Timpul, octombrie 1923 (nr. 172-196)

1923-10-01 / nr. 172

ANUL al XXIII-lea No. 172 ABONAMENTE Un an....................... ... Lei 800 6 luni „ 400 3 luni .......... „ 200 Pentru preoți, și învățători. Intelectuali, funcționari $1 muncitori se face o reducere de 50 °/o Pentru străinătate atât costul abonamentului câtt și costu exemplarului este dublu __________TELEFON NO. 8/15 SUBT DIRECȚIA UNUI COMITET PRIM-REDACTOR; I. JOLDEA RADULESCU Partidul conservator-progresist în Banat, I­ i ■ - ------—, — O mare reuniune pu­blică la Timișoara — D. Al. Marghiloman va face o expunere a situației po­litice actuale. Organizația partidului con­­servator-progresist din Ha­ntu­ a convocat pentru ziua de Duminică 7 Octombrie a. c., o mare reuniune publică la Timișoara, la care va lua cuvăntul și d-l Al. Marghilo­man, șeful partidului con­servator-progresist. Membrii partidului care doresc să ia parte la această mare manifestație politică, sunt rugați să binevoiască a înștiința pe d. dr. Livius Lin­­ția, avocat, președintele or­ganizației din Banat, Timi­șoara, str. Primăriei. Problema grâului La­ce ne-a adus politica de până acum făcută de guverne în chestia grâului.» Deresperarea agricultorilor $n situația de mâine. O stare de fapt nenorocită ne pu­ne în fața unei situatiuni triste, în care se sbate regimul grâului. Dacă guvernul liberal, asupra că­ruia cade vina acestei stări nenoro­cite nu-și dă seama de catastrofa ce așteaptă producția noastră agricolă, dă dovadă de­ o nouă incapacitate ale căreia urmări se vor resimți, spre durerea tuturora, înreaga mișcare e­­conomică a țarei. Avem însă motivele noastre palpa­bile să credem că guvernul este per­fect informat de situația reală și că, dintr’o greșită mentalitate asupra po­liticei economice, a persistat în a ți­ne regimul grâului într’o continuă contradicție cu nevoile cultivatori­lor de cereale. Recapitulați politica grâului din ultimii ani și veți vedea că zi pe zi guvernul a împins spre ruină pe cul­tivatorii de toate categoriile. In primul loc guvernul liberal a supus grâul la o continuă inconstan­tă, în ce privește modul de a fi valo­rificat, atât în tară cât și peste gra­niță. Măsurile pe care guvernul­­ le-a schimbat, cu o vădită reavoință, au adus confuzii în comerțul de grâne și a desorientat piața internă, aruncând în același timp un discredit în străi­nătate, asupra uneia din cele mai importante producții, ce aduceau ța­rei noastre avuții, în timpuri nor­male. Șeful partidului conservator-pro­­gresist a preconizat încă în anul 1921, cu­ prilejul marei întruniri dela Iași, care este politica nefastă ce se face­ cu grâul românesc. «Astăzi libertate de export, mâine prohibirea exportului, acum un re­gim de permise speciale, mâine unul de contingentare, apoi altul de rechi­zite» — iată tabloul regimului grâu­lui, căruia nimeni nu putea să-i gă­sească­ orientarea și care astăzi se înfățișează sub culoarea cea mai nea­gră. . . încă în Octombrie 1921, deci, șe­ful partidului conservator a atras se­rios atențiunea asupra politicei ne­fast de ruinătoare, ce se face cu grâul nostru. Și este de notat, că situația de atun­ci ne-a găsit, — vorbim de anul 1920 !— în urma unui an, relativ, bun a­­gricol. Producția grâului nu s’a ame­lorat în ultimii ani. Dimpotrivă, restrângerea comerțului în interior și prohibirea exportului au distrus mai mult valorificarea avuției agri­cole. Guvernul liberal, care privea totul prin prizma îngustă, unilaterală și închisă a d-lui Vintilă Brătianu nu a înțeles marele și­­ durerosul strigăt că atât exportul cât și comerțul grâu­lui, trebuie lăsate libere. Alarma pe care au dat-o marii cul­tivatori, micii producători, exporta­torii și toți acei ce și-au plasat capi­talurile în agricultură au avut­aici un răsunet și guvernul — prin încă­pățânarea ministrului de finanțe — a dat grâului acel regim schimbător, nesigur și vexatoriu, în fața căruia se vede nevoit să cedeze și, se zice, să convie la schimbarea acestui re­gim. Așa, cel puțin, ne informează «arele, li......­ • s. Teamă ni­ e însă că presa, care o­­glindea opinia publică și care a a­­tras la timp atențiunea guvernului asupra regimului grâului, va suferi o nouă desiluzie. In cercurile agricultorior domneș­te o mare depresiune sufletească și, ne așteptăm că orice măsuri ar vrea să ia guvernul să nu fie târziu și inu­til. Cultivatorii nu vor să semene ogoarele cu grâu , căci care le-ar fi perspectiva în viitor, când deși pre­țul grâului a fost fixat la 45.000 lei vagonul, totuși, situația de azi, a fă­cut ca piața să nu-l ceară decât cu maximum 28000 lei vago­n atunci când pe producător îl costă, la locul de producție, aproape 40.000 lei va­gonul ? De unde altă dată cultivatorii se uitau cu grijă la cer și-și vedeau rui­na în anii de secetă, acum populația se arată îngrijorată de seceta ce ne bântué , iar­ cultivatorii, în adânca lor suferință și demoralizare, au a­­juns să privească cu indiferență la starea timpului.­­ Dar faptul mai are un corolar ca­re contrazice o­ altă situație : e vor­ba de prețul pâinei, care se menține scumpă, deși, totul ar duce la con­cluzia ca să se ieftenească. Dacă guvernul nu poate lua o mă­sură care să însănătoșească regimul grâului, dacă cu politica sa economi­că nu găsește cu cale să valorifice a­­vu­ția agricolă și dacă crede că nu are mijloace de a da viață nouă comer­țului și exportului grâului, să ia cel puțin măsura ca populația să aibe o parte bună și ieftină. ——xxx­--xxx------­ Reprimarea tulburărilor comuniste în Bulgaria *—~ O PROCLAMAȚIE A GUVERNU­LUI BULGAR Guvernul a lansat o proclamație intre poporul bulgar prin cu­m ex­plică motivele intime care au deter­minat pe fruntașii comuniști să ata­­c, și­ revoltă populația credulă și în­­șe­ată de agitatori plătiți de străină­tate. După ce menționează încercări­­e criminale ale comuniștilor, proc­lamația constată falimentul com­plect al planului acesta. Guvernul bulgar arată colaborarea perfidă dintre comuniști și fostul regim și declară că mișcarea lor de acum se datorește disperării de care au fost cuprinși văzând că descompunerea administrativă și publică a încetat definitiv odată cu instalarea noului guvern. In sfârșit proclamația ob­servă că guvernul și-a îndeplinit da­toria respingând încercarea armată îndreptată împotriva siguranței sta­tului și invită poporul, să mențină liniștea țării. Iată după știrile oficioase circ eștic situația din Bulgaria: Ciocnirile și luptele continuă în­­tre comuniști și trupele guverna­mentale în toată regiunea răsculată. Comunicația este întreruptă între Vidin și Sofia. Din Vidin au fost aduși la Sofia 300 comuniști capturați, cari au fost dați în judecata Curților Marțiale. De altfel, Curțile Marțiale funcțio­nează în toate regiunile Bulgariei unde s’au produs răscoale. Comuniș­tii prinși sunt de regulă condamnați la moarte. La Rahova s’a proclamat republica sovietică. Filipopoli, proclamat de asemenea republică sovietică, este asediat de trupele guvernamentale. Pe căile ferate nu se poate călăto­ri, în toată Bulgaria, de­cât cu auto­rizații speciale. Telegrame nu se primesc. Mobilizarea rezerviștilor continuă. — —XXX—*—­— Buletin politic Fraudele o graba nejustificata j dala Teatrul National Se pare că afirmația unui confra­te, că d. Vasiescu-Valjean a fost ca­­dus la direcțiunea generală a teatre­lor nu ca om politic, nici ca autor dramatic, ci ca judecător de instruc­­ție, se adeverește. Arătăm în altă parte a ziarului care e mersul cercetărilor privitoare la fraudele comise în stagiunea tre­cută la Teatrul Național, freude a căror cifră n’a fost încă precizată, dar care se pare că s’ar ridica la fru­moasa sumă de vre-o cinci milioane. După datele anchetei, se pare de altfel că era fatal să se facă fraude la o întreprindere care avea drept casier pe d. Pădure, drept secretar pe d. Plopeanu (or fi oare plopi în codrul Vlăsiei?) și drept inspector pe d. Pișculescu. Ceea­ ce însă e anormal în toată a­­ceastă rușinoasă afacere, e întârzie­rea cu care forurile competente s’au sezisat de ea. Stagiunea trecută a teatrului Na­țional a fost extrem de rodnică din punct de vedere material. Sala tea­trului era întotdeauna plină până la ultimul loc, așa că rețetele serale în­­trecau cu mult cheltuelile. Stagiunea a fost destul de lungă, pentru ca be­neficiile să fi fost extrem de mari. De altfel toată lumea prevedea tea­trului Național un excedent de mi­lioane. Și, în loc de excedent, teatrul Na­țional a avut un deficit simțitor în stagiunea 1922—1923. De ce a fost deficit în loc de ex­cedent, aceasta se vede limpede acu­ma. Vinovații principali, în frunte cu faimosul cumulard, d. Livescu, au fost destituiți și deferiți parcheta lui. E ceva. 7 E însă cazul să ne întrebăm daca pe lânryă acești vinovați nu mai sunt și iuți vinovați­, mai de frunte, a că­ror vină­ constă numai din neglijen­ță, și dacă și aceștia nu merită mă­car o admonestare morală din partea ministerului. Ziarul „Patria” anticipea­ză cu două săptămâni asupra celor ce va vor­bi d-l Marghiloman în Banat, și trage din a­­ceasta concluziuni cel puțin surprinzătoare pentru un organ poli­tic serios- Un articol din ziarul „Patria“, or­gan al partidului național din Ar­deal, asupra primei noastre manife­­stațiuni politice în Banat, dovedeș­te, ceea ce am susținut totdeauna și anume că „Lupta“ nu reprezintă, în vechiul regat, părerile marei organi­zațiuni politice de peste Carpați. In adevăr „Patria“, vorbind de în­trunirea organizată d comitetul consoltator-progresist din Timișoara pentru ziua de 7 Octombr­i viitor, spune : „dacă chestiunea minorități­lor trebue să intre în cele mai se­rioase preocupări ale unui partid politic, ea nu trebue să servească de bază întâiului act politic pe care-l face acest partid în nou­le pro­­vincii“. După cum se vede tonul „Patriei“ diferă de al „Luptei“ și nici că se putea să fie altfel, când organul par­tidului național scrie sub inspirația unor oameni politici de seamă, iar „Lupta“ nu este decât un instrument de șantaj în mâinele unor excreți. „Patria“ se grăbește însă când se criptează, cu două săptămâni idei­le pe cari­e. Al. Marghiloman a­r­e i­ tențiunea să le expună în discursul ce-l va rosti la Timișoara. Șeful partidului conservator a vă­zut totdeauna problema României politice și economice de după război absolut întreagă, sub toate raportu­rile ei, și cu obiectivitatea spul­e­r­ul său larg de observație. In Banat ca și la Constanța, ca și la Iași, ca și acum trei luni, la Craiova, d. Al. Marghiloman va privi problema în tot complexul ei, fără preferințe pen­tru cutare sau cutare lăture. Iar da­că va consacra în discursul său și o parte chestiunei minorităților, o va face pentru că împrejurările au pus-o la ordinea zilei, pentru că toate par­tidele și-au spus cuvântul lor asupra ei, pentru că în problema de consoli­dare a unirei nouilor provincii la Patria Mamă, ea joacă un rol de seamă. A face o întrunire in Banat și a nu vorbi de chestia minorităților ar fi un act de lipsă de curaj care nu intră în obiceiurile partidului con­servator. Dar a învinovăți pe d. Mar­ghiloman, de a face din această ches­tie o platformă de descindere politi­că în Banat, înainte ca șeful parti­dului conservator sa și fi rostit cu­vântul său la Timișoara, este de o mentalitate cu care ne obișnuisem din partea unor ziare din regat, dar pe care nu ne închipuiam să o întâl­nim în realitatea presei de peste munți. Mergând în Banat, vom vorbi de­spre tot și despre toate, după cum când, la Octombrie 1921 d. Marghilo­man mergând la Iași a vorbit de in­dustria Banatului care moare sub povara unui regim economic vitreg, de cultura vitelor din Ardeal care se stinge, de industria lemnului de pe­ste munți care se prăbușește. Atât avem de răspuns, deocamda­tă „Patriei“. A doua parte a răspun­sului partidului conservator, o va ceti în discursul ce-l va rosti peste opt zile de Al. Marghiloman la întru­nirea din Timișoara. -xxx-o-xxx- Marele mister al existenței consistă în îm­prospătarea continuă a fondului, prin păstrarea formelor, forme vechi, dar spirit pururea nou —i iată ce este conservatismul. M. EMINESCU Lucrările Ligei Națiunilor -împrumutul Ungariei- Geneva. 29. — In urma propune­­rei d-lui Hanotaux pentru instalarea a 50.000 armenieni în Caucaz, consi­liul Societăței Națiunilor a hotărât să facă un apel către toate statele membre ale Ligei pentru ca să dea ajutor refugiaților armenieni. Consiliul s-a ocupat apoi în ședin­ță privată de chestiunea interpreta­­rei unor anumite articole din pactul Ligei. Adunarea Societăței Națiunilor a ascultat raportul d-lui Nansen, care, în numele comisiunei a 6-a cere o anchetă asupra sclaviei. Delegatul Portugaliei constată că sclavia este cu totul desființată în coloniile por­tugheze. Adunarea votează­­ apoi, în unanimitate admiterea Etiopiei in sânul Societăței Naturiilor. Primul delegat abisinian mulțumește pentru această admisiune. Adunarea începe apoi dezbaterea financiară. Comuni­că apoi urmările convorbirilor care au avut loc în Geneva între Beneș din partea Cehoslovaciei și Bethlen din partea Ungariei. Menționează ur­mătoarele puncte printre rezultatele obținute: 1) Se va înființa un regulament a­­plicabil agenților de frontieră, în scop de a se evita pe viitor conflic­tele de frontieră. 2) Ambii miniștri au hotărât ca miniștrii de resort să înceapă ime­diat și direct între ei dezbaterea ches­tiunilor ce trebuesc să fie regulate în conformitate cu tratatul din Tria­non. 3) S-a încheiat un acord privitor la suprimarea ori­cărei propagande susceptibilă să tulbure raporturile de bună vecinătate. In principiu, Societatea Națiunilor s-a declarat dispusă să pună Unga­­ria în măsură de a contracta în Străi­nătate un împrumut de lungă dura­tă. Programul financiar va fi elabo­rat de Societatea Națiunilor și trans­mis apoi spre aprobare comisiunei de despăgubiri. SITUAȚIA IN GERMANIA Lafayette, 29­ — Les Débats rezu­mă în modul următor ultimele eve­nimente petrecute în Germania. Eri Cancelarul Reichului a comunicat o­­ficial ambasadorilor aliați hotărârea guvernului german de a renunța la rezistența pasivă și de a anula ordo­nanțele referitoare la această rezis­tență. D. Fuchs, min­it­rul regiunilor ocupate a fost însărcinat să proclame măsuri­ necesare și să se înțeleagă cu autoritățile aliate. In aceiași zi chiar de Fuchs a publicat în teritoriile o­­cupate o proclamație anunțând des­ființarea oclomanțelor anterioare și invitând populațiunea să reia lucrul. Capitularea oficială este deci desă­vârșită rămâne de văzut cum va fi aplicată». In genere, toată lumea este de pă­rere că trebue așteptată desfășurarea even­ien­telor pentru a putea jude­ca asupra bunei voințe germane; în Bavaria, centrul agitației naționa­liste, au fost interzise întrunirile a­­nunțate, nu se semnalează nici un incident. Berliners Zeitung observă o schimbare in starea de spirit a popu­lați­ei bavareze și dă d-lui Hitler, șe­ful tuturor organizărilor naționaliste titlul de «învinsul zilei». Președinte­le Loebe, deschizând ședința Reich­stagului a exprimat nădejdea că gu­vernul, având sprijinul Parlamen­tului, va fi în măsură să res­pingă a­­tacurile îndreptate contra Republi­cei, din ori și ce parte ar veni ele“. Său produs două moțiuni, una ultra­naționalistă, alta comunitat tinzând­ la deschiderea unei dezbateri imediate asupra situației interioare. Ambele moțiuni a­t fost respinse. Noutăți artistice și t­atra la Salonul de toamnă se deschide mâine Duminecă 30 Septembrie,­­ora 10 a. m. în elegantele saloane de la Maison d’art. Expun toți membrii cenaclului.* Pictorul Manea își deschide la „Mozzart“ (Independența) o expozi­ție personală Duminecă 30 Septem­brie.V Pictorul Pavelescu își va deschide expoziția sa cu lu­crări inspirate de câmpurile de luptă de la Mărăști și Mărășești, Sâmbătă 20 Octombrie la „Maison d’Art“.• Cvartetul Capelle, o vestită echipă instrumentală străină, va da în cu­rând două concerte la Ateneu. Citit! în pag. II-a Ultima mm CONVORBIRI DESPRE ARTA La pictorul Pawlowitz Puternica mișcare artistică, dez­voltată de vre-o cinci­spre­zece ani la noi, începe să numere tot mai mul­te elemente bine pregătite și în stare dea o strălucire din ce în ce mai mare artelor plastice. Un asemenea element statornicit cu succes la noi este pictorul Pa­vlowitz, care, în urma reușitei expo­ziții de astă primăvară, a câștigat re­putația de veritabil maestru al por­tretului, prin seria de lucrări în a­­cest gen pe care le-a expus. Destul es­te să amintim din portre­tele expuse cu acel prilej un foarte reușit portret al Principesei Știrbey, cum și pe acele cel puțin tot atât de reușite ale mitropolitului Primat al ministrului Olandei, al secre­tarului legațiunei elvețiene, și atâtea altele, deopotrivă de atrăgătoare, a­­tât prin coloritul cald în care erau tratate, cât și prin plastica viguroa­să ce predomina în toate. In atelierul pictorului din str- Ca­­zărmei No. 9, am avut putința ve­dem o nouă serie de lucrări, datorite acestui fam­lm­os artist, care în vara aceasta, colindând prin câte­va fer­mecătoare localități, a prins cu ace­iași bogăție de mijloace picturale frumusețile peisagiului nostru. Privirile-mi aleargă pe aceste ade­vărate bucăți rupte din natură, pă­­rându-mi că văd, aevea, ici, sătenii în zi de sărbătoare la horă, în _P: to­rescul lor port, dincolo mulțimea fiind în rodnica muncă a secerișului colo o idilă la fântână în mirajul u­­nui apus de soare, d­ar dincolo imen­sitatea infinită a câmpiei străbătută de o turmă de oi. Artistul, ca și cum ar fi ghicit în­trebarea ce-mi flutura, pe buze, îmi spuse: — «îmi dau seamă că nu era lucrul cel mai ușor pentru mine să mă a­­propiu și să prind cu toate caracte­risticile ei această vieață de la țară, atât de ispititoare prin nenumăra­­tele-i variante de aspecte și podoabe pitorești. ,Nu-i mai puțin adevărat, însă, că stăpânit de sentimetul acela de evlavie față de tot ce-i frumos, și care-i la baza ori­cărei opere de artă ,­a trebuit să isbutesc, sari cel puțin cred că simt pe cale de-a isbuti­..» Modestia aceasta demnă de un ar­tist în toată puterea cuvântului este cu atât mai impresionantă, cu cât lu­crările ce i-au fost inspirate de vieață noastră de la țară, au toate nota unor adevărate compoziții, stu­diate și realizate cu acea grije in execuția ansamblului ci și­ a­­ fiecă­ruia detaliu, ce te silesc să te înfior, cum nu te poți emoționa decât în fața operelor de artă rare. Dar artistul a adus și o mulțime de studii de flori, prinse cu aceiași de­­sinvoltură coloristică ce dă pe față pregătirea serioasă a acestui artist spre a ataca toate genurile picturale cu un egal succes. Apoi într’o altă parte a atelierului dan de câte­va schițe de portrete în execuție ce arată grija cu care ar­tistul caută să își surprindă mode­lul, spre a-i reda cât mai bine par­­tea-i profund distinctivă—caracterul. Și-i dau pe față artistului acest gând, pe care m­i-l complectează spu­­nându-mi: — «Mărturisesc că, dacă mă preo­cupă ceva în situdml și execuția unui portret, este tocmai caracterul pe care caut să-l descopere în timpul ședințelor, prin conversații mai mult sau mai puțin la îndemâna modelu­lui meu. „Așa că, de fapt ceea ce predomină în execuția fiecărui portret este toc­mai această caracteristică a persoa­nei pe care caut să o prinz pe pânză“. Mă uit la un splendid cap de ex­presie, studiu pentru un nou portret al Mitropolitului Primat Miron Chri­stea și nu pot îndestul să-mi exprim mulțumirea sufletească, față de atâ­tea opere alese datorite acestui dis­tins artist. Și ași mai privi încă multă vreme, dacă nu s’ar anunța o vizită, iar ar­tistul strângându-mi mâna îmi ara­tă pe șevalet cel mai proaspăt por­tret — o nostimă duduie blondă al cărei zâmbet stăpânește întregu-i chip — și închee: — „Mă ierți, e ultim,« ședință“! Pincip. Luni I Octombrie 1923 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI CALEA VICTORIEI Sta. 60, (Pasap­­ima&lu­sra) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AGENȚIILE DE PUBLICITATE Corespondenta privitoare la Redacția trebue adresată Primului-redactor Manuscrisele nepublicate se ard , domnii autori sunt rugați să-și păstreze copie Punctul de vedere englez față de s­ta­dia internatională Seafield­. 29. — «Daily Telegraph» face următoarele observații asupra situației internaționale privită din punct de vedere britanic: «D. Baldwin s’a abținut câteva zi­le înainte de a face expunerea publi­că oficială asupra rezultatelor întru­­nirei din Paris. Astăzi realitatea faptelor este atât de puternică încât deschide limpede câmpul pentru ca d. Baldwin să poa­tă arăta țarei sale ceea­ ce a făcut in această privință și ceea­ ce intențio­nează să mai facă. Vizita d-lui Baldwin la Paris pre­cum și întrunirea cu d. Poincaré nu au fost întâmplătoare ci au avut loc potrivit unui plan premeditat cu în­grijire, și de care ministrul afaceri­lor străine avea deplină cunoștință. D. Baldwin a desăvârșit o operă destul de mare. Astăzi el are între­gul cabinet cu el ca să-i susțină în hotărârea lui fermă de a nu îngădui ca protestări nefolositoare sau con­­siderațiuni meschine să stea în calea unui acord cu Franța. Cu toții știm că înțelegerea dintre Britania și Franța este de mare necesitate, dacă voim ca Europa să fie salvată din lunga ei nenorocire. -xxx-o-xxx­ Comemorarea LUI Gheorghe Lazăr Programul serbărilor de azi Rrâina. Duminecă 30 Septembrie se va săr­bători cu un fast deosebit la Avrig, centenarul lui Gh. Lazăr, marele dascăl ardelean. Inițiativa comemo­­rării a luat-o mitropolia din Sibiu și mitropolitul Nicolae al Ardealu­lui se ocupă personal de serbările ce se vor organiza în frumosul sat A­­vrig­, la poalele muntelui Suru, în apropiere de Sibiu. In același timp mitropolitul din Sibiu a luat inițiativa restaurărei frumoasei biserici din Avrig, ale că­rei picturi datând de pe la jumăta­tea veaculu al 18-lea sunt restaurate acum de pictorul Satmary. Tot din îndemnul mitropolitului Nicolae un arhitect lucrează la restaurarea și în­frumusețarea mormântului lui Gh. Lazăr, întreg clerul ardelean și toți inte­lectualii țin să dea o deosebită însem­nătate comemorării marelui das­căl, care a fost mai întâi profesor la seminarul teologic din Sibiu. Iată programul după care se vor desfășura serbările: IN CAPITALA Astăzi Sâmbătă 29 Septembrie la orele 10 dimineața se va oficia un parastas la mitropolie, la care vor îna­parte autoritățile precum și de­legați ai corpului profesoral și ai școalelor secundare și superioare din Capitală. Mitropolitul primat va ro­sti cu acest prilej o cuvântare. La orele 1 se va face un pelerinaj la statuia lui Lazăr, iar ministrul in­strucțiunii publice va rosti un dis­curs. După aceasta va urma defila­rea elevilor școalelor primare și se­cundare din București. La orele 3 d. a. va fi o serbare co­memorativă la teatrul Național, cu coruri școlare. D. profesor Gh. Ada­­­mescu va arăta într’o conferință via­ța și activitatea marelui­ dascăl a­l românilor. La orele 7 jumătate seara delega­ții și invitații vor pleca cu tren spe­cial la Avrig. LA AVRIG In ziua de Duminecă 30 Septem­brie mitropolitul Nicolae al Ardea­lului va oficia un parastas în memo­ria lui Gh. Lazăr. La orele 10 jum. va fi o serbare la mormântul lui Lazăr. Vor rosti cu­vântări: Mitropolitul Nicolae, prin­cipele Carol, ministrul instrucțiunii, delegatul Academiei Române, dele­gații celor patru Universități, preșe­dintele „Astrei“, directorul liceului Sf. Sava, delegații corpului didactic secundar din diferite provincii, dele­gatul corpului didactic primar și de­legatul comunei Avrig. La amiază va fi o masă comună oferită de ministerul instrucțiunii publice. La orele 3 jumătate după amiază, serbări și producțiuni populare. La orele 7 seara, delegații și invi­tații se vor înapoia cu tren special la București. i

Next