Timpul, octombrie 1900 (nr. 218-241)
1900-10-01 / nr. 218
ANUL«AL DOUĂZECI ȘI DOUILEA —No. 218 EDIȚIA A TREIA UN NUMER 10 BANI abonamentele In țară pe un an..................................30 lei » pe 6 luni...................................18 lei » pe 3 luni...................................10 lei Pentru străinatate un an .... 50 lei In Paris ziarul nostru se găsește cu 0,20 b. Numărul la Agence de journaux étrangers rue de Maubert, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon ; 47* DUMINECA 1/14 OCTOMBRE 1900 UN NUMÉR 10 BANI acum clubesT inserții Linia 30 litere petit pag. IV . . . 0.40 Reclame . . . . » III . . . 3.50 » . II ... 5.— In Paris anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 70 Telefon: 413. o nn huila Ședința de ort a Camerei va fi memorabilă în analele noastre parlamentare. Dacă creditul României ar fi suferit cea mai mică atingere, desigur cele petrecute cu prilegiul discuțiunei de ori ar fi îndestulătoare pentru a’’ restabili. Constatăm cu plăcere un mare progres în moravurile noastre politice, în faptul că, cu ocasiunea unor desbateri financiare, s’a discutat obiectiv și fără acea exploziune de recriminări și de patimi , care de obiceiü însoțea aceste lupte oratorice. Nu ezităm de a recunoaște că opoziția liberală a avut și densa o atitudine demnă, care nu poate decât s’o ridice în fața opiniunei publice; de astă dată ea a jucat rolul ce’îincumbă într’un Stat cu instituțiunî parlamentare. Mai mult nu ’i se poate cere. Și această atitudine moderată este cu atât mai meritorie din partea d-lui Pallade, care a arătat destulă putere asupra sa pentru a’șî modera temperamentul combativ, când e vorba de cestiuni financiare ce privesc țara întreagă. Nu ne putem însă opri de a observa contrazicerea ce există între atitudinea liberalilor din Parlament și între limbagiul presei lor. Pe când în Cameră, representantul lor se mărginește a critica și a controla gestiunea financiară a adversarilor, dar face apel la toți bărbații politici de a lăsa la o parte trecutul, de a nu scormoni răspunderile, și de a lucra cu toții umăr la umăr pentru a îmbunătăți situațiunea financiară a Statului, ziarele liberale își urmează campania de invective și de acuzări nedemne față cu conducătorii noștri. Acest joc îndoit și contradictoriu nu este demn de un partid care pretinde a fi de guvernământ. El înjosește rolul presei și în special al presei liberale, căci o arată ca iresponsabilă și inconștientă de datoriile ce se impun unor ziare de partid. Din două una , sau trebue să privim elucubrațiunile ziarelor liberale ca neserioase și nerepresintând ideile partidului și ale conducătorilor săi; sau atitudinea d-lui Pallade în Cameră nu este reală și are un scop ascuns care nu se potrivește cu adevăratele intențiuni ale partidului. Mai încape și o altă presupunere . Poate că există două curente în partidul liberal : unul modelizat care voește să se lepede de apucăturile violente și impulsive, altul al nerăbdătorilor, cari cred că prin vechia tactică de a înjura și de a dleveti se poate ajunge mai repede la putere. Oricum ar fi, din punctul de vedere parlamentar, atitudinea d-lui Pallade în cestiunea financiară constitue un progres care va folosi partidului liberal. De altmintrelea toată ședința de ori ne-a făcut o impresiune plăcută. Nu doar că se putea sfârși cu vre-un insucces al guvernului, dar discuțiunea ar fi putut aluneca pe povârnișul recriminărilor, lucru ce nu s’a produs. Ne-am fi crezut în incinta unui Parlament occidental, unde se discută finanțele Țărei nu atât din punct de vedere al partidelor, cât din acela al intereselor generale. Expunerea făcută de d. președinte al consiliului și ministru de finanțe n’a lăsat nimic de dorit, cu claritate și francheță. Intervenirea în discuție a fostului ministru de finanțe, d. Take Ionescu, a dovedit că în sînul partidului nostru nu exista deosebiri de vederi în politica financiară, căci marele orator conservator primit de Cameră în aplauze călduroase, a recapitulat opera financiară și proectele guvernului trecut și a dovedit că lucrarea cu care se îndeletnicește actualul guvern pe tărîmul asanărei stărei financiare, este continuarea și complectarea operei începute de fostul guvern conservator. Nota caracteristică a acestei ședințe a Camerei a fost unanimitatea tuturor partidelor și nuanțelor politice, în ce privește necesitatea de a introduce economii însemnate în budgetul cheltuelilor. Chiar d. Panu, cu toate că a combătut proectul de cesiune al monopolului hârtiei de țigară din punctul de vedere teoretic și al precedentelor și a criticat, în unele părți, politica financiară a guvernelor conservatoare, a ajuns la aceeași conclusiune ca și colbăiți oratori, fie ei conservatori sau liberali, adică că e neapărat necesar de a tăia în carne vie, în ce privește reducerea cheltuelilor. Vom reveni cu o altă ocaziune asupra amănuntelor acestei însemnate cestiuni. Dar, din cuvântarea d-lui ministru de finanțe se ved deja liniamentele cele mari ale planului care va servi de masă la aceste reduceri. E vorba de economii pe tărîmul administrativ și școlar, de suprimarea cheltuelilor de lux, de scăderea unor lefuri prea mari și, în fine, de crearea unor resurse noi, prin stabilirea monopolului cârciumilor la sate și reforma impozitelor. In rezumat, se poate zice că nici o dată nu s’a aruncat o lumină mai complectă asupra stărei noastre financiare decât în ședința de ori. In această privință, ea nu poate decât să aibă un efect din cele mai favorabile asupra creditului nostru, căci va arăta că, cu toată patima pe care o punem în luptele noastre politice, știm cu toții a le strâni când e vorba de interesele generale ale țărei. -------------------------------------------------- pătat și bărbat politic potolit și prevăzător. D. Pallade n’a criticat birurile ; dimpotrivă, s-a arătat un sincer al lor partizan. Era în discuție legea monopolului pe hârtia de țigaretă. Oratorul a formulat câteve observațiuni, cum formulaseră în ajun și d. Aurelian și d. Porumbaru la Senat asupra proiectului pentru exploatarea celor două saline declasate. In această privință, atitudinea laderilor din Senat și Cameră nu presintă nici o împotrivire. Pe când însă representanții partidului liberal din Senat nu făcuseră nici o altă declarație, mărginindu-se la discuțiunea proiectului presentat, d. Pallade s’a pronunțat, personal și in numele partidului liberal, pentru reducerea lefurilor funcționarilor, reducere ce ar trebui să se facă imediat printr-un budget rectificativ. Și a adăugat oratorul că dacă guvernul va proceda la această operațiune, nu va avea mai calzi susținători decât pe membrii partidului național-liberal—prin urmare și pe d nii Aurelian și Porumbaru. Cum că declarațiunea d-lui G Pallade este făcută în urma unei prealabile hotărîri a comitetului executiv, o dovedește Voința Națională care scrie în numărul de aseară : „D. Pallade, vorbind azi în Cameră în numele partidului național-liberal, a cerut guvernului ca, în întâiul rând și înainte de orice alte măsuri, să propună economii și să vină cu un proiect rectificativ al budgetului în aplicare. D. Pallade a asigurat guvernul că dacă va procede astfel nu va avea mai calzi susținători în această cestiune decât pe oposanți, pe membrii partidului naționalliberal. Declarațiunile acestea trebue să-șî aibă rostul lor, desigur. Se știau micile neînțelegeri între d. Sturdza, care se rostise pentru biruri, și alți fruntași neastîmpărați ai liberalilor, cari voiau o campanie de resturnare pe tema birurilor. Am relevat fazele acestui conflict, și am prevestit pe cetitorii noștri că în curând se va găsi formula menită să impace și capra și varza, adică și pe d. Sturdza și pe neastîmpărații cari ordonaseră Voința să nu publice declarațiile făcute de d. Sturdza la clubul liberal. Ei bine, ni se pare că vorbele rostite ori de d. Pallade constituesc acea faimoasă formulă. Notați bine , guvernul nu va avea mai calzi susținători ca liberalii, dacă vine imediat cu un budget rectificativ. Dacă nu, nu ! Cortesii Aragonezi nu erau mai categorici. Ce înseamnă oare, pentru guvern, a veni imediat cu un budget rectificativ ? Înseamnă a-’l avea acum pregătit, ceeace nu este, ca să nu zicem că’l era naturalmente imposibil să-’l aibă. Ce înseamnă, a pune acum în studiu un asemenea proiect ? Înseamnă a-l avea gata peste o lună. Dar nu e aci greutatea. Când d. Pallade cere să se desființeze posturi de funcționari sau să se reducă lefuri, numai prin budget rectificativ, cere o imposibilitate, căci acele suprimări sau reduceri nu se pot face fără legi organice. Toate aceste legi organice cer și ele timp ca să fie elaborate. Dar când să fie elaborate și votate ? Se înțelege, înaintea budgetului rectificativ, și munca aceasta cere timp, căci reducerile și desființările trebue să se facă cu chibzuială ca să nu cădem în desorganizarea serviciilor. De am lua ca pildă economiile propuse la ministerul cultelor, ar trebui o lege organică pentru școalele sătești ce ar remânea pe seama comunelor, lege în care să se prevadă resursele viitoare ale comunelor ca să-și poată întreține școalele. Dar se vor mări resursele comunelor ? Firește prin alte măsuri financiare, prin alte legi organice. . . Așadar, calculând aproximativ timpul necesar pentru această muncă, am găsi că ar trebui guvernului și Parlamentului cel puțin timpul până la sfârșitul exercițiului budgetar. Tocmai de aceea d. P. P. Carp, președintele consiliului, a răspuns d-lui Pallade că budgetul rectificativ va fi budgetul viitorului exercițiu. Dar este oare admisibil ca un financiar consumat ca d. Pallade să ceară imposibilul ? Să fie d. Pallade atât de ignorant încât să nu știe că un budget rectificativ fără prealabile legi organice este un non sens ? Nu, nici vorbă. D. Pallade se știe toate acestea, insă d-sa a fost însărcinat să rostească formula de impecare intre d. Sturdza și turbulenții partidului. Formula este pentru economii și pentru biruri, și d. Sturdza n'are de ce să fie nemulțumit. Dar formula conține făgăduiala că partidul liberal dă concurs guvernului numai dacă el aduce budget rectificativ, adică dacă bagă luna în doința lui Dedu Ivan. Bineînțeles, guvernul n’are să o facă, iar turbulenții partidului își păstrează și libertatea de acțiune, și șefia d-lui Sturdza. Frumoasă combinație. -------------------------------------------------------- TELEGRAME Alegerile din Anglia Londra, 12 Octombre (Alegeri) —Resultatele cunoscute până la 5 ore după amiază : 383 ministeriali, 165 liberali, 78 naționaliști. Ministerialii au câștigat 34 de scaune, iar opoziția 31 de scaune. Împăratul Francisc Iosif Viena, 12 Octombre Imperatul a plecat asta-seara la Goedeellee. Frigurile galbene New-York, 12 Octombre După o depeșă din Savannahh 98 cazuri de friguri galbene au fost constatate în acest oraș. Călătoria Regelui Greciei Kopenhaga. 12 Octombre Regele Greciei a plecat astă-seară. Furtul din Vatican Roma, 12 Octombre Cercetările pentru descoperirea autorilor furtului din Vatican continuă cu activitate, dar au rămas infructuoase până acum. ---------------------------MS «•*-------------------------- FORMULA Discursul rostit în ședința de est a Camerei de d. George D. Pallade, membru al minorităței și fost ministru de finanțe în cabinetul liberal, a fost un isvor de surprise plăcute și măgulitoare pentru orator. De unde Camera și tribunele se așteptau să audă pe d. Pallade tunând contra lichidărei Regatului și contra birurilor și subliniând părțile mai alese ale cuvântărei sale cu lovituri de pumn pe pupitru, simpaticul leader al minorităței se relevă dintr’odată orator cum BOALA IMPERATESEI FREDERIC — Prin fir telegrafic — Viena, 12 Octombre Neue Freie Presse află din Frankfort că împărăteasa Frederic este atinsă de o nefrită. Berlin, 12 Octombre După Gazeta de Voss, profesorul berlinez dr. Reuvers a fost chemat lângă Impărăteasa Frederic. Cronberg, 12 Octombre Baronul de Reischach, șambelanul împărătesei Frederic, a declarat că împărăteasa, care este atinsă de o boală acută, se află mai bine și nu va întârzia de a intra în convalescență. ---------------------+•###--------------------— ALEGERILE DIN ANGLIA Alegerile parlamentare din Marea Britanie sunt aproape sfârșite , n’au mai rămas să se pronunțe decât vre-o 100 de colegii electorale rurale și chiar dacă liberalii ar mai obține aci câteva succese, rezultatul final nu mai poate schimba simțitor fizionomia generală a noului Parlament, care va conține un număr de guvernamentali și opozanți aproape identic cu cel din ultima Cameră a Comunelor. Succesul partidului conservator este deci desăvârșit. Se cuvine să reamintim aoi constatarea ce am făcut înainte de alegeri , că succesul în alegeri al partidului conservator va fi primul caz când partidul acesta rămâne la putere după alegeri făcute de dânsul. Intr’adevăr, de la 1837 încoace conservatorii n’au fost realeși nici odată când au făcut apel la țară, liberalii însă de cinci ori. Primul minister al Reginei a fost cel liberal al lui Melbourne, care a fost întocmit la 1841 de guvernul conservator Peel. In 1847 liberalii au învins in alegeri cu un singur vot de majoritate ; de atunci și până la 1867 s’au făcut șase alegeri generale și de șease ori liberalii au triumfat. In 1868 Disraeli a învins pe liberali cu o majoritate de 128 voturi și a format primul său minister. Dar în același an a căzut și a urmat primul cabinet al lui Gladstone. Lord Beaconsfield a reușit apoi iarăși și după el Gladstone a putut obține cea mai mare majoritate a veacului. In 1880 și 1885 liberalii au reușit de asemenea în alegerile prezidate de cabinete conservatoare. Dar dacă este sigur că guvernul Salisbury va rămâne la putere în urma succesului electoral de acum, nu este tot așa de sigur dacă toți miniștrii actuali vor rămâne în cabinet. Se știe că încă acum 8 zile toți miniștrii și-a fi prezintat pro forma demisiile în mâinile primului-ministru, spre a lăsa acestuia deplină libertate pentru o eventuală remaniere ministerială; această formalitate se va traduce însă, pentru unii din miniștri, în fapt, înșiși ziarele guvernamentale anunță aceasta. Astfel, Globe afirmă că reconstituirea cabinetului preocupă pe partizanii guvernului. Ziarul acesta crede că se vor face schimbări importante și că retragerea d-lui Goscen, primul lord al amiralității, va fi urmată și de altele, și între acestea citează apropita demisie a miniștrilor Chaplin, lord Croft, duce de Devonshire și lord Ashbourne. Globe adaugă că se simte necesitatea de a infiltra guvernului sânge nou și recomandă ca viitori miniștri pe d-nii Wyndham și Brodrick ; același ziar conservator mai exprimă speranța că d. Chamberlain nu va mai păstra mult timp portofoliul coloniilor, ci va lua conducerea unui alt minister. Se crede, de asemenea, că lord Salisbury va ceda ministerul afacerilor străine, spre a rămâne prim-ministru fără portofoliu. -------------------—--*•*«♦«------------------------ RESEIM Din AFRICA DE SUD Știrile din Africa de Sud devin din ce în ce mai rare, fiindcă pe de o parte răsboiul se consideră terminat oficial, iar pe de alta nu avem alte izvoare de informațiuni decât agențiile engleze. Lordul Roberts telegrafiază din Pretoria la 7 Octombre : Colonelul Grove, comandantul batalionului 2 din West Kent, telegrafiază din Frankfort că o patrulă de infanterie montată a surprins pe câțiva luri făcând 12 prizonieri, din cari trei, tatăl cu două fii, au mărturisit că ei au rupt firul telegrafic dintre Frankfort și Heilbron. Locomotiva unui tren în care se aflau soldați din brigada navală și guarzi . din Goldstream a deraiat In noaptea de 5, aproape de Balmoral, din causa exploziei unei cartușe de dinamită care fusese așezată intre șine. Din fericire, n’avem nici o perdere. Un Bur, anume Edwards, șeful unul grup de ecleroți cari se distinseseră prin activitatea lor,și a făcut supunerea lor ori la Kruegersdorp cu șense din oamenii lui. Edwards confirmă că forțele bure nu se mai compun decât din grupuri fără conesiune. Kelly Kenni telegrafiază că un Bur înarmat a fost făcut prizonier și predat nouă de către două cultivatori buri, ceea ce arată că populația începe să fie sătulă de résboiu. M’am despărțit azi de căpitanul de bastiment Bearcfort și de brigada navală. Ei vor pleca la Capetown astă seară. * * * Iată ultimele știri telegrafice : King Wiliamstorm, 12 Octombre Jurnalul Mercur află din Bethulia, cu data de 11 Octombre, că Burii au prins eri ante-garda unui detașament de milițieni și că au distrus 600 de metri de cale ferată la nordul Bethuliei. Capetown, 12 Octombre (Agenția Reuter). Generalul Buller se înapoiază în Anglia. Laurențo-Marquees, *12 Octombre Un transport portugez a sosit, având pe bord pe noul guvernator general și 1200 de soldați. Vasul de răsboiu neerlandez Gelderland a sosit. ----------------------MMM--------------------- EVENIMENTELE DIN CHINA Curtea imperială chineză s-a fixat la Si Ngan-Fu; tulburări sunt posibile la Sud. Rușii sunt la Mukden. Iată ce rezultă din ultimele știri. O telegramă din Peking cu data de 3 Octombre spune următoarele: Se anunță că Tung-Fuh Liang, temându-se că va fi pedepsit, a plecat în provincia Cian-Si. Se confirmă impresia că guvernul imperial își dă toate silințele spre a împrăștia și pedepsi pe Boxeri. Din Tien-Tsin se anunță cu data de 5 Octombre că Boxerii au așezat pe canal canoniere improvisate ca să apere orașul Pao Ting-Fu, contra căruia va pleca o coloană Luni. Niște negustori chinezi anunță că Pao- Ting-Fu este aproape pustiu. Pekingul nu va fi cu desăvârșire părăsit de trupe străine; 2000 de japonezi vor ierna acolo. Restul trupelor japoneze, aproape 8000 de oameni, va fi distribuit la diferite posturi situate pe linia de comunicație dintre Ta-Ku și Peking. Unele ziare engleze publică o depeșă din Peking în care se spune că trupele britanice au ocupat palatul de vară imediat după plecarea Rușilor, ajungând înaintea Germanilor, care socoteau să se instaleze ei acolo. O lungă și intortochiată depeșă a fost comunicată de ministrul Chinei din Washington. Poartă data de 2 Octombre și a fost trimisă de vice-regii din sud via Petersburg. Iată resultatul ei: Plecarea Împăratului și împărătesei în provincia Cien-Li a fost provocată de miserabila stare de lucruri ce domnește la Tai-Yuan Fu, care este aproape pustiu, comersanții părăsindu 1 în urma desordinelor causate de Boxeri cari au năvălit în provincie, încurajați de guvernatorul Yu. In întreaga provincie Cien-Si bântue foametea din causa secetei, prin urmare, Majestățile lor au fost silite să meargă la Cien-Si unde sunt comunicații telegrafice cu Shanghai și cu celelalte puncte ale imperiului, și de unde afacerile oficiale pot fi expediate mai repede decât din Chan-Si. Depeșa adaugă că motivele amânărei vremelnice a retntoarcerea Majestăților lor la Peking sunt: prezența trupelor aliate în Capitală, prezență care provoacă diferite temeri, între altele probabilitatea ivirea unor maladii epidemice, care urmează adesea tulburărilor mari, distrugerei și operațiunilor militare. Terminând, depeșa exprimă speranța că Puterile vor fi moderate în hotărârile lor. Ministrul Chinei a declarat că punerea sub acuzație a lui Yu este primul pas către degradare. A mai zis că Boxerii nu mai sunt în localitatea ce ’și a ales o de reședință Curtea imperială, și că aceasta pare a indica cum că Curtea s’a desbărat defluențele ostile ce o inconjurau odinioară. O telegramă din Tokio, comunicată de legațiunea japoneză din Londra, anunță că s-au publicat două edicte imperiale : unul, de la 12 Septembre,