Timpul, octombrie 1900 (nr. 218-241)
1900-10-14 / nr. 229
No. 220 §lățească puterilor. Acest proiect ridică repturile de vamă maritimă la 10 la sută, cu o suprataxă de 5 la sută, care va înlocui taxa likină (taxa asupra mărfurilor). Produsul acestor taxe se ridică la 50 milioane lire sterline. New York, 25 Octombre După ziarul Globe, d. Conger nu face, în depeșile sale, nici o alusiune la știrea după care miniștrii străini din Peking ar fi hotărît să adreseze un ultimatum Chinei. D. Conger zice, din contră, că plenipotențiarii chinezi nu așteaptă decât hotărîrea adunărea represintanților puterilor, pentru a începe negocierile care sunt în Întârziere din causa schimbărei ministrului Angliei și a absenței ministrului Rusiei. Paris, 25 Octombre Consulul Franței la Hanku telegrafiază cu data de 23 Octombre, că în urma intervențiunei sale, un decret imperial a fost dat pentru protejarea vieței misionarilor italieni din provincia Shena. Fucționarii acestei provincii sunt răspunzători de orice desordine și trebue să execute îndată pe soldații cari ar comite acte de violență în contra misionarilor, al căror număr este de 60. New York, 25 Octombre O depeșă din Tien-Tsin, cu data de 24 octombre, zice că generalul Ying-Sang, care se duce la Peking sub escortă de trupe americane, a sosit acolo. El a fost chemat la Peking de mareșalul de Waldersee. Germanii trimit proviziuni la Paotingfu, unde vor să ierneze. Se comunică din Tien Tsin că trupele chineze operează la sudul orașului în contra Boxerilor. Londra, 25 Octombre Se comunică din Shanghai ziarului Standard, că cercurile militare bine informate cred că Chinezii vor încerca să reocupe Pekingul la iarnă. Se comunică din Canton ziarului Daily Telegraph că insurgenții au împresurat orașul Lamthau, mare oraș comercial. Insurgenții au respins trupele imperiale. -----------------------wa-#*------------------— RESBOIUL DI AFRICA DE SUD Depeșile din Bloemfontein și din Cap spun că foarte mulți Buri, cari făcuseră act de supunere și prestaseră jurământ de neutralitate, au eșit acum în lagăre și desgropând armele lor se pregătesc pentru noul lupte. Aceasta nu poate fi decât urmarea firească a politicei engleze. Când și-au văzut cele două capitale căzute în mâinele Englezilor, Burghezii au socotit resboiul terminat și s’au reîntors la femeile lor, lăsând în seama diplomaților încheerea păcei. Rechisițiunile însă, purtarea odioasă a soldaților englezi, și proclamațiile lordului Roberts le-au arătat adevărata lor situație. Când și-au dat seama că neutralitatea ce li se impusese era o viclenie, când au auzit că averile combatanților vor fi confiscate, și că Burghezii cu femeile și copiii lor vor fi închiși într’o incintă cu ziduri, atunci’și-au înțeles situația și au alergat la arme. Planul lor este același : a hărțui pe inamic, a-’î tăia comunicațiile și a se aprovisiona pe cheltuiala lui. * * Am primit azi depeșa următoare : Londra. 25 Octombre Mareșalul Roberts are de gând să părăsească Africa de Sud pe la 15 Noembre. ȘTIRILE ZILEI ____________________________________ S’a promulgat legea prin care comuna urbană Vasluiu este autorizată să cumpere, în scopul și în condițiunile admise de consiliul comunal prin încheerea No. 270 din 4 Septembre 1899, casele cu locul lor, proprietatea d-lui Gh. Mavrocordat, situate în centrul orașului, intre stradele Primăriei Rusească, palatul administrativ și piața palatului, plătind prețul cumpărarei de 42.000 lei, în termen de 20 ani și cu procente de 5 la sută pe an, prin anuități, cari se vor înscrie în fiecare an între cheltuelile obligatorii ale comunei. * * Au fost disolvate:* Consiliul comunei rurale Stănești, din județul Gorj, instituindu-se o comisiune interimară compusă din d-mi Dumitru Hortopan, Loghin Popescu și Grigore Dabelea. Consiliul comunei rurale Muncel, din județul Tecuciu, instituindu-se o comisiune interimară compusă din d-nii Ion Vlad, Nicolae Berdan și Vasile Preotul David; Consiliul comunei rurale Piscu, din județul Dolj, instituindu-se o comisiune interimară compusă din d-nii Ion Petrescu, Ion Penovici și Ion Veleanu; și Consiliul comunei rurale Rușeți, din județul Brăila, instituindu-se o comisiune interimară compusă din d-nii Radu Paraschivescu, Nicolae Zorescu și Dumitrache Saae.• • * D. Andrei Mumuianu, cu un serviciu de peste cinci ani ca polițan de comună urbană reședință de județ și sub-prefect, a fost numit in funcțiunea de sub-prefect la plasa Pitești, județul Argeș, în locul vacant. W * .* D. Gheorghe Vasiliu, cu un serviciu de trei ani ca subprefect, a fost numit în funcțiunea de subprefect la plasa Siret, județul Suceava, în locul vacant. * * * D. Dimitrie M. Becu, cu un serviciu de doua ani in funcțiuni echivalente, a fost numit în funcțiunea de ajutor de subprefect laji plasa Ocolu, județul Romanați, în locul d-lui,Marin M Georgescu, care, din cauză de boală, nu mai poate continua serviciul. * * * D. conductor clasa 1 Dimitrie Florian, din serviciul de studii și construcțiuni, este lăsat indisponibilitate, pe ziua de 1 Octombre 1900, pentru suprimare de funcțiune și cu dreptul de a beneficia de disposițiunile alin. 3 de sub art. 16 din legea de organisare a corpului tehnic. * * Au fost numiți :* D. Nicolae P. Nicolau în funcțiunea de comptabil al județului Covurluiu, in locul d-lui Dimitrie Mitrofan, demisionat ; D. Grigore Palade în funcțiunea de secretar al consiliului și delegațiunei județului Fălcii pe ziua de 1 Octombre a. c. ; D. Ion Pomei în funcțiunea de comisar clasa 11 pe lângă prefectura poliției Capitalei, în locul vacant; și D. Alexandru Georgescu în funcțiunea de comisar pollțienesc al gărei orașului Brăila, județul Brăila, in locul d-lui Alexandru Teodorescu. it ** D. Constantin Roșu a fost numit, pe ziua de 1 Octombre 1900, în postul de secretar la serviciul drumurilor din județul Vlașca, in locul d-lui Dimitrie Stefanescu, trecut în altă funcțiune * * * S’a primit demisiunea d-lui Gheorghiu Ioan, pe ziua de 1 Octombre st. n. 1900, din postul de impiegat clasa III, la serviciul lucrărilor nouă din administrațiunea căilor ferate. * * * Directorul magazinului «High-liffe» s’a reîntors din străinătate, de unde a adus stofe de la principalele case din Anglia și este in măsură a servi clientela cu tot ce este mai nou în costume. ♦ * * ULTIM CUVÂNT — Care va să zică nu-ți plătești nici o dată datoriile ? — Nici odată.... Nu e destul că mă căsnesc să le fac ?... Moș Neagu ---------~-----------w»jss*~ ~———•*------- TIMPUL ALEGERILE ENGLEZE JUDECATE DE UN ENGLEZ Un redactor al ziarului Le Figaro s’a dus să intervieveze pe d. William Stead, editorul cunoscutei Review of Reviews din Londra, asupra rezultatelor alegerilor engleze. William Stead— scrie gazetarul francez — are un spirit esențialmente religios, gustul întreprinderilor mari și un simț admirabil pentru expansiunea ideilor. A fondat la Londra un fel de uzină intelectuală în care se fabrică broșuri de propagandă de câte un ban una, care se vând adesea în milioane de exemplare. Spiritul său e enciclopedic. Redactează faimoasa foaiă de propagandă War against War (Resboiu contra resboiului) și e un avocat călduros al Burilor. Gazetarul francez a găsit pe d. William Stead la Paris, în casa amicului său Jean Finot, care dirijează La Revue. Stead venise să discute cu acesta asupra «nemurirea sufletului».... Iată ce povestește redactorul de la Figaro: Când am intrat, d. Stead citea din Biblie. Am aprins o țigaretă și, cu un positivism nedemn de mine, am întrerupt brilianta demonstrație. * Aci începe dialogul nostru : bineînțeles că eu nu sunt decât un credincios raportor a tot ce am auzit. Aprecierile nu intră în domeniul meu. — In două cuvinte, întrebai eu, care e, după opinia d-v., rezultatul alegerilor engleze. — Evident. Așa cum merg lucrurile, dreptatea va triumfa în curând în Engliteza. — Dar ce faceți atunci cu majoritatea sdrobitoare a conservatorilor, adică a guvernului ? — Majoritate în mare parte fictivă. In realitate partidul lui Chamberlain n’a obținut decât 12—15o o mai multe voturi decât opoziția.... Și cum nu puteam reține un gest de mirare, ci. Stead zise : — Să ne înțelegem, e vorba de alegători, nu de deputați. Circumscripțiile noastre legislative sunt tot așa de reu împărțite ca arondismentele d-v. din Paris. Distanța între cele două partide e deja mică și al nostru crește zilnic. — Ceea ce nu împiedecă ca poporul d-v., altă dată atât de calm și de stăpân pe el însuși, să-și piardă capul... — A fost o intoxicație înceată... o otravă slabă poate ruina un organism puternic. Și ni s’au dat doctorii teribile. N’aveți idee de agitațiunea neînfrânată semănată printre noi — nu, n’aveți nici o idee! — și de torentul de calomnii și ultragii aruncate în obrazul amicilor Burilor. Cunoașteți, nu-i așa? depășite cele false anunțând sfârșitul răsboiului și întoarcerea lui Roberts, cifrele mincinoase despre câștigul ce va scoate Anglia din Transvaal, acuzațiunile de a fi vândut celor două Republici. A fost un fel de hipnotism. S’a răspândit la noi credința stupidă într’o coaliție a Europei contra intereselor noastre. Germania trebuia să ia colonia Capului. Franța nu visa decât să debarce o armată la Londra. Rusia era gata să năvălească în Indii... Și, pentru a înfricoșa aceste națiuni, era necesar să se aservească două mici popoare libere și să se voteze pentru candidații lui Chamberlain!.... Ei bine, eu, eu sunt surprins văzând că bunul simț al Englezilor n’a sucombat cu totul sub valurile suggestiunilor perifide.. Gândiți-vă, noi opoziția am putut avea cu noi mai mult de un milion de alegători! Și aceștia vor face boule de neige ! Pentru a vota contra guvernului și a minciunilor sale, n’a trebuit numai o mare putere sufletească, ci și o oarecare cultură intelectuală. Este Englitera lucidă care luptă astfel cu Englitera „tenebroasă“, to England of the Devil (cu Engliteza Diavolului). Am surîs ușor la această expresiune care, cu toate acestea, nu era emfatică pe baza acestui evlavios. Văzui cu plăcere că flegma d-lui Stead cădea, căci întrebuința limbagiul profeților—și al meetingurilor englezești. — Da, Chamberlain este „Dracu“ în persoană și candidații săi sunt „candidații lui Cain“, zice el ridicându-se și și cu o violență biblică și laică în același timp. El a scris din nou pe Abel, a furat încă o dată via lui Nabot... Chamberlain are pe conștiința sa mai mult de 40000 de vieți englezești, fără a numera acele ale Burilor și umilirea morală a Englitezei... Da! da! o repet, mă simt umilit ca Englez... Mai notați mai mult de două miliarde luate din punga noastră și din avuția noastră. Toate acestea pentru a protege niște întreprinderi criminale și necinstite! Am fost unul din cei d’intern și din cei rari cari au atacat personagiul nefast care se numește Chamberlain. De atunci încoace, câte acuzațiuni sau mai bine zis câte dovezi împovorătoare au căzut contra acestui ministru !... Amicul nostru d. Jean Finot aruncă un cuvânt împăciuitor: — Trebuia să se răsbune într’un fel Majuba... — Frumoasă răsbunare, am perdut reputația noastră de mărinimie, iar gloria noastră militară este pentru multă vreme compromisă. — Deși sunteți inamicul lui Chamberlain, se zice totuși că sunteți prieten cu Cecil Rhodes. — Da, suntem prieteni. Amiciția însă nu exclude sinceritatea, și eu i-am spus părerea mea despre incursiunea lui Jameson. Cecil Rhodes însă, Alfred Beit și cei l’alți nu sunt miniștri d’ai noștri atotputernici; asupra lor apasă o răspundere mult mai mică. De altfel, ei sunt oameni de inițiativă și, în felul lor, oameni cinstiți... Mi -a părut un paradox și cerut explicațiuni. — Da, sunt oameni cinstiți , comersanți, oameni de afaceri foarte capabili. Ei n au decât un singur cuvânt. Ye dau un exemplu : într’o seară, după masă, Cecil Rhodes spuse nepăsător lui Alfred Beit: „Se pregătește ceva în Transvaal“. Fără să ceară vreo lămurire, fumându-și țigara, Alfred Beit răspunse: „Mă fac tovarăș pe jumătate“. Și vorbiră altceva. Peste câtva timp incursiunea Jameson cădea, știți în ce mod. Atunci Cecil Rhodes se duse la Alfred Beit : “Știi, iubite, îmi datorezi 250,000 lire.—Cum asta ?—’Te aduci aminte, în seara aceea când ’Ii-am zis că se pregătește ceva...—Da, și am răspuns „Mă fac tovarăș pe jumătate“. Și o spun și acum. —Ei bine, acest ceva era incursiunea Jameson. A costat 500,000 de lire. All right respinse Alfred Beit, iată 250,000 de lire, partea mea“. O astfel de atitudine nu e ceva obicinuit și toate astea fără contact !... Și d. Stead urmă: — Dacă partizanul dreptățel și păcel s'ar purta tot așa, lumea ar vedea zile frumoase... Rîdeți... Dar Cecil Rhodes este un personagiu demn de romanele voastre franceze, un „maître de forges“. Cu deosebire că turnătoria lui este un continent. Nu’l aprob, însă trebue să admir. Fiindcă vorbeam de afaceri, îl întrebam: — Adineaori ați vorbit de acuzațiuni de corupțiune. Ați fost și d voastră anume desemnat ? Cea mai perfectă seninătate se oglindi pe fața lui Stead. — Se știe că Stead nu e de vânzare. De altminteri, nici o dată Burn n’ar fi putut să-mi ofere cât mi-ar oferi Chamberlain și amicii săi. Adesea reaua credință dă înapoi în fața unor lucruri de necrezut. La noi nu s’au făcut decât acuzațiuni în bloc. — In schimb Review of Reviews trebue să se fi resimțit de opoziția dv. la delirul jinguist ? — Care? Cea din New York a trecut peste 100.000 de exemplare ; cea din Australia va ajunge în curând la același tmragiu; cea din Londra, pe care aț vrut să o boicoteze, va trăi, fiți sigur, mai mult decât toți Chamberlainul la un loc. — Așadar, credeți că ministerul nu va avea multe zile ? — Va muri mai curând de cum ne așteptăm. Va suna ceasul când Chamberlain va trebui să dea socoteală de acuzațiile ce i s-au adus. Deja de pe acum lumea se miră de tăcerea lui. Mâine i-se va impune să se apere. In ziua aceea va dispare în disprețul general. — Dar colegii lui? — Ni vor urma. Vom mai vorbi noi peste un an. Poate că nu va trebui nici atât pentru eliberarea Africei de Sud. Aci convorbirea se sfârși. -----------------------waaw----------------------Agricultorii au cunoscut aceasta și s’au făcut experiențe în altă direcție. Se cunosc pagubele enorme pe care le causează grindina. S’a încercat un sistem de paratonere lungi cu vîrful metalic, care sistem n’a dat bine și a fost părăsit în Franța.rezultate In Styria, în Garniolia de câțiva ani s’a inaugurat sistemul artileriei cerești. S’au scris multe despre acest nou mijloc, s’au făcut încercări în Italia, și chestiunea privind de aproape și pe agricultorii noștri, credem interesant de a comunica cititorilor noștri, rezultatele obținute de societatealj agricolă din Conegliano, rezultate relatate de Balbi. Această societate a instalat cincizeci de stațiuni pe o întindere de douăzeci de kilometri. Terenul fiind neegal, accidentat, fiecare stație apără un spațiu de un kilometru. Telefonul leagă aceste stațiuni care sunt împărțite în grupe. Fiecare stație cuprinde o piuliță mare, având o înălțime de treizeci de centimetri în care e așezat un cilindru conic de două metri înălțime uși lărgime la vîrf, și cu o lărgime de șaptezeci și șase centimetri la deschizătura inferioară. Se pune o sută grame de iarbă de pușcă in fiecare piuliță. Se dă foc pulbere și produsele exploziei sunt asvîrlite la o înălțime de două kilometri și jumătate, aceste produse de explozie ajungând la o înălțime așa de mare «turbură laboratorul grindinei, strică mersul aparatului electric format de straturi deosebite de nori și aduce ploaia» zice Balbi. Procedeul e bun, asigură Ottavie în sil Cultivatore.» Viile unde acest sistem funcționa, au fost apărate de grindină timp de trei ani. Cu tot entusiasmul ce astfel de resultate sunt menite să creeze, e necesar să adăugăm că neajunsurile ce acest sistem aduce sunt însemnate. Așa, prețul instalarea fiecărui aparat e de aproape cinci sute de lei. Alt neajuns mai grav, spun unii, e că grindina depărtată de câmpul apărat, a căzut asupra altor terene neapărate și a provocat pagube însemnate. Țara noastră fiind așa de des lovită de grindină, n’ar fi rou ca agricultorii să se intereseze de acest sistem de apărare al câmpurilor, și cercetările venite în această direcție ar fi foarte folositoare. V. Ant. -------•—• —- -**««**•-------------—,----Artilerie cerească S’a susținut acum câțiva ani că e de ajuns de a slobozi câteva tunuri în aer pentru a aduce ploaia. Evident că e absurd de a pretinde că se poate provoca ploaie atunci când nu e apă, când nu sunt nori în atmosferă. Este însă ceva adevărat în aceste aserțiuni, anume că curentul ascendent ce se crează prin această artilerie, poate modifica echilibrul atmosferic. INFOBÜ AJ!MN. Toate persoanele cari vor bine-voi să subscrie sunt rngate să adreseze sumele administrației ziarului Timpul, care a luat inițiativa acestei subscripții. Un ziar din Capitală publică un lung articol asupra ultimelor mutări în armată ce au avut loc pe ziua de 1 Octombre. Toată armata știe că generalul Lahovari a creat dânsul indemnizările de mutări și că este cel mai ostil schimbărilor de regiment ale ofițerilor. Așa încât, din toate mutările semnalate, cea mai mare parte sunt datorite conveniențelor ofițerilor cari sau au consimțit intre dânșii mutarea lor, sau au solicitat această schimbare. Și dacă în decretele de mutări se menționează interesul serviciului este tocmai pentru a nu lipsi pe acești ofițeri cel puțin de favoarea transportului. Cât despre acuizațiunea că un ofițer ar fi fost mutat pentru că nu convenea unui furnisor, este mai bine pentru acest ofițer a nu releva căușele reale ale mutărei sale, ca e n’au a face nimic cu furnișorii. In special schimbările între ofițeri ale căror nume le citează numitul ziar, au fost acordate după cerințele lor și solicitările familiilor lor,de cari desigur cel d’intern care ar vroi să scape este actualul ministru de resboiü. Cea mai mare parte din mutări hotărîte pentru Octombre, pentru regularitatea scriptelor, a fost comunicată cu mult înainte, chiar in Septembre, pentru ca ofițerii să poată să-șî reguleze chiria la timp. Astfel cade și cea din urmă plângere neîntemeiată a zisului ziar. Subscripția pentru ajutorul familiei lui Mihălceanu Lei 2224-80 „ 20 — „ 20— » 5— „ 20— Suma precedentă D. Gr. Triandafil, deputat D. D. I. Apostolescu D. N. N. Eforia Bisericei Kretzulescu Total Lei 2280-80 D. Scarlat Vârnav, directorul Regiei monopolurilor Statului, a inspectat alaltă ori manufactura de tutun de la Iași, și astă seară se întoarce în Capitală, întrunirea de la clubul liberal Adevărul, care întotdeauna este bine informat despre ceea ce se petrece în rândurile liberalilor, publică următoarele : „Aseară a fost o numeroasă și importantă întrunire a membrilor clubului liberal din Capitală- 190) Au vorbit d-ni Dimitrie Sturdza și Spiru Haret. D. Dimitrie Sturdza a rostit un discurs foarte violent. Șeful liberalilor a declarat că față cu nenorocita activitate a guvernului liberalii nu mai pot sta în inacțiune și că e rândul tinerilor să se pună la lucru, căci bătrânii s’au rărit. Guvernul ține să se prezinte cu niște legi dezastruoase, mârșave, cum e vinderea terenurilor petrolifere, vinderea pădurilor și ar vrea să se atingă și de Banca Națională. Inpotriva acestor proecte trebue să se ridice toată lumea. Trebue apoi combătută cu energie ideia nenorocită de a transforma organizația actuală a școalelor rurale. Pentru a se realiza minima economie de vreo 100.000 lei, se proectează distrugerea învățământului rural. De ce nu se gândesc mai inteia la suprimarea risipelor din budget? De ce nu sfârșesc cu misiile ce se dau tuturor lingușitorilor polițienești din partidul conservator ? De ce cumpără acum cal de rasă din Anglia și se plătește câte 200.000 lei un cal ? Să înceteze cu asemenea risipe, iar nu să suprime școala la țară. Intrând în altă ordine de idei,—d. Studza a înfierat modul cum s’au votat ultimele legi, cu iuțeala abuzului și nestudiate, de aceea au eșit sehioade și rele. In privința Constituantei, d. Sturdza a declarat că este o aberațiune convocarea Constituantei pentru a se atinge de regență. Constituția a regulat odată pentru totdeauna chestia care privește asigurarea dinastiei și nimeni să nu creadă, cu toate că d. Al. Marghiloman a declarat-o în străinătate, că ar fi posibilă revizuirea Constituției pe această chestie. In discursul său șeful liberalilor a avut și o parte foarte vehementă la adresa d-lui G. Mârzescu. Relevând campania pe care o duce acum fostul ministru, liberal în ziarul pe care’l scoate la Iași, intitulat Prietenul Poporului, d. Sturdza a înfierat-o spunând că acțiunea d-lui Mârzescu este interesată și necinstită, că ideile ce le propune sunt antipatriotice și stupide, că vrea să ’și facă reclamă propunând ca Parlamentul să țină alternativ ședințe la Iași și București. D. Mârzescu —a terminat d. Sturdza această parte — a căutat să ’mi afle părerea mea în privința campaniei pe care a deschis o, a fost la mine și sper că după cele ce l-am spus nu ’mi va mai călca pragul casei mele, îndemnând din nou la acțiune pe tinerii liberali, d. Sturdza sfârși discursul său spunând ca să se organizeze întruniri publice în Capitală. D. Sp. Haret, fostul ministru al instrucțiunei, s-a mărginit în a releva din nou greșelile comise de conservatori cu diferitele modificări introduse în legile de învățământ, modificări care vor împiedica desvoltarea noastră culturală. D. Haret a arătat cum sub liberali s’a discutat reforma învățământului 25 de zile, iar conservatorii au modificat legea într’o ședință, distrugând o operă menită a da un nou avânt învățământului în genere. După discursul d-lui Haret, orele fiind înaintate, ședința s’a ridicat la orele 12 de noapte și s’a anunțat pentru Sâmbătă seară o nouă întrunire la club“. In Monitorul Oficial de azi a apărut decretul prin care d. Barbu Isvoranu este confirmat în funcțiunea de primar, și d. D Stâncescu în aceea de ajutor de primar la comuna urbană Turnu-Severin. D. primar al Capitalei a luat următoarea deciziune : Noi primarul Capitalei, decidem: Cu începere de la 15 Octombre curent, publicul având afaceri la Primărie nu va putea fi primit de d-nii directori și șefi de servicii decât la orele noi indicate și anume: D. secretar general, d. director al contabilității, d. director al administrațiunii vor primi în toate zilele de la 10 la 12 dimineața. D. director al lucrărilor tehnice va primi în toate zilele de la 9 luni. la 1 dimineața. D-nii șefi ai serviciului apelor și iluminatului, podurilor și șoselelor, studiilor vor primi în toate zilele de la 11 la 12 dimineața. D. șef al serviciului planului și alinierilor va primi în toate zilele de la 3 la 6 după amiazi. D. șef al serviciului contencios va priprimi în toate zilele de la 3 jum. la 4 jum. după amiazi. D-nii director al serviciului sanitar, d. director al accizelor, șeful poliției comunale și șef al stărei civile vor urma a primi, ca și până acum, în tot timpul orelor de serviciu. Primar Delavrancea Din cauza, sărbătoarei de mâine — Cuvioasa Paraschiva —numărul viitor al ziarului nostru nu va apare decât 1 Luni, la orele obicinuite. INTEMPLARI F’lănuirea unei crime în contra d-nei Străchinescu.—In strada Teatrului la No. 9,alături de Teatru Național, e casa cu unetagiu proprietate a d-nei Străchinescu. E cunoscută de toată lumea, până și de copii, d-na Străchinescu atât prin pălăria de pai, în formă de ciupercă, pe care o poartă vara și iarna, prin șalul său verde gălbui, care odată o fi fost negru, și prin lepta de zece-cincisprezece câini, cu cari își duce viața de zeci de ani. Și mai e cunoscută prin averea mare pe care o are și pe care o păstrează pentru bătrânii săi câini. D-na Străchinescu a avut ca chiriaș în frumoasele sale case pe un domn, Mitică Constantinescu, care actualmente este la R.Vâlcea, funcționar.