Timpul, iulie 1900 (nr. 144-168)
1900-07-22 / nr. 161
No. 161 acolo asasinatul, în cazul când Regele ar fi asistat la slujbă. Borna. 2 August Se asigură că, cu toate căutările ce s’au făcut, nu s’a găsit nici un testament al Regelui Humberto. Viena. 2 August Politische Correspondenz spune că îndată ce a sosit știrea despre asasinarea Regelui Humberto, Împăratul Francisc Iosef a trimis Reginei Margareta și Regelui Victor Emanuel telegrame de condoleanțe pentru odioasa crimă care-i răpea un amic din cei mai iubiți. Ischl. 2 August Arhiducele Rainer a plecat la Roma unde va reprezintă pe împăratul Francisc Iosef la înmormântarea Regelui Humberto. * * * Ziarul Universul primește următoarele știri telegrafice: Iată cum a fost înștiințat Regele Victor Emanuel III despre asasinarea tatălui său. Yachtul regal fu avisat de Semaforul fortului grecesc: „Gravă nenorocire în talia, întoarce-te repede acasă“. La Capul Spartivento îi s’a semnalat: „Regele e foarte grav bolnav, te dorește să fii la Monza“. La Reggio găsi o telegramă în care i se anunța oribila știre. Din Berna se depeșează că la’Biela mulți anarhiști italieni au făcut o demonstrație de bucurie, cântând pe străzi precedați de o armonică. întâlnirea perechei regale cu Reginavăduvă Margareta a fost foarte mișcătoare. Regina Margareta aștepta pe fiul ei în capul scărei. Scena dintre mamă și fiu a fost emoționătoare. Cum îl vezu, Regina începu să plângă cu hohote strigând: — Victor! Scumpul meu fiu! Tu nu mai au tată! Regele a căzut suspinând în brațele mamei sale. Ei au stat strâns îmbrățișați timp de mai multe minute. După aceea cu toții s’au dus în camera mortuară, unde se află cadavrul într’o stare de înaintată putrefacție. Scena petrecută aci e de nedescris. Regele, care simțea că puterea începe să’l părăsească, susținut de un călugăr s’a apropiat de sicriu strigând în hohote de plâns: — Tată ! Tată! Iubitul meu tată! După aceea Regele a îngenunchiat și a murmurat o scurtă rugăciune. In urmă generalul Ponzio Vaglia și ministrul de résboiü au scos, ținându-l de brați pe Rege din camera mortuară. Regina Margareta e foarte abătută. Ea are dese leșinuri. Medicii sunt foarte îngrijațî din această cauză.* Ministrul Gianturco a interogat azi pe asasin. Acesta, calm și surîzând, a zis: — Urăsc pe toți șefii de Stat. Medicul care a vizitat pe asasin ’l-a găsit în stare normală. Nevasta lui a fost intervievată în America. Ea a spus că niciodată Breșei n’a exprimat idei criminale. El i-a spus că se ducea la Milan spre a lua o moștenire. Din Milan el l-a trimis o scrisoare afectuoasă. Soția lui Breșei a declarat că caracterul soțului ei e așa, încât niciodată el nu va revela pe complicii săi. La un nou interogatoriu luat regicidului Breșei, procurorul general l-a întrebat: — De ce ai comis această crimă ? El a răspuns: — Nu crimă, ci o acțiune. Breșei a negat că a fost un complot la Paris și a evitat de a da răspunsuri precise. El a declarat că ar prefera moartea decât să fie condamnat la munca silnică pe viață. Regicidul Breșei, în închisoare, păstrează cinismul său și a cerut deja un apărător. Fiind interogat dacă a fost complot pentru uciderea Regelui Italiei, el a răspuns surîrend: — Ei bine ! Cercetați! Breșei s’a tulburat însă atunci când ’i s’a spus că frații lui îl renegaseră. Fratele asasinului, care e locotenent de artilerie, a telegrafiat ministrului de răsboiü dându și demisia. Se crede că i se va acorda să-și schimbe numele. Din New York se telegrafiază că colonia italiană a lucrătorilor din Patterson e plină de anarhiști Complotul fu urzit la Patterson. Mai întâiü fu desemnat Sperandio, dar acesta a atacat pe Briga, șeful fabricei, pe care l-a ucis și apoi s-a sinucis. De aceea atunci fu desemnat Breșei, ca să omoare pe Regele Italiei. El a plecat la 22 Main st. n. prin via Havre. Complotul fu dirigiat de un anume conte de Moletesci, șeful anarhiștilor din Patterson. Se povestește că Breșei era un lucrător activ, inteligent și tăcut. El are nevastă și o fată. Se svonește că Curtea regală ar părăsi pentru totdeauna vila din Monza. Mulțimea vroi să lapideze dri noapte celula lui Breșel. Asasinul a spus unui corespondent de ziare: — Am ucis pe Regele Humberto, căci urăsc pe Suverani. In toată Italia continuă demonstrații impunătoare de doliu. Asasinul Breșei, în prada unei mari exaltații striga : — In curând va fi asasinat și Țarul! El a fost pus în cămașă de forță. Regina Margareta a permis ducesei Litta din Milan, care a fost bună amică a defunctului Rege Humberto, să vadă cadavrul. E sigur că crima a fost combinată la Patterson într’un birt ținut de o femee anume Gorini și unde se vorbea în mod public despre asasinarea Regelui Italiei. Tot în acest birt se afla redacția unei foi obscure anarhiste, dirigiată de un băutandru roman anume Ciancabilla. O telegramă sosită din New York spune că s’a perchiziționat la Hoboken domiciliul soției asasinului Regelui Italiei, anume Sofia Bresei. Aceasta e cu totul sdrobită de durere. Ea a spus că bărbatul ei a plecat în Italia spre a primi o mică ereditate a mamei lui. Sofia Bresei a mai spus că n’a știut nici odată că e anarhist. In casa ei nu s’a găsit nimic care să dea loc la bănueli. Se pare că Lanner, anarhistul arestat la Ivrea, pregătea un atentat contra Regineivăduve Margareta, atunci când densa s’ar fi aflat la Gressoney, lângă granița dintre Italia și Franța. Guvernul a însărcinat pe maestrul Mascagni să compue un Requiem și să dirijeze concertul religios ce va avea loc cu ocazia înmormântării Regelui Humberto la Pantheon. Acum e sigur că rămășițele pământești ale defunctului Rege vor fi expuse la palatul Quirinal și apoi cu mare cortegiu conduse la Pantheon. Regele Victor Emanuel III a confirmat pe toți miniștrii în sarcina lor. Regina Margareta se va stabili la Turin. Anarhistul Stagneta, care a fost arestat la gara din Roma, a fost expediat la Milan unde sunt trimeși cei bănuiți de complicitate. Și asasinul Breșei, cu mâinile și picioarele legate, a fost transportat la Milan. S-a telegrafiat consulului italian din Christiania de a însărcina un vapor de pescuitul balenelor ce se duce în mările polare să ducă știrea morței Regelui Humberto, Ducelui de Abruzzi, nepotul defunctului Rege. Casa regală a primit până acum 40 mii de telegrame de condoleanță. * Ziarul italian Piccolo, ce apare în Triest, a fost sechestrat fiind că a publicat telegramele de condoleanță ale deputaților din Triest către generalul Ponzio Vaglia, aghiotantul defunctului Rege Humberto. ---------------------------------------------------— EVENIMENTELE DIN CHINA — Prin fir telegrafic — Bruxelles, 1 August Ministrul afacerilor streine a primit de la d. de Cartier de Merchienne, însărcinat de afaceri al Belgiei, o depeșe din Shanghai, cu data de astăzi, în care îi anunță că trupele internaționale înaintează spre Peking și se află la 18 mile de Tien-Tsin, vor intra probabil în Peking peste 8 zile. Tien-Tsin. 26 Iulie Un curier a sosit din Peking cu depeșe ale ministrului Japoniei. Ministrul spune că personalul legațiunilor era încă în viață la 22 iulie ; legațiunile ar mai putea să resiste încă o săptămână. Comandantul trupelor americane a primit din Washington ordin să nu mai întârzieze înaintarea sa spre Peking, Petersburg, 1 August Detașamente de trupe s-au trimis din Port Arthur și Bizovo pentru a desarma pe Chinezii din peninsula Liadun. Detașamentul colonelului Hurunchenkoff a fost atacat de garnizoana fortului Sen-Yon-Cen, lângă calea ferată chinezească. Chinezii au fost respinși și fortul luat cu asalt. Colonelul Grodekoff telegrafiază că detașamentul Sariski a sosit, la 22 iulie, la Charbin. A fost atacat de artileria chinezească și a perdut 20 de oameni uciși și șase răniți. Patru oameni lipsesc. Tien-Tsin. 25 Iulie Un școlar al misiunei indigene, care a stat patru zile la Peking și s’a întors, povestește că n’a fost nici o luptă cât a stat dânsul acolo. Când a plecat a apărut un decret imperial poruncind să se protejeze streinii. E probabil că trupele streine nu vor întâmpina nici o împotrivire până sub zidurile Pekingului. Shanghai, 1 August După niște știri particulare din Nin-jiang, de la 27 Iulie, Rușii au atacat pe Chinezi în afară de concesiunea rusească, lupta a ținut o oră și jumătate . Rușii au ocupat fortificațiile chinezești, dar le-au părăsit în urmă și s-au retras în stabilimentele lor. Rușii au avut patru răniți. Chinezii 6 oameni uciși și 10 răniți. New-York,2 August New-York Herald află din Tien-Tsin că avangarda japoneză, care înainta spre Peking, a fost bătută și a avut 150 de oameni uciși și răniți. “.Trupele rusești au luat, zice-se, forturile chinezești situate la 10 mile de Tien-Tsin, în direcțiunea Pekingului. Garnizoana chinezească compusă din 10.000 de oameni a fugit. Londra. 2 August Standard află din Tien-Tsin, de la 22 Iulie, că din documentele găsite la Tsungh Yamen rezultă că vice-Regele provinciei Tchi-li a protegtat totdeauna mișcarea Boxerilor. Același jurnal spune că Li Hung- Ciang a făcut împăratului un raport în care arată că toate silințele sale pentru restabilirea păcei vor rămânea zadarnice, câtă vreme nu va căuta serios să năbușească mișcarea Boxerilor. [Shanghai. 2 August Amiralul Seymour a plecat ori pe vasul de resbel englez Alacity la Nan King pentru a delibera cu vice-Regele. Se zvonește că 50 de misionari au fost măcelăriți la Shansi. Tien-Tsin. 2 August Generalul Gazelee a sosit la 27 Iulie și a luat îndată comanda superioară a trupelor englezești. Petersburg. 2 August Generalul Grodekoff telegrafiază că Rușii, sub comanda generalului Augustoff, au o TIMPUL cupat la 30 iulie fortul Hun-Shun și au luat multe tunuri. Rușii au perdut 8 oameni uciși și 4 răniți. Luarea fortului Hun-Shun este privită ca foarte importantă. Londra. 2 August Morning Post află din Washington că ministerul de resbel a dat ordin generalului comandant al trupelor americane să opereze, în înțelegere cu trupele chinezești, în cazul când ele ar încerca serios să năbușească mișcarea Boxerilor. ȘTIRILE ZILEI S’a aprobat transacțiunea încheiată între ministerul finanțelor și d. G. Nestor, pentru stingerea unui proces relativ la contravenția la legea licențelor, imputată d-sale și care s’a aprobat de minister la 3 Maiu 1893. * * * Județul Râmnicu-Sărat a fost autorizat să primească, conform voturilor luate de consiliul județean, legatul lăsat pentru construirea unui spital în comuna rurală Mărăcini, prin testamentul decedatei Ecaterina Fiera. * * « Comuna rurală Băneasa, din județul Covurlui, a fost autorizată a contracta la Casa școalelor, în condițiunile legei organice a zisei Case, un împrumut în sumă de 13.500 lei, spre a servi la plata costului construirei localului de școală din acea comună. * * * D. Petre V. Anghelescu a fost numit în funcțiunea de mijlocitor oficial de mărfuri și cereale la oborul Brăila. * * * D. dr. A. Locusteanu, profesor și director al școalei superioare de medicină veterinară, se însărcinează, până la înființarea și pe cale budgetară a serviciului zootehnic, cu conducerea lucrărilor de zootehnie, având dreptul a semna și contra-semna corespondențe pentru director, a semna lucrările, unde va fi necesitate, ca șef de serviciu, a lua dispozițiuni și a resolva toate hârtiile relative la cestiuni zootehnice. * * * Odolul dă frăgezime gurei. * * * ULTIM CUVÂNT Intre prieteni. — Iți mulțumesc de povața, dar știu bine că fără bani nu faci nimic. — Greșești, dragă, faci datorii. Moș Neagu. -----------------------------------------------------INFORMAȚIUNI Duminecă la amiază se va oficia la catedrala catolică Sf. Iosef din Capitală un Requiem pentru odihna sufletului Regelui Humberto. La Requiem va asista M. S. Regele, care va veni cu un tren special în Capitală, precum și întreg corpul diplomatic, miniștrii și toți demnitarii Statului. D. P. P. Carp, președintele consiliului de miniștri și ministru de finanțe, a plecat alaltă-sară la Fiorești și acum se află la Sinaia. D. A. Marghiloman, ministru de externe, a sosit în Capitală, venind de la Sinaia. D. Dem. Dobrescu, prefectul poliției Capitalei, s’a prezintat era M. S. Regeli la castelul Peleș unde a fost reținut la dejun. D. Alex. Marghiloman, ministrul afacerilor străine, a primit eri la Sinaia pe membrii corpului diplomatic stabiliți acolo. D. L. Cazzavillan, directorul ziarului Universul, pleacă astă-seară la Roma, pentru a asista la înmormântarea Regelui Humbrto și spre a depune doua coroane pe cosciugul Regelui în numele societăței italiane de binefacere «Humberto Margherita» și a Coloniei italiane din București. Am anunțat ca ministerul instrucțiunei a trimis revisorilor școlari o circulară in privința anchetei asupra industriei casnice. Revisorii vor trebui cel mai târziu până la 25 August a. c. să înainteze rapoartele lor asupra anchetei făcute. D. inspector-general Meisner va studia aceste rapoarte în primele zile ale lunei Septembre, când își va presenta și raportul său general asupra acestei cestiuni. Făcându-se inventariul averea decedatului fruntaș român Teodor Pop din Baia de Criș, s’a constatat că întreaga’i avere, pe care a lăsat’o gimnaziului român din Brad, se urcă la 200.000 coroane. Mitropolia din Sibiu va hotărî ca această fundațiune frumoasă să servească pentru înălțarea gimnaziului la liceu cu 8 clase. Concediile pe care corpurile de armată le acordă la jumătate din efectivul trupelor, în serii, încetează la 15 Septembre a. c. Trugăm, cu insistență pe abonații noștri cari sunt în interviere cu plata abonamentului, să bine-voiască a ’l achita, contrariu, vom fi nevoiți a le suprima trimiterea ziarului. ÎNTÂMPLĂRI O nebună.—Eri, pe la orele 11, o femee bine îmbrăcată se văzu fugind pe strada Lipscani. Ea striga din toate puterile: „Săriți! Săriți! Ajutor!“ O lume enormă se adună numai decât, sosiră apoi și câțiva sergenți de stradă, cari opriră pe acea femee, întrebând-o ce are. Cu o voce tremurândă, ea răspunse : „Colo, sus, îmi omoară copilul!“ — Unde sus ? întrebară sergenții, iar biata femee răspunse: — Sus în ceruri, nu vedeți, cum îmi gâtue copilul? Oamenii poliției înțeleseră atunci că se găsesc în fața unei nebune și cu mare greutate o conduseră la secția 5. Până aseară nu se știa încă cine e această nenorocită nebună. Otrăvire.— Sergentul de stradă cu No. 464, trecând aseară, pe la orele 7 și jumătate pe linia ferată care duce spre Antrepozite, a găsit, în dosul viei Velicu, un bărbier anume Nae Georgescu, în vârstă de 48 ani, din strada 13 Septembre No. 94, lungit între șine și fără viață. Lângă cadavru era o sticluță cu otravă din care băuse nenorocitul spre a-și curma zilele. Nu se știe până în momentul de față cauza pentru care bărbierul Georgescu s’a sinucis. Din ordinul parchetului cadavrul a fost dus la morgă. Furt. — Un furt îndrăsneț s’a săvârșit noaptea trecută în calea Dudești No.8, unde locuește d-ne Elena Constantinescu, care este dusă la băi. Niște hoți s’au introdus în casă, forțând o ușă și, după ce au furat tot ce au putut găsi, au plecat lăsând ușa deschisă. Eri dimineață, văzându-se de vecinicele petrecute, s’a înștiințat numai decât secția respectivă, care a început urmăririle. Contrabandă.—Sergenții de stradă de pe șoseaua Basarab au arestat eri pe un anume Cristea Mladin, care a fost găsit cu un sac în spinare, plin cu pachete de tutun. La întrebările ce i s’au făcut, Mladin răspunse că a cumpărat toată acea cantitate de tutun, dar fără să poată explica ce voia să facă cu densa. Făcându-i-se o minuțioasă percheziție, s-a găsit asupra lui un cuțit mare, o sumă de 20 lei, precum și două piese, una de 5 lei și alta de 2 lei false. Se crede că acest Cristea Mladin e un vechi hoț și spărgător, care operează prin magazinele Capitalei. El a fost arestat la poliție. Drama din Galați. Mercur după amiazi, două detunături de revolver au alarmat vecinii din jurul casei cu No. 4 din strada Română. Imediat s’a dat alarmă că o îngrozitoare crimă-sinucidere a avut loc. La casa mai sus citată locuește femeia Ghimberg care are o fică, Ana, în etate de vr’o 16 ani, frumușică și zice-se destul de cuminte. Cu toate acestea, de câtva timp îi dădea târcoale un tânăr Petru Eșanu, soldat în reg. 11 Siret și actualmente dezertor. Un caracter violent și dispus spre crimă. Acum doui ani a mai atentat la viața unei femei, trăgândui un glonte de revolver și apoi descărcându-și arma asupra lui. Amândoi s-au însănătoșit și eroul nostru a fost condamnat la 2 ani de închisoare, pe care i-a făcut la Târgșor. De câtva timp Ana Grünberg era asediată de curtea înfocată a lui Eșanu. Se zice că în cele din urmă i ar fi acordat câteva întâlniri. Totuși, sunt vre-o patru zile de când soldatul a trimis o scrisoare fetei, în care Îi spunea că dacă nu consimte să se căsătorească cu el o va împușca. Miercuri după amiaza Eșanu, după ce s’a ferchezuit frumos—având în vedere că va muri—s’a transportat la locuința fetei pe la orele 4 și s’a introdus în casă. Intr’o odaie dormea fata pe un pat, și mama el pe cel l’alt pat. Atunci a scos revolverul și a tras un foc în amanta lui. Gloanțele a atins-o la tâmpla stângă, d’asupra ochiului. După aceea a eșit afară, cu capul gol, căci chipiul îi căzuse pe patul fetei, și ajungând în curte, își trase un glonte în tâmpla dreaptă. Starea criminalului nu e gravă. A fost trimes în cura spitalului militar. Aceea a victimei e îngrijitoare. Proectilul s’a oprit în craniu. E în cura spitalului „Elisabeta Doamna“. ----------------------------------------------------- FELURIMI Câștig din omorîrea de șerpi. — In partea de sus a ținutului Loire din Franța se află șerpi veninoși în număr extraordinar de mare. Fiindcă guvernul ofere un premiu de 25 centime pentru stârpirea fiecărui șerpe omorît, în acel ținut se află foarte mulți locuitori, cari trăesc numai din omorîrea de șerpi. Cel mai renumit între aceștia este Courtol, al cărui nume e cunoscut în toată Franța. Când s’a hotărît să-și agonisească pâinea din omorîrea de șerpi, era un simplu țăran. El se ocupa ani de zile cu studiarea șerpilor veninoși și cunoaște toate obiceiurile lor, știe în ce oră și cum are să sufle vântul pentru ca șearpele să iasă din gaură. 1900 IORDACBE IV. KMSCU k CTM în Restaurantul din Strada Covaci 3 — București pe lângă SALĂ. BODOMUtA (cu intrare separată) ce au înființat și unde se mănâncă foarte eftin au mai redeschis și SALA RECOROASA DE VARA cu terasa și cabinele ei de vară unde mâncările și băuturile — a căror calitate e destul de cunoscută ■— vor fi servite cu începere de la 26 Maiti a. c. CU PREȚURI NOI ȘI MULT REDUSE De obiceiu Courtol pleacă dimineață în pădure, având un simplu baston în mână și, dacă are zi cu noroc, omoară câte 30 de șerpi și alți mai mulți li duce vii acasă. In calcul rotund nimicește câte 4000 de șerpi in fiecare an și câștigă proasta 8—10 mii de franci. Atât de mult cunoaște șerpii veninoși în toate amănuntele lor, încât directorul institutului «Pasteur» din Lille, care a inventat și serum în contra veninului de șerpi, a invitat pe Courtoi ca soț de muncă la institutul condus de el. ________________________________________«TÎ/KiKir T -———— ■ | ■ [UNK] ■ ■" SMUZAOA ȘI TEATRU Am anunțat că cunoscutul și iubitul artist comic I. D. Ionescu se află grav bolnav la Hotelul Victoria. Mulțumită atențiunea și amabilității d-lui Mitică Georgescu, Marți seară se va da o reprezentație la teatrul de vară Mitică Georgescu pentru a se strânge fonduri cu care bătrânul artist să-și căute de sănătate, fiind în complectă lipsă. Nu ne îndouim că publicul Capitalei își va face datoria către acest artist pe care l-a aplaudat o viață întreagă de om. * m * A apărut de sub tipar, în editura tipografiei Gutenberg niște frumoase composiții pentru piane de d. V. V. Maniu și anume : 1. Marș, dedicat d-lui Ioan Kalinderu. 2. Marș dedicat d-lui Take Ionescu. 3. Doina Ialomiței, dedicată d-lui Anastasie Niculescu. 4. Eugenia (polcă) și 5. Suvenir de Sighireanu (romanță fără cuvinte) dedicate d-nei Eugenia V. Maniu. ----------------------------------------------------------------------------— ABONAMENTE DE VILEGIATURA Cu începere de la 1 Iunie, în timpul sezonului de vară, administrația Timpului primește abonamente pentru 15 zile și o lună. In țară Pentru o lună .... Lei 3.50 » 15 zile .... » 1.80 Stăinătate Pentru o lună .... Lei 5 » 15 zile .... » 2.75 Persoanele care pleacă la băi sau la țară pot trimite sumele respective în mărci poștale. Nu se va da curs nici unei cereri pentru schimbare de adresă, în caz când abonamentul nu este achitat. ----------------------------------------------------- CARȚI ȘI REVISTE A apărut Convorbiri Literare, fascicolul VII (15 iulie) având următorul bogat sumar : Sf. O Iosif : Traduceri din Heine ; Lázár Șeineanu : Influența orientală asupra limbei și culturei române ; N. Volenti: Manda ; Iar plângi (poesii); G. Bogdan- Duică: Inelul lui Ghigheș (tragedie de Hebbel, trad.) actul III; I. Bogdan : Câteva scrieri de economie politică ; N. Iorga : Cronică ; I. Bogdan : Bibliografie. * ▼ * A apărut No. 14 al excelentei reviste Noua Revistă Română având următorul bogat sumar: Un conservator: ministerul Petre P. Carp ; G. Coșbuc: Mania diminutivelor; Ștefan Cruceanu: Zamfir (nuvelă); D. Karr: Sugarii (poezie); P. Dulfu: Din dragoste (comedie într-un act); Ioan Pop-Reteganul: Todorica (nuvelă); Dr. I. Simionescu : Asupra progresului geologiei în România; Alfred N. Juvara: Asupra scrierei d-lui C. V. Buzdugan: „ Du mariage des roumains ă l’étranger et des étrangers en Roumanie“; B. I. Gădineanu, loan T. Cruțescu, Bănică I. Stoicescu și C. Ionescu-Lungu : Dascălul poporului ; Virgil Onițiu: Anuarul XXXVI al liceului din Brașov; V. Gh. Gherasimescu: Din viață (nuvele); Notițe bibliografice. Și două suplimente. * * • A apărut No. 13 al Revistei Literare cu următorul cuprins: Dragoste în pripă, de d. Em. Grigorovitza ; Nici o măsură (versuri) de d. N. R. Niger ; Cestiuni teatrale, de d. Th. M. Stoenescu; La Predeal (versuri) de d. D. C. Moruzi; Ce este (versuri) de d-ra Adela Xenopol; Musica la Grecii vechi de d. G. Missail; Scrisori (versuri) de d. D. Karr; Marea (versuri) de d. N. R. Niger; Iunie de d. Sc. C. Moscu; Moarte (versuri) de d. D. Karr; • * # A apărut No. 9 din Călăuza Sanitară și Higienică, de sub direcțiunea d-lui dr. I. Ștefănescu, sub-directorul serviciului sanitar, cu următorul sumar: In fața ciumei, de Dr. I. L.; Note și dări de seama asupra stărei și mersului