Timpul, octombrie 1923 (nr. 172-196)
1923-10-01 / nr. 172
ANUL al XXIII-lea No. 172 ABONAMENTE Un an....................... ... Lei 800 6 luni „ 400 3 luni .......... „ 200 Pentru preoți, și învățători. Intelectuali, funcționari $1 muncitori se face o reducere de 50 °/o Pentru străinătate atât costul abonamentului câtt și costu exemplarului este dublu __________TELEFON NO. 8/15 SUBT DIRECȚIA UNUI COMITET PRIM-REDACTOR; I. JOLDEA RADULESCU Partidul conservator-progresist în Banat, I i ■ - ------—, — O mare reuniune publică la Timișoara — D. Al. Marghiloman va face o expunere a situației politice actuale. Organizația partidului conservator-progresist din Hantu a convocat pentru ziua de Duminică 7 Octombrie a. c., o mare reuniune publică la Timișoara, la care va lua cuvăntul și d-l Al. Marghiloman, șeful partidului conservator-progresist. Membrii partidului care doresc să ia parte la această mare manifestație politică, sunt rugați să binevoiască a înștiința pe d. dr. Livius Linția, avocat, președintele organizației din Banat, Timișoara, str. Primăriei. Problema grâului Lace ne-a adus politica de până acum făcută de guverne în chestia grâului.» Deresperarea agricultorilor $n situația de mâine. O stare de fapt nenorocită ne pune în fața unei situatiuni triste, în care se sbate regimul grâului. Dacă guvernul liberal, asupra căruia cade vina acestei stări nenorocite nu-și dă seama de catastrofa ce așteaptă producția noastră agricolă, dă dovadă de o nouă incapacitate ale căreia urmări se vor resimți, spre durerea tuturora, înreaga mișcare economică a țarei. Avem însă motivele noastre palpabile să credem că guvernul este perfect informat de situația reală și că, dintr’o greșită mentalitate asupra politicei economice, a persistat în a ține regimul grâului într’o continuă contradicție cu nevoile cultivatorilor de cereale. Recapitulați politica grâului din ultimii ani și veți vedea că zi pe zi guvernul a împins spre ruină pe cultivatorii de toate categoriile. In primul loc guvernul liberal a supus grâul la o continuă inconstantă, în ce privește modul de a fi valorificat, atât în tară cât și peste graniță. Măsurile pe care guvernul le-a schimbat, cu o vădită reavoință, au adus confuzii în comerțul de grâne și a desorientat piața internă, aruncând în același timp un discredit în străinătate, asupra uneia din cele mai importante producții, ce aduceau țarei noastre avuții, în timpuri normale. Șeful partidului conservator-progresist a preconizat încă în anul 1921, cu prilejul marei întruniri dela Iași, care este politica nefastă ce se face cu grâul românesc. «Astăzi libertate de export, mâine prohibirea exportului, acum un regim de permise speciale, mâine unul de contingentare, apoi altul de rechizite» — iată tabloul regimului grâului, căruia nimeni nu putea să-i găsească orientarea și care astăzi se înfățișează sub culoarea cea mai neagră. . . încă în Octombrie 1921, deci, șeful partidului conservator a atras serios atențiunea asupra politicei nefast de ruinătoare, ce se face cu grâul nostru. Și este de notat, că situația de atunci ne-a găsit, — vorbim de anul 1920 !— în urma unui an, relativ, bun agricol. Producția grâului nu s’a amelorat în ultimii ani. Dimpotrivă, restrângerea comerțului în interior și prohibirea exportului au distrus mai mult valorificarea avuției agricole. Guvernul liberal, care privea totul prin prizma îngustă, unilaterală și închisă a d-lui Vintilă Brătianu nu a înțeles marele și durerosul strigăt că atât exportul cât și comerțul grâului, trebuie lăsate libere. Alarma pe care au dat-o marii cultivatori, micii producători, exportatorii și toți acei ce și-au plasat capitalurile în agricultură au avutaici un răsunet și guvernul — prin încăpățânarea ministrului de finanțe — a dat grâului acel regim schimbător, nesigur și vexatoriu, în fața căruia se vede nevoit să cedeze și, se zice, să convie la schimbarea acestui regim. Așa, cel puțin, ne informează «arele, li...... • s. Teamă ni e însă că presa, care oglindea opinia publică și care a atras la timp atențiunea guvernului asupra regimului grâului, va suferi o nouă desiluzie. In cercurile agricultorior domnește o mare depresiune sufletească și, ne așteptăm că orice măsuri ar vrea să ia guvernul să nu fie târziu și inutil. Cultivatorii nu vor să semene ogoarele cu grâu , căci care le-ar fi perspectiva în viitor, când deși prețul grâului a fost fixat la 45.000 lei vagonul, totuși, situația de azi, a făcut ca piața să nu-l ceară decât cu maximum 28000 lei vagon atunci când pe producător îl costă, la locul de producție, aproape 40.000 lei vagonul ? De unde altă dată cultivatorii se uitau cu grijă la cer și-și vedeau ruina în anii de secetă, acum populația se arată îngrijorată de seceta ce ne bântué , iar cultivatorii, în adânca lor suferință și demoralizare, au ajuns să privească cu indiferență la starea timpului. Dar faptul mai are un corolar care contrazice o altă situație : e vorba de prețul pâinei, care se menține scumpă, deși, totul ar duce la concluzia ca să se ieftenească. Dacă guvernul nu poate lua o măsură care să însănătoșească regimul grâului, dacă cu politica sa economică nu găsește cu cale să valorifice avuția agricolă și dacă crede că nu are mijloace de a da viață nouă comerțului și exportului grâului, să ia cel puțin măsura ca populația să aibe o parte bună și ieftină. ——xxx--xxx------ Reprimarea tulburărilor comuniste în Bulgaria *—~ O PROCLAMAȚIE A GUVERNULUI BULGAR Guvernul a lansat o proclamație intre poporul bulgar prin cum explică motivele intime care au determinat pe fruntașii comuniști să atac, și revoltă populația credulă și înșeată de agitatori plătiți de străinătate. După ce menționează încercărie criminale ale comuniștilor, proclamația constată falimentul complect al planului acesta. Guvernul bulgar arată colaborarea perfidă dintre comuniști și fostul regim și declară că mișcarea lor de acum se datorește disperării de care au fost cuprinși văzând că descompunerea administrativă și publică a încetat definitiv odată cu instalarea noului guvern. In sfârșit proclamația observă că guvernul și-a îndeplinit datoria respingând încercarea armată îndreptată împotriva siguranței statului și invită poporul, să mențină liniștea țării. Iată după știrile oficioase circ eștic situația din Bulgaria: Ciocnirile și luptele continuă între comuniști și trupele guvernamentale în toată regiunea răsculată. Comunicația este întreruptă între Vidin și Sofia. Din Vidin au fost aduși la Sofia 300 comuniști capturați, cari au fost dați în judecata Curților Marțiale. De altfel, Curțile Marțiale funcționează în toate regiunile Bulgariei unde s’au produs răscoale. Comuniștii prinși sunt de regulă condamnați la moarte. La Rahova s’a proclamat republica sovietică. Filipopoli, proclamat de asemenea republică sovietică, este asediat de trupele guvernamentale. Pe căile ferate nu se poate călători, în toată Bulgaria, decât cu autorizații speciale. Telegrame nu se primesc. Mobilizarea rezerviștilor continuă. — —XXX—*—— Buletin politic Fraudele o graba nejustificata j dala Teatrul National Se pare că afirmația unui confrate, că d. Vasiescu-Valjean a fost cadus la direcțiunea generală a teatrelor nu ca om politic, nici ca autor dramatic, ci ca judecător de instrucție, se adeverește. Arătăm în altă parte a ziarului care e mersul cercetărilor privitoare la fraudele comise în stagiunea trecută la Teatrul Național, freude a căror cifră n’a fost încă precizată, dar care se pare că s’ar ridica la frumoasa sumă de vre-o cinci milioane. După datele anchetei, se pare de altfel că era fatal să se facă fraude la o întreprindere care avea drept casier pe d. Pădure, drept secretar pe d. Plopeanu (or fi oare plopi în codrul Vlăsiei?) și drept inspector pe d. Pișculescu. Ceea ce însă e anormal în toată această rușinoasă afacere, e întârzierea cu care forurile competente s’au sezisat de ea. Stagiunea trecută a teatrului Național a fost extrem de rodnică din punct de vedere material. Sala teatrului era întotdeauna plină până la ultimul loc, așa că rețetele serale întrecau cu mult cheltuelile. Stagiunea a fost destul de lungă, pentru ca beneficiile să fi fost extrem de mari. De altfel toată lumea prevedea teatrului Național un excedent de milioane. Și, în loc de excedent, teatrul Național a avut un deficit simțitor în stagiunea 1922—1923. De ce a fost deficit în loc de excedent, aceasta se vede limpede acuma. Vinovații principali, în frunte cu faimosul cumulard, d. Livescu, au fost destituiți și deferiți parcheta lui. E ceva. 7 E însă cazul să ne întrebăm daca pe lânryă acești vinovați nu mai sunt și iuți vinovați, mai de frunte, a căror vină constă numai din neglijență, și dacă și aceștia nu merită măcar o admonestare morală din partea ministerului. Ziarul „Patria” anticipează cu două săptămâni asupra celor ce va vorbi d-l Marghiloman în Banat, și trage din aceasta concluziuni cel puțin surprinzătoare pentru un organ politic serios- Un articol din ziarul „Patria“, organ al partidului național din Ardeal, asupra primei noastre manifestațiuni politice în Banat, dovedește, ceea ce am susținut totdeauna și anume că „Lupta“ nu reprezintă, în vechiul regat, părerile marei organizațiuni politice de peste Carpați. In adevăr „Patria“, vorbind de întrunirea organizată d comitetul consoltator-progresist din Timișoara pentru ziua de 7 Octombri viitor, spune : „dacă chestiunea minorităților trebue să intre în cele mai serioase preocupări ale unui partid politic, ea nu trebue să servească de bază întâiului act politic pe care-l face acest partid în noule provincii“. După cum se vede tonul „Patriei“ diferă de al „Luptei“ și nici că se putea să fie altfel, când organul partidului național scrie sub inspirația unor oameni politici de seamă, iar „Lupta“ nu este decât un instrument de șantaj în mâinele unor excreți. „Patria“ se grăbește însă când se criptează, cu două săptămâni ideile pe carie. Al. Marghiloman are i tențiunea să le expună în discursul ce-l va rosti la Timișoara. Șeful partidului conservator a văzut totdeauna problema României politice și economice de după război absolut întreagă, sub toate raporturile ei, și cu obiectivitatea spulerul său larg de observație. In Banat ca și la Constanța, ca și la Iași, ca și acum trei luni, la Craiova, d. Al. Marghiloman va privi problema în tot complexul ei, fără preferințe pentru cutare sau cutare lăture. Iar dacă va consacra în discursul său și o parte chestiunei minorităților, o va face pentru că împrejurările au pus-o la ordinea zilei, pentru că toate partidele și-au spus cuvântul lor asupra ei, pentru că în problema de consolidare a unirei nouilor provincii la Patria Mamă, ea joacă un rol de seamă. A face o întrunire in Banat și a nu vorbi de chestia minorităților ar fi un act de lipsă de curaj care nu intră în obiceiurile partidului conservator. Dar a învinovăți pe d. Marghiloman, de a face din această chestie o platformă de descindere politică în Banat, înainte ca șeful partidului conservator sa și fi rostit cuvântul său la Timișoara, este de o mentalitate cu care ne obișnuisem din partea unor ziare din regat, dar pe care nu ne închipuiam să o întâlnim în realitatea presei de peste munți. Mergând în Banat, vom vorbi despre tot și despre toate, după cum când, la Octombrie 1921 d. Marghiloman mergând la Iași a vorbit de industria Banatului care moare sub povara unui regim economic vitreg, de cultura vitelor din Ardeal care se stinge, de industria lemnului de peste munți care se prăbușește. Atât avem de răspuns, deocamdată „Patriei“. A doua parte a răspunsului partidului conservator, o va ceti în discursul ce-l va rosti peste opt zile de Al. Marghiloman la întrunirea din Timișoara. -xxx-o-xxx- Marele mister al existenței consistă în împrospătarea continuă a fondului, prin păstrarea formelor, forme vechi, dar spirit pururea nou —i iată ce este conservatismul. M. EMINESCU Lucrările Ligei Națiunilor -împrumutul Ungariei- Geneva. 29. — In urma propunerei d-lui Hanotaux pentru instalarea a 50.000 armenieni în Caucaz, consiliul Societăței Națiunilor a hotărât să facă un apel către toate statele membre ale Ligei pentru ca să dea ajutor refugiaților armenieni. Consiliul s-a ocupat apoi în ședință privată de chestiunea interpretarei unor anumite articole din pactul Ligei. Adunarea Societăței Națiunilor a ascultat raportul d-lui Nansen, care, în numele comisiunei a 6-a cere o anchetă asupra sclaviei. Delegatul Portugaliei constată că sclavia este cu totul desființată în coloniile portugheze. Adunarea votează apoi, în unanimitate admiterea Etiopiei in sânul Societăței Naturiilor. Primul delegat abisinian mulțumește pentru această admisiune. Adunarea începe apoi dezbaterea financiară. Comunică apoi urmările convorbirilor care au avut loc în Geneva între Beneș din partea Cehoslovaciei și Bethlen din partea Ungariei. Menționează următoarele puncte printre rezultatele obținute: 1) Se va înființa un regulament aplicabil agenților de frontieră, în scop de a se evita pe viitor conflictele de frontieră. 2) Ambii miniștri au hotărât ca miniștrii de resort să înceapă imediat și direct între ei dezbaterea chestiunilor ce trebuesc să fie regulate în conformitate cu tratatul din Trianon. 3) S-a încheiat un acord privitor la suprimarea oricărei propagande susceptibilă să tulbure raporturile de bună vecinătate. In principiu, Societatea Națiunilor s-a declarat dispusă să pună Ungaria în măsură de a contracta în Străinătate un împrumut de lungă durată. Programul financiar va fi elaborat de Societatea Națiunilor și transmis apoi spre aprobare comisiunei de despăgubiri. SITUAȚIA IN GERMANIA Lafayette, 29 — Les Débats rezumă în modul următor ultimele evenimente petrecute în Germania. Eri Cancelarul Reichului a comunicat oficial ambasadorilor aliați hotărârea guvernului german de a renunța la rezistența pasivă și de a anula ordonanțele referitoare la această rezistență. D. Fuchs, minitrul regiunilor ocupate a fost însărcinat să proclame măsuri necesare și să se înțeleagă cu autoritățile aliate. In aceiași zi chiar de Fuchs a publicat în teritoriile ocupate o proclamație anunțând desființarea oclomanțelor anterioare și invitând populațiunea să reia lucrul. Capitularea oficială este deci desăvârșită rămâne de văzut cum va fi aplicată». In genere, toată lumea este de părere că trebue așteptată desfășurarea evenientelor pentru a putea judeca asupra bunei voințe germane; în Bavaria, centrul agitației naționaliste, au fost interzise întrunirile anunțate, nu se semnalează nici un incident. Berliners Zeitung observă o schimbare in starea de spirit a populației bavareze și dă d-lui Hitler, șeful tuturor organizărilor naționaliste titlul de «învinsul zilei». Președintele Loebe, deschizând ședința Reichstagului a exprimat nădejdea că guvernul, având sprijinul Parlamentului, va fi în măsură să respingă atacurile îndreptate contra Republicei, din ori și ce parte ar veni ele“. Său produs două moțiuni, una ultranaționalistă, alta comunitat tinzând la deschiderea unei dezbateri imediate asupra situației interioare. Ambele moțiuni at fost respinse. Noutăți artistice și tatra la Salonul de toamnă se deschide mâine Duminecă 30 Septembrie,ora 10 a. m. în elegantele saloane de la Maison d’art. Expun toți membrii cenaclului.* Pictorul Manea își deschide la „Mozzart“ (Independența) o expoziție personală Duminecă 30 Septembrie.V Pictorul Pavelescu își va deschide expoziția sa cu lucrări inspirate de câmpurile de luptă de la Mărăști și Mărășești, Sâmbătă 20 Octombrie la „Maison d’Art“.• Cvartetul Capelle, o vestită echipă instrumentală străină, va da în curând două concerte la Ateneu. Citit! în pag. II-a Ultima mm CONVORBIRI DESPRE ARTA La pictorul Pawlowitz Puternica mișcare artistică, dezvoltată de vre-o cincisprezece ani la noi, începe să numere tot mai multe elemente bine pregătite și în stare dea o strălucire din ce în ce mai mare artelor plastice. Un asemenea element statornicit cu succes la noi este pictorul Pavlowitz, care, în urma reușitei expoziții de astă primăvară, a câștigat reputația de veritabil maestru al portretului, prin seria de lucrări în acest gen pe care le-a expus. Destul este să amintim din portretele expuse cu acel prilej un foarte reușit portret al Principesei Știrbey, cum și pe acele cel puțin tot atât de reușite ale mitropolitului Primat al ministrului Olandei, al secretarului legațiunei elvețiene, și atâtea altele, deopotrivă de atrăgătoare, atât prin coloritul cald în care erau tratate, cât și prin plastica viguroasă ce predomina în toate. In atelierul pictorului din str- Cazărmei No. 9, am avut putința vedem o nouă serie de lucrări, datorite acestui famlmos artist, care în vara aceasta, colindând prin câteva fermecătoare localități, a prins cu aceiași bogăție de mijloace picturale frumusețile peisagiului nostru. Privirile-mi aleargă pe aceste adevărate bucăți rupte din natură, părându-mi că văd, aevea, ici, sătenii în zi de sărbătoare la horă, în _P: torescul lor port, dincolo mulțimea fiind în rodnica muncă a secerișului colo o idilă la fântână în mirajul unui apus de soare, dar dincolo imensitatea infinită a câmpiei străbătută de o turmă de oi. Artistul, ca și cum ar fi ghicit întrebarea ce-mi flutura, pe buze, îmi spuse: — «îmi dau seamă că nu era lucrul cel mai ușor pentru mine să mă apropiu și să prind cu toate caracteristicile ei această vieață de la țară, atât de ispititoare prin nenumăratele-i variante de aspecte și podoabe pitorești. ,Nu-i mai puțin adevărat, însă, că stăpânit de sentimetul acela de evlavie față de tot ce-i frumos, și care-i la baza oricărei opere de artă ,a trebuit să isbutesc, sari cel puțin cred că simt pe cale de-a isbuti..» Modestia aceasta demnă de un artist în toată puterea cuvântului este cu atât mai impresionantă, cu cât lucrările ce i-au fost inspirate de vieață noastră de la țară, au toate nota unor adevărate compoziții, studiate și realizate cu acea grije in execuția ansamblului ci și a fiecăruia detaliu, ce te silesc să te înfior, cum nu te poți emoționa decât în fața operelor de artă rare. Dar artistul a adus și o mulțime de studii de flori, prinse cu aceiași desinvoltură coloristică ce dă pe față pregătirea serioasă a acestui artist spre a ataca toate genurile picturale cu un egal succes. Apoi într’o altă parte a atelierului dan de câteva schițe de portrete în execuție ce arată grija cu care artistul caută să își surprindă modelul, spre a-i reda cât mai bine partea-i profund distinctivă—caracterul. Și-i dau pe față artistului acest gând, pe care mi-l complectează spunându-mi: — «Mărturisesc că, dacă mă preocupă ceva în situdml și execuția unui portret, este tocmai caracterul pe care caut să-l descopere în timpul ședințelor, prin conversații mai mult sau mai puțin la îndemâna modelului meu. „Așa că, de fapt ceea ce predomină în execuția fiecărui portret este tocmai această caracteristică a persoanei pe care caut să o prinz pe pânză“. Mă uit la un splendid cap de expresie, studiu pentru un nou portret al Mitropolitului Primat Miron Christea și nu pot îndestul să-mi exprim mulțumirea sufletească, față de atâtea opere alese datorite acestui distins artist. Și ași mai privi încă multă vreme, dacă nu s’ar anunța o vizită, iar artistul strângându-mi mâna îmi arată pe șevalet cel mai proaspăt portret — o nostimă duduie blondă al cărei zâmbet stăpânește întregu-i chip — și închee: — „Mă ierți, e ultim,« ședință“! Pincip. Luni I Octombrie 1923 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI CALEA VICTORIEI Sta. 60, (Pasapima&lusra) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AGENȚIILE DE PUBLICITATE Corespondenta privitoare la Redacția trebue adresată Primului-redactor Manuscrisele nepublicate se ard , domnii autori sunt rugați să-și păstreze copie Punctul de vedere englez față de stadia internatională Seafield. 29. — «Daily Telegraph» face următoarele observații asupra situației internaționale privită din punct de vedere britanic: «D. Baldwin s’a abținut câteva zile înainte de a face expunerea publică oficială asupra rezultatelor întrunirei din Paris. Astăzi realitatea faptelor este atât de puternică încât deschide limpede câmpul pentru ca d. Baldwin să poată arăta țarei sale ceea ce a făcut in această privință și ceea ce intenționează să mai facă. Vizita d-lui Baldwin la Paris precum și întrunirea cu d. Poincaré nu au fost întâmplătoare ci au avut loc potrivit unui plan premeditat cu îngrijire, și de care ministrul afacerilor străine avea deplină cunoștință. D. Baldwin a desăvârșit o operă destul de mare. Astăzi el are întregul cabinet cu el ca să-i susțină în hotărârea lui fermă de a nu îngădui ca protestări nefolositoare sau considerațiuni meschine să stea în calea unui acord cu Franța. Cu toții știm că înțelegerea dintre Britania și Franța este de mare necesitate, dacă voim ca Europa să fie salvată din lunga ei nenorocire. -xxx-o-xxx Comemorarea LUI Gheorghe Lazăr Programul serbărilor de azi Rrâina. Duminecă 30 Septembrie se va sărbători cu un fast deosebit la Avrig, centenarul lui Gh. Lazăr, marele dascăl ardelean. Inițiativa comemorării a luat-o mitropolia din Sibiu și mitropolitul Nicolae al Ardealului se ocupă personal de serbările ce se vor organiza în frumosul sat Avrig, la poalele muntelui Suru, în apropiere de Sibiu. In același timp mitropolitul din Sibiu a luat inițiativa restaurărei frumoasei biserici din Avrig, ale cărei picturi datând de pe la jumătatea veaculu al 18-lea sunt restaurate acum de pictorul Satmary. Tot din îndemnul mitropolitului Nicolae un arhitect lucrează la restaurarea și înfrumusețarea mormântului lui Gh. Lazăr, întreg clerul ardelean și toți intelectualii țin să dea o deosebită însemnătate comemorării marelui dascăl, care a fost mai întâi profesor la seminarul teologic din Sibiu. Iată programul după care se vor desfășura serbările: IN CAPITALA Astăzi Sâmbătă 29 Septembrie la orele 10 dimineața se va oficia un parastas la mitropolie, la care vor înaparte autoritățile precum și delegați ai corpului profesoral și ai școalelor secundare și superioare din Capitală. Mitropolitul primat va rosti cu acest prilej o cuvântare. La orele 1 se va face un pelerinaj la statuia lui Lazăr, iar ministrul instrucțiunii publice va rosti un discurs. După aceasta va urma defilarea elevilor școalelor primare și secundare din București. La orele 3 d. a. va fi o serbare comemorativă la teatrul Național, cu coruri școlare. D. profesor Gh. Adamescu va arăta într’o conferință viața și activitatea marelui dascăl al românilor. La orele 7 jumătate seara delegații și invitații vor pleca cu tren special la Avrig. LA AVRIG In ziua de Duminecă 30 Septembrie mitropolitul Nicolae al Ardealului va oficia un parastas în memoria lui Gh. Lazăr. La orele 10 jum. va fi o serbare la mormântul lui Lazăr. Vor rosti cuvântări: Mitropolitul Nicolae, principele Carol, ministrul instrucțiunii, delegatul Academiei Române, delegații celor patru Universități, președintele „Astrei“, directorul liceului Sf. Sava, delegații corpului didactic secundar din diferite provincii, delegatul corpului didactic primar și delegatul comunei Avrig. La amiază va fi o masă comună oferită de ministerul instrucțiunii publice. La orele 3 jumătate după amiază, serbări și producțiuni populare. La orele 7 seara, delegații și invitații se vor înapoia cu tren special la București. i