Timpul, octombrie 1900 (nr. 218-241)

1900-10-01 / nr. 218

ANUL«AL DOUĂ­ZECI ȘI DOUILEA —No. 218 EDIȚIA A TREIA UN NUMER 10 BANI abonamentele In țară pe un an..................................30 lei » pe 6 luni...................................18 lei » pe 3 luni...................................10 lei Pentru străinatate un an .... 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon ; 47* DUMINECA 1/14 OCTOMBRE 1900 UN NUMÉR 10 BANI acum clubesT inserții Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . » III . . . 3.50 » . II ... 5.— In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon: 413. o nn huila Ședința de ort a Camerei va fi memorabilă în analele noastre par­lamentare. Dacă creditul Româ­niei ar fi suferit cea mai mică a­­tingere, de­sigur cele petrecute cu prilegiul discuțiunei de ori ar fi îndestulătoare pentru a­’’­ res­tabili. Constatăm cu plăcere un mare progres în moravurile noastre po­litice, în faptul că, cu ocasiunea unor desbateri financiare, s’a dis­cutat obiectiv și fără acea explo­­ziune de recriminări și de patimi , care de obiceiü însoțea aceste lupte oratorice. Nu ezităm de a recunoaște că opoziția liberală a avut și densa o atitudine demnă, care nu poate de­cât s’o ridice în fața opiniu­­nei publice; de astă dată ea a ju­cat rolul ce­’î­incumbă într’un Stat cu instituțiunî parlamentare. Mai mult nu ’i­ se poate cere. Și această atitudine moderată este cu atât mai meritorie din partea d-lui Pallade, care a arătat destulă pu­tere asupra sa pentru a­’șî modera temperamentul combativ, când e vorba de cestiuni financiare ce privesc țara întreagă. Nu ne putem însă opri de a observa contrazicerea ce există în­tre atitudinea liberalilor din Par­lament și între limbagiul presei lor. Pe când în Cameră, repre­­sentantul lor se mărginește a cri­tica și a controla gestiunea finan­ciară a adversarilor, dar face apel la toți bărbații politici de a lăsa la o parte trecutul, de a nu scor­moni răspunderile, și de a lucra cu toții umăr la umăr pentru a­­ îmbunătăți situațiunea financiară a Statului, ziarele liberale își ur­mează campania de invective și de acuzări nedemne față cu con­ducătorii noștri. Acest joc îndoit și contradictoriu­ nu este demn de un partid care pretinde a fi de guvernământ. El înjosește rolul presei și în special al presei libe­rale, căci o arată ca iresponsabilă și inconștientă de datoriile ce se impun unor ziare de partid. Din două una , sau trebue să privim elucubrațiunile ziarelor li­berale ca neserioase și nerepre­­sintând ideile partidului și ale conducătorilor săi; sau atitudi­nea d-lui Pallade în Cameră nu este reală și are un scop ascuns care nu se potrivește cu adevăra­tele intențiuni ale partidului. Mai încape și o altă presupu­nere . Poate că există două curente în partidul liberal : unul mode­li­zat care voește să se lepede de apucăturile violente și impulsive, altul al nerăbdătorilor, cari cred că prin vechia tactică de a în­jura și de a dleveti se poate a­­junge mai repede la putere. Ori­cum ar fi, din punctul de vedere parlamentar, atitudinea d-lui Pallade în cestiunea finan­ciară constitue un progres care va folosi partidului liberal. De altmintrelea toată ședința de ori ne-a făcut o impresiune plăcută. Nu doar că se putea sfârși cu vre-un insucces al gu­vernului, dar discuțiunea ar fi putut aluneca pe povârnișul re­criminărilor, lucru ce nu s’a pro­dus. Ne-am fi crezut în incinta unui Parlament occidental, unde se discută finanțele Țărei nu a­­tât din punct de vedere al par­tidelor, cât din acela al interese­lor generale. Expunerea făcută de d. preșe­­­­dinte al consiliului și ministru­­ de finanțe n’a lăsat nimic de do­rit, cu claritate și francheță. Intervenirea în discuție a fos­tului ministru de finanțe, d. Ta­ke Ionescu, a dovedit că în sînul partidului nostru nu exista deosebiri de vederi în politica financiară, căci marele orator conservator primit de Cameră în aplauze călduroase, a recapitulat opera financiară și proectele guvernului trecut și a dovedit că lucrarea cu care se îndeletnicește actualul guvern pe tărîmul asanărei stărei financiare, este continuarea și complectarea operei începute de fostul guvern conservator. Nota caracteristică a acestei șe­dințe a Camerei a fost unanimi­tatea tuturor partidelor și nuan­țelor politice, în ce privește ne­cesitatea de a introduce economii însemnate în budgetul cheltuelilor. Chiar d. Panu, cu toate că a combătut proectul de cesiune al monopolului hârtiei de țigară din punctul de vedere teoretic și al precedentelor și a criticat, în u­­nele părți, politica financiară a guvernelor conservatoare, a ajuns la aceeași conclusiune ca și col­băiți oratori, fie ei conservatori sau liberali, adică că e neapărat necesar de a tăia în carne vie, în ce privește reducerea cheltue­lilor. Vom reveni cu o altă ocaziune asupra amănuntelor acestei în­semnate cestiuni. Dar, din cuvântarea d-lui mi­nistru de finanțe se ved deja li­­niamentele cele mari ale planului care va servi de masă la aceste reduceri. E vorba de economii pe tărîmul administrativ și școlar, de suprimarea cheltuelilor de lux, de scăderea unor lefuri prea mari și, în fine, de crearea unor re­surse no­i, prin stabilirea mono­polului cârciumilor la sate și re­forma impozitelor. In rezumat, se poate zice că nici o dată nu s’a aruncat o lu­mină mai complectă asupra stă­rei noastre financiare de­cât în ședința de ori. In această privin­ță, ea nu poate de­cât să aibă un efect din cele mai favorabile asupra creditului nostru, căci va arăta că, cu toată patima pe care o punem în luptele noastre poli­tice, știm cu toții a le strâni când e vorba de interesele generale ale țărei. --------------------------------------------------­ pătat și bărbat politic potolit și prevă­zător. D. Pallade n’a criticat birurile ; dim­potrivă, s-a arătat un sincer al lor par­tizan. Era în discuție legea monopolului pe hârtia de țigaretă. Oratorul a formulat câte­ve observațiuni, cum formulaseră în ajun și d. Aurelian și d. Porumbaru la Senat asupra proiectului pentru ex­ploatarea celor două saline declasate. In această privință, atitudinea laderi­lor din Senat și Cameră nu presintă nici o împotrivire. Pe când însă repre­­sentanții partidului liberal din Senat nu făcuseră nici o altă declarație, mărgi­­nindu-se la discuțiunea proiectului pre­­sentat, d. Pallade s’a pronunțat, perso­nal și in numele partidului liberal, pen­tru reducerea lefurilor funcționarilor, reducere ce ar trebui să se facă imediat printr-un budget rectificativ. Și a adău­­gat oratorul că dacă guvernul va pro­ceda la această operațiune, nu va avea mai calzi susținători de­cât pe membrii partidului național-liberal—prin urmare și pe d nii Aurelian și Porumbaru. Cum că declarațiunea d-lui G Pal­lade este făcută în urma unei preala­bile hotărîri a comitetului executiv, o dovedește Voința Națională care scrie în numărul de aseară : „D. Pallade, vorbind azi în Cameră în numele partidului național-liberal, a cerut guvernului ca, în întâiul rând și înainte de ori­ce alte măsuri, să propună economii și să vină cu un proiect rectificativ al bud­getului în aplicare. D. Pallade a asigurat guvernul că dacă va procede ast­fel nu va avea mai calzi susținători în această cestiune de­cât pe oposanți, pe membrii partidului național­­liberal. Declarațiunile acestea trebue să-șî aibă rostul lor, de­sigur. Se știau micile neînțelegeri între d. Sturdza, care se rostise pentru biruri, și alți fruntași neastîmpărați ai liberalilor, cari voiau o campanie de resturnare pe tema birurilor. Am relevat fazele aces­tui conflict, și am prevestit pe cetitorii noștri că în curând se va găsi formula menită să impace și capra și varza, a­­dică și pe d. Sturdza și pe neastîmpă­­rații cari ordonaseră Voința să nu pu­blice declarațiile făcute de d. Sturdza la clubul liberal. Ei bine, ni se pare că vorbele rostite ori de d. Pallade constituesc acea fai­moasă formulă. Notați bine , guvernul nu va avea mai calzi susținători ca liberalii, dacă vine imediat cu un budget rectificativ. Dacă nu, nu ! Cortesii Aragonezi nu erau mai categorici. Ce înseamnă oare, pentru guvern, a veni imediat cu un budget rectificativ ? Înseamnă a-’l avea acum pregătit, ceea­­ce nu este, ca să nu zicem că­’l era naturalmente imposibil să-’l aibă. Ce înseamnă, a pune acum­ în studiu un asemenea proiect ? Înseamnă a-­l avea gata peste o lună. Dar nu e aci greu­tatea. Când d. Pallade cere să se des­ființeze posturi de funcționari sau să se reducă lefuri, numai prin budget recti­ficativ, cere o imposibilitate, căci acele suprimări sau reduceri nu se pot face fără legi organice. Toate aceste legi organice cer și ele timp ca să fie ela­borate. Dar când să fie elaborate și votate ? Se înțelege, înaintea budgetu­lui rectificativ, și munca aceasta cere timp, căci reducerile și desființările tre­bue să se facă cu chibzuială ca să nu cădem în desorganizarea serviciilor. De am lua ca pildă economiile propuse la ministerul cultelor, ar trebui o lege or­ganică pentru școalele sătești ce ar re­­mânea pe seama comunelor, lege în care să se prevadă resursele viitoare ale comunelor ca să-și poată întreține școalele. Dar se vor mări resursele co­munelor ? Firește prin alte măsuri fi­nanciare, prin alte legi organice. . . Așa­dar, calculând aproximativ tim­pul necesar pentru această muncă, am găsi că ar trebui guvernului și Parla­mentului cel puțin timpul până la sfâr­șitul exercițiului budgetar. Tocmai de aceea d. P. P. Carp, președintele con­siliului, a răspuns d-lui Pallade că bud­getul rectificativ va fi budgetul viitoru­lui exercițiu­. Dar este oare admisibil ca un finan­ciar consumat ca d. Pallade să ceară imposibilul ? Să fie d. Pallade atât de ignorant în­cât să nu știe că un bud­get rectificativ fără prealabile legi or­ganice este un non sens ? Nu, nici vorbă. D. Pallade se știe toate acestea, insă d-sa a fost însărci­nat să rostească formula de impecare intre d. Sturdza și turbulenții­ partidului. Formula este pentru economii și pentru biruri, și d. Sturdza n'are de ce să fie nemulțumit. Dar formula conține făgă­­duiala că partidul liberal dă concurs guvernului numai dacă el aduce bud­get rectificativ, adică dacă bagă luna în doința lui Dedu Ivan. Bine­înțeles, guvernul n’are să o facă, iar turbulen­ții partidului își păstrează și libertatea de acțiune, și șefia d-lui Sturdza. Frumoasă combinație. --------------------------------------------------------­ TELEGRAME Alegerile din Anglia Londra, 12 Octombre (Alegeri) —Resultatele cunoscute până la 5 ore după amiază : 383 ministeriali, 165 liberali, 78 naționaliști. Ministerialii au câștigat 34 de scaune, iar opoziția 31 de scaune. Împăratul Francisc Iosif Viena, 12 Octombre Imperatul a plecat asta-seara la Goedeellee. Frigurile galbene Ne­w-York, 12 Octombre După o depeșă din Savannahh 98 cazuri de friguri galbene au fost constatate în acest oraș. Călătoria Regelui Greciei Kopenhaga. 12 Octombre Regele Greciei a plecat astă-seară. Furtul din Vatican Roma, 12 Octombre Cercetările pentru descoperirea autorilor fur­tului din Vatican continuă cu activitate, dar au rămas infructuoase până acum. ---------------------------MS «•*--------------------------­ F­ORMULA Discursul rostit în ședința de est a Camerei de d. George D. Pallade, membru al minorităței și fost ministru de finanțe în cabinetul liberal, a fost un isvor de surprise plăcute și măguli­toare pentru orator. De unde Camera și tribunele se aș­teptau să audă pe d. Pallade tunând contra lichidărei Regatului și contra birurilor și subliniând părțile mai alese ale cuvântărei sale cu lovituri de pumn pe pupitru, simpaticul leader al mino­­rităței se relevă dintr’odată orator cum­ BOALA IMPERATESEI FREDERIC — Prin fir telegrafic — Viena, 12 Octombre Neue Freie Presse află din Frankfort că împărăteasa Frederic este atinsă de o ne­frită. Berlin, 12 Octombre După Gazeta de Voss, profesorul berli­­nez dr. Reuvers a fost chemat lângă Im­părăteasa Frederic. Cronberg, 12 Octombre Baronul de Reischach, șambelanul împă­rătesei Frederic, a declarat că împărăteasa, care este atinsă de o boală acută, se află mai bine și nu va întârzia de a intra în convalescență. ---------------------+•###--------------------— ALEGERILE DIN ANGLIA Alegerile parlamentare din Marea­ Britanie sunt aproape sfârșite , n’au mai rămas să se pronunțe de­cât vre-o 100 de colegii electorale rurale și chiar dacă liberalii ar mai obține aci câte­va succese, rezultatul final nu mai poate schimba simțitor fizionomia generală a noului Parlament, care va conține un număr de guvernamentali și opozanți aproape identic cu cel din ultima Ca­meră a Comunelor. Succesul partidului conservator este deci desăvârșit. Se cuvine să reamintim aoi consta­tarea ce am făcut înainte de alegeri , că succesul în alegeri al partidului con­servator va fi primul caz când partidul acesta rămâne la putere după alegeri făcute de dânsul. Intr’adevăr, de la 1837 încoace conservatorii n’au fost realeși nici odată când au făcut apel la țară, liberalii însă de cinci ori. Primul mi­nister al Reginei a fost cel liberal al lui Melbourne, care a fost întocmit la 1841 de guvernul conservator Peel. In 1847 liberalii au învins in alegeri cu un singur vot de majoritate ; de atunci și până la 1867 s’au făcut ș­ase alegeri generale și de șease ori liberalii au triumfat. In 1868 Disraeli a învins pe liberali cu o majoritate de 128 voturi și a format primul său minister. Dar în același an a căzut și a urmat primul cabinet al lui Gladstone. Lord Beacon­­sfield a reușit apoi iarăși și după el Gladstone a putut obține cea mai mare majoritate a veacului. In 1880 și 1885 liberalii au reușit de asemenea în ale­gerile prezidate de cabinete conserva­toare. Dar dacă este sigur că guvernul Sa­lisbury va rămâne la putere în urma succesului electoral de acum, nu este tot așa de sigur dacă toți miniștrii ac­tuali vor rămâne în cabinet. Se știe că încă acum 8 zile toți miniștrii­­ și-a fi prezintat pro forma demisiile în mâi­nile primului-ministru, spre a lăsa a­­cestuia deplină libertate pentru o even­tuală remaniere ministerială; această formalitate se va traduce însă, pentru unii din miniștri, în fapt, înșiși ziarele guvernamentale anunță aceasta. Ast­fel, Globe afirmă că reconstituirea cabinetului preocupă pe partizanii gu­vernului. Ziarul acesta crede că se vor face schimbări importante și că retra­gerea d-lui Gosc­en, primul lord al a­­miralității, va fi urmată și de altele, și între acestea citează apropi­ta demisie a miniștrilor Chaplin, lord Croft, duce de Devonshire și lord Ashbourne. Globe adaugă că se simte necesitatea de a in­filtra guvernului sânge nou și reco­mandă ca viitori miniștri pe d-nii Wyn­­dham și Brodrick ; același ziar conser­vator mai exprimă speranța că d. Cham­berlain nu va mai păstra mult timp por­tofoliul coloniilor, ci va lua conduce­rea unui alt minister. Se crede, de a­­semenea, că lord Salisbury va ceda mi­nisterul afacerilor străine, spre a ră­mâne prim-ministru fără portofoliu. -------------------—--*•*«♦«------------------------­ RESEIM Din­ AFRICA DE SUD Știrile din Africa de Sud devin din ce în ce mai rare, fiind­că pe de o parte răsboiul se consideră terminat o­­ficial, iar pe de alta nu avem alte izvoare de informațiuni de­cât agențiile en­gleze. Lordul Roberts telegrafiază din Pre­toria la 7 Octombre : Colonelul Grove, comandantul batalionu­lui 2 din West Kent, telegrafiază din Frank­fort că o patrulă de infanterie montată a surprins pe câți­va luri făcând 12 prizo­nieri, din cari trei, tatăl cu două fii, au mărturisit că ei au rupt firul telegrafic din­tre Frankfort și Heilbron. Locomotiva unui tren în care se aflau soldați din brigada navală și guarzi . din Goldstream a deraiat In noaptea de 5, a­­­proape de Balmoral, din causa exploziei unei cartușe de dinamită care fusese așe­zată intre șine. Din fericire, n’avem nici o perdere. Un Bur, anume Edwards, șeful unul grup de ecleroți cari se distinseseră prin acti­vitatea lor,­­și a făcut supunerea lor ori la Kruegersdorp cu șense din oamenii lui. Edwards confirmă că forțele bure nu se mai compun de­cât din grupuri fără cone­­siune. Kelly Kenni telegrafiază că un Bur înar­mat a fost făcut prizonier și predat nouă de către două cultivatori buri, ceea­ ce a­­rată că populația începe să fie sătulă de résboiu. M’am despărțit azi de căpitanul de bastiment Bearcfort și de brigada na­vală. Ei vor pleca la Capetown astă seară. * * * Iată ultimele știri telegrafice : King Wiliamstorm, 12 Octombre Jurnalul Mercur află din Bethulia, cu data de 11 Octombre, că Burii au prins eri ante-garda unui detașament de milițieni și că au distrus 600 de metri de cale ferată la nordul Bethuliei. Capetown, 12 Octombre (Agenția Reuter). Generalul Buller se înapoiază în Anglia. Laurențo-Marquees, *12 Octombre Un transport portugez a sosit, având pe bord pe noul guvernator general și 1200 de soldați. Vasul de răsboiu neerlandez Gelderland a sosit. ----------------------MMM---------------------­ EVENIMENTELE DIN CHINA Curtea imperială chineză s-a fixat la Si­ Ngan-Fu; tulburări sunt posi­bile la Sud. Rușii sunt la Mukden. Iată ce rezultă din ultimele știri. O telegramă din Peking cu data de 3 Octombre spune următoarele: Se anunță că Tung-Fuh Liang, temân­­du-se că va fi pedepsit, a plecat în provin­cia Cian-Si. Se confirmă impresia că guvernul impe­rial își dă toate silințele spre a împrăștia și pedepsi pe Boxeri. Din Tien-Tsin se anunță cu data de 5 Octombre că Boxerii au așezat pe canal canoniere improvisate ca să apere orașul Pao Ting-Fu, contra căruia va pleca o co­loană Luni. Niște negustori chinezi anunță că Pao- Ting-Fu este aproape pustiu. Pekingul nu va fi cu desăvârșire pă­răsit de trupe străine; 2000 de japo­nezi vor ierna acolo. Restul trupelor japoneze, aproape 8000 de oameni, va fi distribuit la diferite posturi situate pe linia de comunicație dintre Ta-Ku și Peking. Unele ziare engleze publică o depeșă din Peking în care se spune că tru­pele britanice au ocupat palatul de vară imediat după plecarea Rușilor, ajungând înaintea Germanilor, care so­­coteau să se instaleze ei acolo. O lungă și intortochiată depeșă a fost comunicată de ministrul Chinei din Washington. Poartă data de 2 Oc­tombre și a fost trimisă de vice-regii din sud via Petersburg. Iată resulta­­tul ei: Plecarea Împăratului și împărătesei în provincia Cien-Li a fost provocată de mi­­serabila stare de lucruri ce domnește la Tai-Yuan Fu, care este aproape pustiu, comersanții părăsindu 1 în urma desordi­­nelor causate de Boxeri cari au năvălit în provincie, încurajați de guvernatorul Yu. In întreaga provincie Cien-Si bântue foametea din causa secetei, prin urmare, Majestățile lor au fost silite să meargă la Cien-Si unde sunt comunicații telegrafice cu Shanghai și cu cele­l­alte puncte ale imperiului, și de unde afacerile oficiale pot fi expediate mai repede de­cât din Chan-Si. Depeșa adaugă că motivele amână­­rei vremelnice a retntoarcerea Majes­­tăților lor la Peking sunt: prezența trupelor aliate în Capitală, prezență care provoacă diferite temeri, între altele probabilitatea ivirea unor ma­ladii epidemice, care urmează adesea tulburărilor mari, distrugerei și ope­rațiunilor militare. Terminând, depeșa exprimă speranța că Puterile vor fi moderate în hotă­­rârile lor. Ministrul Chinei a declarat că pu­nerea sub acuzație a lui Yu este pri­mul pas către degradare. A mai zis că Boxerii nu mai sunt în localitatea ce ’și a ales o de reședință Curtea imperială, și că aceasta pare a indica cum că Curtea s’a desbărat de­­­flu­ențele ostile ce o inconjurau odini­oară. O telegramă din Tokio, comunicată de legațiunea japoneză din Londra, a­­nunță că s-au publicat două edicte imperiale : unul, de la 12 Septembre,

Next