Timpul, octombrie 1900 (nr. 218-241)

1900-10-14 / nr. 229

No. 220 §­lățească puterilor. Acest proiect ridică repturile de vamă maritimă la 10 la sută, cu o supra­taxă de 5 la sută, care va în­locui taxa likină (taxa asupra mărfurilor). Produsul acestor taxe se ridică la 50 mi­lioane lire sterline. New­ York, 25 Octombre După ziarul Globe, d. Conger nu face, în depeșile sale, nici o alusiune la știrea după care miniștrii străini din Peking ar fi h­o­­tărît să adreseze un ultimatum Chinei. D. Conger zice, din contră,­ că plenipotenția­rii chinezi nu așteaptă de­cât h­otărîrea a­­dunărea represintanților puterilor, pentru a începe negocierile care sunt în Întârziere din causa schimbărei ministrului Angliei și a absenței ministrului Rusiei. Paris, 25 Octombre Consulul Franței la Hanku telegrafiază cu data de 23 Octombre, că în urma in­­tervențiunei sale, un decret imperial a fost dat pentru protejarea vieței misionarilor italieni din provincia Shena. Fucționarii a­­cestei provincii sunt răspunzători de ori­ce desordine și trebue să execute îndată pe soldații cari ar comite acte de violență în contra misionarilor, al căror număr este de 60. New­ York, 25 Octombre O depeșă din Tien-Tsin, cu data de 24 octombre, zice că generalul Ying-Sang, care se duce la Peking sub escortă de trupe a­­mericane, a sosit acolo. El a fost chemat la Peking de mareșalul de Waldersee. Germanii trimit proviziuni la Paotingfu, unde vor să ierneze. Se comunică din Tien Tsin că trupele chineze operează la sudul orașului în con­tra Boxerilor. Londra, 25 Octombre Se comunică din Shanghai ziarului Stan­dard, că cercurile militare bine informate cred că Chinezii vor încerca să reocupe Pe­­kingul la iarnă. Se comunică din Canton ziarului Daily Telegraph că insurgenții au împresurat o­­rașul Lamt­hau, mare oraș comercial. In­surgenții au respins trupele imperiale. -----------------------wa-#*------------------— RESBOIUL DI AFRICA DE SUD Depeșile din Bloemfontein și din Cap spun că foarte mulți Buri, cari făcu­seră act de supunere și prestaseră ju­rământ de neutralitate, au eșit acum în lagăre și desgropând armele lor se pre­gătesc pentru noul lupte. Aceasta nu poate fi de­cât urmarea firească a politicei engleze. Când­­ și-au­ văzut cele două capitale căzute în mâinele Englezilor, Burghezii au socotit resboiul terminat și s’au re­întors la femeile lor, lăsând în seama diplomaților încheerea păcei. Rechisițiunile însă, purtarea odioasă a soldaților englezi, și proclamațiile lordului Roberts le-au arătat adevărata lor situație. Când­­­ și-au­ dat seama că neutralitatea ce li­ se impusese era o viclenie, când au auzit că averile com­batanților vor fi confiscate, și că Bur­ghezii cu femeile și copiii lor vor fi în­chiși într’o incintă cu ziduri, atunci’și-au înțeles situația și au alergat la arme. Planul lor este același : a hărțui pe inamic, a-’î tăia comunicațiile și a se aprovisiona pe cheltuiala lui. * * Am primit azi depeșa următoare : Londra. 25 Octombre Mareșalul Roberts are de gând să pără­sească Africa de Sud pe la 15 Noembre. ȘTIRILE ZILEI ____________________________________ S’a promulgat legea prin care co­muna urbană Vasluiu este autorizată să cumpere, în scopul și în condițiu­­nile admise de consiliul comunal prin încheerea No. 270 din 4 Septembre 1899, casele cu locul lor, proprietatea d-lui Gh. Mavrocordat, situate în cen­trul orașului, intre stradele Primăriei­ Rusească, palatul administrativ și pia­ța palatului, plătind prețul cumpăra­­rei de 42.000 lei, în termen de 20 ani și cu procente de 5 la sută pe an, prin anuități, cari se vor înscrie în fie­care an între cheltuelile obligatorii ale co­munei. * * Au fost disolvate:* Consiliul comunei rurale Stănești, din județul Gorj, instituindu-se o co­­misiune interimară compusă din d-mi Dumitru Hortopan, Loghin Popescu și Grigore Dabelea. Consiliul comunei rurale Muncel, din județul Tecuciu, instituindu-se o comisiune interimară compusă din d-nii Ion Vlad, Nicolae Berdan și Va­sile Preotul David; Consiliul comunei rurale Piscu, din județul Dolj, instituindu-se o comisi­une interimară compusă din d-nii Ion Petrescu, Ion Penovici și Ion Velea­­nu; și­­ Consiliul comunei rurale Rușeți­, din județul Brăila, instituindu-se o comi­siune interimară compusă din d-nii Radu Paraschivescu, Nicolae Zorescu și Dumitrache Saae.• • * D. Andrei Mumuianu, cu un servi­ciu­ de peste cinci ani ca polițan­­ de comună urbană reședință de județ și sub-prefect, a fost numit in funcțiu­nea de sub-prefect la plasa Pitești, ju­dețul Argeș, în locul vacant. W * .* D. Gheorghe Vasiliu, cu un serviciu­ de trei ani ca sub­prefect, a fost nu­mit în funcțiunea de subprefect la plasa Siret, județul Suceava, în locul vacant. * * * D. Dimitrie M. Becu, cu un servi­ciu de doua ani in funcțiuni echiva­lente, a fost numit în funcțiunea de ajutor de sub­prefect laji plasa Ocolu, județul Romanați, în locul d-lui,Ma­rin M Georgescu, care, din cauză de boală, nu mai poate continua servi­ciul. * * * D. conductor clasa 1 Dimitrie Flo­rian, din serviciul de studii și cons­­trucțiuni, este lăsat indisponibilitate, pe ziua de 1 Octombre 1900, pentru suprimare de funcțiune și cu dreptul de a beneficia de disposițiunile alin. 3 de sub art. 16 din legea de organi­­sare a corpului teh­nic. * * Au fost numiți :* D. Nicolae P. Nicolau în funcțiunea de comptabil al județului Covurluiu, in locul d-lui Dimitrie Mitrofan, de­misionat ; D. Grigore Palade în funcțiunea de secretar al consiliului și delegațiunei județului Fălcii­ pe ziua de 1 Octom­bre a. c. ; D. Ion Pom­ei în funcțiunea de co­misar clasa 11 pe lângă prefectura po­liției Capitalei, în locul vacant; și D. Alexandru Georgescu în funcți­unea de comisar pollțienesc al gărei orașului Brăila, județul Brăila, in lo­cul d-lui Alexandru Teodorescu. it ** D. Constantin Roșu a fost numit, pe ziua de 1 Octombre 1900, în pos­­tul de secretar la serviciul drumuri­lor din județul Vlașca, in locul d-lui Dimitrie Stefanescu, trecut în altă funcțiune * * * S’a primit demisiunea d-lui Gheor­­ghiu Ioan, pe ziua de 1 Octombre st. n. 1900, din postul de impiegat clasa III, la serviciul lucrărilor nouă din administrațiunea căilor ferate. * * * Directorul magazinului «High-liffe» s’a reîntors din străinătate, de unde a adus stofe de la principalele case din Anglia și este in măsură a servi clien­tela cu tot ce este mai nou în costume. ♦ * * ULTIM CUVÂNT — Care va să zică nu-ți plătești nici o dată datoriile ? — Nici odată.... Nu e destul că mă căsnesc să le fac ?... Moș­ Neagu ---------~-----------w»jss*~ ~——­—•*-------­ TIM­P­U­L ALEGERILE ENGLEZE JUDECATE DE UN ENGLEZ Un redactor al ziarului Le Figaro s’a dus să intervieveze pe d. William Stead, editorul cunoscutei Review of Reviews din Londra, asupra rezultate­lor alegerilor engleze. William Stead— scrie gazetarul francez — are un spirit esențialmente religios, gus­tul întreprinderilor mari și un simț admi­rabil pentru expansiunea ideilor. A fondat la Londra un fel de uzină intelectuală în care se fabrică broșuri de propagandă de câte un ban una, care se vând adesea în milioane de exemplare. Spiritul său e en­ciclopedic. Redactează faimoasa foaiă de propagandă War against War (Resboiu contra resboiului) și e un avocat călduros al Burilor. Gazetarul francez a găsit pe d. Wil­liam Stead la Paris, în casa amicului său Jean Finot, care dirijează La Revue. Stead venise să discute cu acesta asu­pra «nemurirea sufletului­».... Iată ce povestește redactorul de la Figaro: Când am intrat, d. Stead citea din Bi­blie. Am aprins o țigaretă și, cu un posi­tivism nedemn de mine, am întrerupt bri­­lianta demonstrație. * Aci începe dialogul nostru : bine­înțeles că eu nu sunt de­cât un credincios rapor­tor a tot ce am auzit. Aprecierile nu in­tră în domeniul meu. — In două cuvinte, întrebai eu, care e, după opinia d-v., rezultatul alegerilor en­gleze. — Evident. Așa cum merg lucrurile, drep­tatea va triumfa în curând în Engliteza. — Dar ce faceți atunci cu majoritatea sdrobitoare a conservatorilor, adică a gu­vernului ? — Majoritate în mare parte fictivă. In realitate partidul lui Chamberlain n’a ob­ținut de­cât 12—15o­ o mai multe voturi de­cât opoziția.... Și cum nu puteam reține un gest de mi­rare, ci. Stead zise : — Să ne înțelegem, e vorba de alegă­tori, nu de deputați. Circumscripțiile noas­tre legislative sunt tot așa de reu împăr­țite ca arondismentele d-v. din Paris. Dis­tanța între cele două partide e deja mică și al nostru crește zilnic. — Ceea­ ce nu împiedecă ca poporul d-v., altă dată atât de calm și de stăpân pe el însuși, să-­și piardă capul... — A fost o intoxicație înceată...­ o o­­travă slabă poate ruina un organism pu­ternic. Și ni s’au dat doctorii teribile. N’a­­veți idee de agitațiunea neînfrânată semă­nată printre noi — nu, n’aveți nici o idee! — și de torentul de calomnii și ultragii aruncate în obrazul amicilor Burilor. Cu­noașteți, nu-­i așa? depășite cele false a­­nunțând sfârșitul răsboiului și întoarcerea lui Roberts, cifrele mincinoase despre câș­tigul ce va scoate Anglia din Transvaal, acuzațiunile de a fi vândut celor două Re­publici. A fost un fel de hipnotism. S’a răspândit la noi credința stupidă într’o coaliție a Europei contra intereselor noas­tre. Germania trebuia să ia colonia Capu­lui. Franța nu visa de­cât să debarce o armată la Londra. Rusia era gata să nă­vălească în Indii... Și, pentru a înfricoșa a­­ceste națiuni, era necesar să se aservească două mici popoare libere și să se voteze pentru candidații lui Chamberlain!.... Ei bine, eu, eu sunt surprins văzând că bunul simț al Englezilor n’a sucombat cu totul sub valurile suggestiunilor perifide.. Gân­­diți-vă, noi opoziția am putut avea cu noi mai mult de un milion de alegători! Și a­­ceștia vor face boule de neige ! Pentru a vota contra guvernului și a minciunilor sale, n’a trebuit numai o mare putere su­fletească, ci și o oare­care cultură intelec­tuală. Este Englitera lucidă care luptă ast­fel cu Englitera „tenebroasă“, to England of the Devil (cu Engliteza Diavolului). Am surîs ușor la această expresiune care, cu toate acestea, nu era emfatică pe baza acestui evlavios. Văzui cu plăcere că flegma d-lui Stead cădea, căci întrebuința lim­ba­­giul profeților—și al meetingurilor engle­­zești. — Da, Chamberlain este „Dracu“ în per­soană și candidații săi sunt „candidații lui Cain“, zice el ridicându-se și și cu o vio­lență biblică și laică în același timp. El a scris din nou pe Abel, a furat încă o dată via lui Nabot... Chamberlain are pe con­știința sa mai mult de 40000 de vieți en­glezești, fără a numera acele ale Burilor și umilirea morală a Englitezei... Da! da! o repet, mă simt umilit ca Englez... Mai notați mai mult de două miliarde luate din punga noastră și din avuția noastră. Toate acestea pentru a protege niște întreprin­deri criminale și necinstite! Am fost unul din cei d’intern și din cei rari cari au a­­tacat personagiul nefast care se numește Chamberlain. De atunci încoace, câte acu­­zațiuni sau mai bine zis câte dovezi împo­­vorătoare au căzut contra acestui ministru !... Amicul nostru d. Jean Finot aruncă un cuvânt împăciuitor: — Trebuia să se răsbune într’un fel Ma­­juba... — Frumoasă răsbunare, am perdut re­putația noastră de mărinimie, iar gloria noas­tră militară este pentru multă vreme com­promisă. — Deși sunteți inamicul lui Chamber­lain, se zice totuși că sunteți prieten cu Cecil Rhodes. — Da, suntem prieteni. Amiciția însă nu exclude sinceritatea, și eu i-am spus pă­rerea mea despre incursiunea lui Jameson. Cecil Rhodes însă, Alfred Beit și cei­ l’alți nu sunt miniștri d’ai noștri a­tot­puternici; asupra lor apasă o răspundere mult mai mică. De alt­fel, ei sunt oameni de iniția­tivă și, în felul lor, oameni cinstiți... Mi -a părut un paradox și cerut expli­­cațiuni. — Da, sunt oameni cinstiți , comersanți, oameni de afaceri foarte capabili. Ei n au de­cât un singur cuvânt. Ye dau un exem­plu : într’o seară, după masă, Cecil Rho­des spuse nepăsător lui Alfred Beit: „Se pregătește ceva în Transvaal“. Fără să ceară vre­o lămurire, fumându-și țigara, Al­fred Beit răspunse: „Mă fac tovarăș pe jumătate“. Și vorbiră alt­ceva. Peste cât­va timp incursiunea Jameson cădea, știți în ce mod. Atunci Cecil Rhodes se duse la Alfred Beit : “Știi, iubite, îmi datorezi 250,000 lire.—Cum asta ?—’Te aduci aminte, în seara aceea când ’Ii-am zis că se pre­gătește ceva...—Da, și am răspuns „Mă fac tovarăș pe jumătate“. Și o spun și acum. —Ei bine, acest ceva era incursiunea Ja­meson. A costat 500,000 de lire.­ All right­ respinse Alfred Beit, iată 250,000 de lire, partea mea“. O ast­fel de atitudine nu e ceva obicinuit și toate astea fără con­­­tact !... Și d. Stead urmă: — Dacă partizanul dreptățel și păcel s'ar purta tot așa, lumea ar vedea zile fru­moase... Rîdeți... Dar Cecil Rhodes este un personagiu demn de romanele voastre fran­ceze, un „maître de forges“. Cu deosebire că turnătoria lui este un continent. Nu’l aprob, însă trebue să­­ admir. Fiind­că vorbeam­ de afaceri, îl întrebam: — Adineaori ați vorbit de acuzațiuni de corupțiune. Ați fost și d voastră anume de­semnat ? Cea mai perfectă seninătate se oglindi pe fața­­ lui Stead. — Se știe că Stead nu e de vânzare. De altminteri, nici o dată Burn­ n’ar fi putut să-mi ofere cât­­ mi-ar oferi Chamberlain și amicii săi. Adesea reaua credință dă îna­poi în fața unor lucruri de necrezut. La noi nu s’au făcut de­cât acuzațiuni în bloc. — In schimb Review of Reviews trebue să se fi resimțit de opoziția d­v. la delirul jinguist ? — Care? Cea din New­ York a trecut peste 100.000 de exemplare ; cea din Au­stralia va ajunge în curând la același tm­­ragiu; cea din Londra, pe care aț vrut să o boicoteze, va trăi, fiți sigur, mai mult de­cât toți Chamberlainul la un loc. — Așa­dar, credeți că ministerul nu va avea multe zile ? — Va muri mai curând de cum ne aștep­tăm. Va suna ceasul când Chamberlain va trebui să dea socoteală de acuzațiile ce i­ s-au adus. Deja de pe acum lumea se miră de tăcerea lui. Mâine i-se va impune să se apere. In ziua aceea va dispare în disprețul general. — Dar colegii lui? — Ni vor urma. Vom mai vorbi noi peste un an. Poate că nu va trebui nici atât pen­tru eliberarea Africei de Sud. Aci convorbirea se sfârși. -----------------------waaw----------------------­Agricultorii au cunoscut aceasta și s’au făcut experiențe în altă direcție. Se cunosc pagubele enorme pe care le causează grindina. S’a încercat un sistem de paratonere lungi cu vîrful metalic, care sistem n’a dat bine și a fost părăsit în Franța.rezultate In Styria, în Garniolia de câți­va ani s’a inaugurat sistemul artileriei cerești. S’au scris multe despre acest nou mijloc, s’au făcut încercări în Italia, și chestiunea privind de aproape și pe a­­gricultorii noștri, credem interesant de a comunica cititorilor noștri, rezulta­tele obți­nute de societatealj agricolă din Conegliano, rezultate relatate de Balbi. Această societate a instalat cinci­zeci de stațiuni pe o întindere de două­zeci de kilometri. Terenul fiind neegal, ac­cidentat, fie­care stație apără un spațiu de un kilometru. Telefonul leagă aceste stațiuni care sunt împărțite în grupe. Fie­care stație cuprinde o piuliță mare, având o înălțime de trei­zeci de centi­metri în care e așezat un cilindru co­nic de două metri înălțime uși lărgime la vîrf, și cu o lărgime de șapte­zeci și ș­ase centimetri la deschizătura infe­rioară. Se pune o sută grame de iarbă de pușcă in fie­care piuliță. Se dă foc pul­bere­ și produsele exploziei sunt asvîr­­lite la o înălțime de două kilometri și jumătate, aceste produse de explozie ajungând la o înălțime așa de mare «turbură laboratorul grindinei, strică mersul aparatului electric format de stra­turi deosebite de nori și aduce ploaia» zice Balbi. Procedeul e bun, asigură Ottavie în­­ s­il Cultivatore.» Viile unde acest sistem funcționa, au fost apărate de grindină timp de trei ani. Cu tot entusiasmul ce ast­fel de re­­sultate sunt menite să­­ creeze, e nece­sar să adăugăm că neajunsurile ce a­­cest sistem aduce sunt însemnate. Așa, prețul instalarea fie­cărui aparat e de aproape cinci sute de lei. Alt neajuns mai grav, spun unii, e că grindina depărtată de câmpul apărat, a căzut asupra altor terene neapărate și a provocat pagube însemnate. Țara noastră fiind așa de des lovită de grindină, n’ar fi rou ca agricultorii să se intereseze de acest sistem de a­­părare al câmpurilor, și cercetările ve­nite în această direcție ar fi foarte fo­lositoare. V. Ant. -------•—• —- -**««**•-------------—,----­Artilerie cerească S’a susținut acum câți­va ani că e de ajuns de a slobozi câte­va tunuri în aer pentru a aduce ploaia. Evident că e absurd de a pretinde că se poate provoca ploaie atunci când nu e apă, când nu sunt nori în atmosferă. Este însă ceva adevărat în aceste aserțiuni, anume că curentul ascendent ce se crează prin această artilerie, poate modifica echilibrul atmosferic. INFOBÜ AJ!­MN. Toate persoanele cari vor bine-voi să subscrie sunt r­n­­gate să adreseze sumele ad­ministrației ziarului Timpul, care a luat inițiativa acestei subscripții. Un ziar din Capitală publică un lung articol asupra ultimelor mutări în armată ce au avut loc pe ziua de 1 Octombre. Toată armata știe că generalul La­­hovari a creat dânsul indemnizările de mutări și că este cel mai ostil schim­bărilor de regiment ale ofițerilor. Așa în­cât, din toate mutările semnalate, cea mai mare par­te sunt datorite con­veniențelor ofițerilor cari sau au con­simțit intre dânșii mutarea lor, sau au solicitat această schimbare. Și dacă în decretele de mutări se menționează interesul serviciului este tocmai pen­tru a nu lipsi pe acești ofițeri cel pu­țin de favoarea transportului. Cât despre acuizațiunea că un ofițer ar fi fost mutat pentru că nu conve­nea unui furnisor, este mai bine pen­tru acest ofițer a nu releva căușele reale ale mutărei sale, ca e n’au a face nimic cu furnișorii. In special schimbările între ofițeri ale căror nume le citează numitul ziar, au fost acordate după cerințele lor și solicitările familiilor lor,de cari de­sigur cel d’intern care ar vroi să scape este actualul ministru de resboiü. Cea mai mare parte din mutări ho­­tărîte pentru Octombre, pentru regu­laritatea scriptelor, a fost comunicată cu mult înainte, chiar in Septembre, pentru ca ofițerii să poată să-șî regu­leze chiria la timp. Ast­fel cade și cea din urmă plân­gere neîntemeiată a zisului ziar. Subscripția pentru ajutorul familiei lui Mih­ălceanu Lei 2224-80 „ 20 — „ 20— » 5— „ 20— Suma precedentă D. Gr. Triandafil, deputat D. D. I. Apostolescu D. N. N. Eforia Bisericei Kretzulescu Total Lei 2280-80 D. Scarlat Vârnav, directorul Re­giei monopolurilor Statului, a inspec­­tat alaltă ori manufactura de tutun de la Iași, și astă seară se întoarce în Capitală, întrunirea de la clubul liberal Adevărul, care în­tot­dea­una este bine informat despre ceea­ ce se petrece în rândurile liberalilor, publică urmă­toarele : „Aseară a fost o numeroasă și­­ impor­tantă întrunire a membrilor clubului libe­ral din Capitală- 190) Au vorbit d-ni­ Dimitrie Sturdza și Spiru Haret. D. Dimitrie Sturdza a rostit un discurs foarte violent. Șeful liberalilor a declarat că față cu nenorocita activitate a guvernului liberalii nu mai pot sta în inacțiune și că e rândul tinerilor să se pună la lucru, căci bătrânii s’au rărit. Guvernul ține să se prezinte cu niște legi dezastruoase, mârșave, cum e vinde­rea terenurilor petrolifere, vinderea pădu­rilor și ar vrea să se atingă și de Banca Națională. In­potriva acestor proecte trebue să se ridice toată lumea. Trebue apoi combătută cu energie ideia nenorocită de­ a transfor­ma organizația actuală a școalelor rurale. Pentru a se realiza minima economie de vre­o 100.000 lei, se proectează distrugerea învățământului rural. De ce nu se gândesc mai inteia la suprimarea risipelor­ din bud­get? De ce nu sfârșesc cu misiile ce se dau tuturor lingușitorilor polițienești din partidul conservator ? De ce cumpără a­­cum cal de rasă din Anglia și se plătește câte 200.000 lei un cal ? Să înceteze cu asemenea risipe, iar nu să suprime școala la țară. Intrând în altă ordine de idei,—d. Studza a înfierat modul cum s’au votat ultimele legi, cu iuțeala abuzului și nestudiate, de aceea au eșit sehi­oade și rele. In privința Constituantei, d. Sturdza a declarat că este o aberațiune convocarea Constituantei pentru a se atinge de regen­ță. Constituția a regulat odată pentru tot­­dea­una chestia care privește asigurarea di­nastiei și nimeni să nu creadă, cu toate că d. Al. Marghiloman a declarat-o în străi­nătate, că ar fi posibilă revizuirea Consti­tuției pe această chestie. In discursul său șeful liberalilor a avut și o parte foarte vehementă la adresa d-lui G. Mârzescu. Relevând campania pe care o duce acum fostul ministru, liberal în ziarul pe care­’l scoate la Iași, intitulat Prietenul Poporu­lui, d. Sturd­za a înfierat-o spunând că ac­țiunea d-lui Mârzescu este interesată și ne­cinstită, că ideile ce le propune sunt anti­patriotice și stupide, că vrea să ’și facă reclamă propunând ca Parlamentul să țină alternativ ședințe la Iași și București. D. Mârzescu —a terminat d. Sturdza această parte — a căutat să ’mi afle părerea mea în privința campaniei pe care a deschis o, a fost la mine și sper că după cele ce l-am spus nu ’mi va mai călca pragul casei mele, îndemnând din nou la acțiune pe tinerii liberali, d. Sturdza sfârși discursul său spu­nând ca să se organizeze întruniri publice în Capitală. D. Sp. Haret, fostul ministru al instruc­țiunei, s-a mărginit în a releva din nou greșelile comise de conservatori cu diferi­tele modificări introduse în legile de în­vățământ, modificări care vor împiedica desvoltarea noastră culturală. D. Haret a arătat cum sub liberali s’a discutat reforma învățământului 25 de zile, iar conservatorii au modificat legea într’o ședință, distrugând o operă menită a da un nou avânt învățământului în genere. După discursul d-lui Haret, orele fiind înaintate, ședința s’a ridicat la orele 12 de noapte și s’a anunțat pentru Sâmbătă seară o nouă întrunire la club“. In Monitorul Oficial de azi a apă­rut decretul prin care d. Barbu Isvo­­ranu este confirmat în funcțiunea de primar, și d. D Stâncescu în aceea de ajutor de primar la comuna ur­bană Turnu-Severin. D. primar al Capitalei a luat ur­mătoarea deciziune : Noi primarul Capitalei, decidem: Cu începere de la 15 Octombre curent, publicul având afaceri la Primărie nu va putea fi primit de d-nii directori și șefi de servicii de­cât la orele noi indicate și anume: D. secretar general, d. director al con­tabilității, d. director al administrațiunii vor primi în toate zilele de la 10 la 12 di­mineața. D. director al lucrărilor teh­nice va primi în toate zilele de la 9 luni. la 1­ dimineața. D-nii șefi ai serviciului apelor și ilumi­natului, podurilor și șoselelor, studiilor vor primi în toate zilele de la 11 la 12 dimineața. D. șef al serviciului planului și alinie­rilor va primi în toate zilele de la 3 la 6 după amiazi. D. șef al serviciului contencios va pri­­primi în toate zilele de la 3 jum. la 4 jum. după amiazi. D-nii director al serviciului sanitar, d. director al accizelor, șeful poliției comu­nale și șef al stărei civile vor urma a primi, ca și până acum, în tot timpul o­­relor de serviciu. Primar Delavrancea Din cauza, sărbătoarei de mâine — Cuvioasa Paraschiva —numărul viitor al ziarului nostru nu va a­­pare de­cât 1 Luni, la orele obici­nuite. INTEMPLARI F’lănuirea unei crime în contra d-nei Străchinescu.—In strada Teatrului la No. 9,­­alături de Teatru Național, e casa cu un­­etagiu proprietate a d-nei Străchinescu. E cunoscută de toată lumea, până și de copii, d-na Străchinescu atât prin pălăria­­ de pai, în formă de ciupercă, pe care o poartă vara și iarna, prin șalul său verde gălbui, care odată o fi fost negru, și prin lepta de zece-cinci­spre­zece câini, cu cari își duce viața de zeci de ani. Și mai e cu­noscută prin averea mare pe care o are și pe care o păstrează pentru bătrânii săi câini. D-n­a Străchinescu a avut ca chiriaș în fru­moasele sale case pe un domn, Mitică Constantinescu, care actualmente este la R.­Vâlcea, funcționar.

Next