lor, știe în ce oră și cum are să sufle vântul pentru ca șearpele să iasă din gaură. 1900 IORDACBE IV. KMSCU k CTM în Restaurantul din Strada Covaci 3 — București pe lângă SALĂ. BODOMUtA (cu in­trare separată) ce au înființat și unde se mănâncă foarte eftin au mai redes­chis și SALA RECOROASA DE VARA cu terasa și cabinele ei de vară unde mâncările și băuturile — a căror ca­litate e destul de cunoscută ■— vor fi ser­vite cu începere de la 26 Maiti a. c. CU PREȚURI NOI ȘI MULT REDUSE De obiceiu Courtol pleacă dimineață în pădure, având un simplu baston în mână și, dacă are zi cu noroc, o­­moară câte 30 de șerpi și alți mai mulți li duce vii acasă. In calcul ro­tund nimicește câte 4000 de șerpi in fie­care an și câștigă pr­o­asta 8—10 mii de franci. Atât de mult cunoaște șerpii veninoși în toate amănuntele lor, în­cât directorul institutului «Pas­teur» din Lille, care a inventat și serum în contra veninului de șerpi, a invitat pe Courtoi ca soț de muncă la institutul condus de el. ________________________________________­«TÎ/KiKir T -—­———­ ■ | ■ [UNK] ■ ■" SMUZAOA ȘI TEATRU Am anunțat că cunoscutul și iubitul artist comic I. D. Ionescu se află grav bolnav la Hotelul Victoria. Mulțumită atențiunea și amabilității d-lui Mitică Georgescu, Marți seară se va da o reprezentație la teatrul de vară Mitică Georgescu pentru a se strânge fonduri cu care bătrânul artist să-și căute de sănătate, fiind în complectă lipsă. Nu ne îndouim că publicul Capitalei își va face datoria către acest artist pe care­­ l-a aplaudat o viață întreagă de om. * m * A apărut de sub tipar, în editura ti­pografiei Gutenberg niște frumoase composiții pentru piane de d. V. V. Maniu și anume : 1. Marș, dedicat d-lui Ioan Kalin­­deru. 2. Marș dedicat d-lui Take Ionescu. 3. Doina Ialomiței, dedicată d-lui Anastasie Niculescu. 4. Eugenia (polcă) și 5. Suvenir de Sighireanu (romanță fără cuvinte) de­dicate d-nei Eugenia V. Maniu. ----------------------------------------------------------------------------— ABONAMENTE DE VILEGIATURA Cu începere de la 1 Iunie, în tim­pul sezonului de vară, administrația Timpului primește abonamente pen­tru 15 zile și o lună. In țară Pentru o lună .... Lei 3.50 » 15 zile .... » 1.80 St­­ăinătate Pentru o lună .... Lei 5 » 15 zile .... » 2.75 Persoanele care pleacă la băi sau­ la țară pot trimite sumele respective în mărci poștale. Nu se va da curs nici unei cereri pentru schimbare de adresă, în caz când abonamentul nu este achitat. -----------------------------------------------------­ CARȚI ȘI REVISTE A apărut Convorbiri Literare, fasci­colul VII (15 iulie) având următorul bogat sumar : Sf. O Iosif : Traduceri din Heine ; Lá­zár Șeineanu : Influența orientală asupra limbei și culturei române ; N. Volenti: Manda ; Iar plângi (poesii); G. Bogdan- Duică: Inelul lui Ghigheș (tragedie de Hebbel, trad.) actul III; I. Bogdan : Câ­te­va scrieri de economie politică ; N. Iorga : Cronică ; I. Bogdan : Bibliografie. * ▼ * A apărut No. 14 al excelentei reviste Noua Revistă Română având următorul bogat sumar: Un conservator: ministerul Petre P. Carp ; G. Coșbuc: Mania diminutivelor; Ștefan Cruceanu: Zamfir (nuvelă); D. Karr: Sugarii (poezie); P. Dulfu: Din dragoste (comedie într-un act); Ioan Pop-Reteganul: Todorica (nuvelă); Dr. I. Simionescu : A­­supra progresului geologiei în România; Alfred N. Juvara: Asupra scrierei d-lui C. V. Buzdugan: „ Du mariage des rou­­mains ă l’étranger et des étrangers en Roumanie“; B. I. Gădineanu, loan T. Cruțescu, Bănică I. Stoicescu și C. Io­­nescu-Lungu : Dascălul poporului ; Virgil Onițiu: Anuarul XXXVI al liceului din Brașov; V. Gh. Gherasimescu: Din viață (nuvele); Notițe bibliografice. Și două su­plimente. * * • A apărut No. 13 al Revistei Literare cu următorul cuprins: Dragoste în pripă, de d. Em. Grigoro­­vitza ; Nici o măsură (versuri) de d. N. R. Niger ; Cestiuni teatrale, de d. Th. M. Stoe­­nescu; La Predeal (versuri) de d. D. C. Moruzi; Ce este (versuri) de d-ra Adela Xenopol; Musica la Grecii vechi de d. G. Missail; Scrisori (versuri) de d. D. Karr; Marea (versuri) de d. N. R. Niger; Iunie de d. Sc. C. Moscu; Moarte (versuri) de d. D. Karr; • * # A apărut No. 9 din Călăuza Sanitară și Higienică, de sub direcțiunea d-lui dr. I. Ștefănescu, sub-directorul serviciului sa­nitar, cu următorul sumar: In fața ciumei, de Dr. I. L.; Note și dări de seama asupra stărei și mersului

Next