Timpul, decembrie 1923 (nr. 221-244)

1923-12-01 / nr. 221

2 Colonel N. HOMORICEANU Licențiat In drept Avocat militar Strada Frumoasă Î7. Telefon 42 I 50 Primește intre orele 2-4. Ceasornicarul BREVETAT Soare Enescu - bulevardul elisabeta­­(Sub hotel Astoria) Magazin bine asortat cu biju­terii în aur, argint, cu p­etre prețioase.—Penduțe de pe­rete, deșteptătoare d­e masă l-l S­: §1 de buzunar Brățări, inele, cercei. Ve­righete de logodnă — în aur — Cumpăr aur și pietre preți­oase.— Ofer praturile celo a :: mai bune :: :: Doctor Benno Steiner Specialist In Boli interne (adulți si copii) Boli de femei. Genito-urinare și sifilis Consultafiuni 8 jum-9 jum a. nt. si de la 2 — 5 p. m­­s’a mutat în Str. Dr. Felix No. 11, prin Buzesti. Telefon 29171 înștiințare Cunoscutul tipograf Th. G. Petres­­cU, retrăgându-se de la conducerea a­­telierelor tipografice „Adevărul“ ți-a deschis un atelier tipografic propriu în str. Pătrașcu- V­odă 16, sub firma „Tipografia Victoriei“ unde primeș­te spre tipărire Reviste săptămâna­­le, ziare și orice lucrări tipografice, mai prompt și mai eftin ca ori­unde. Situația vapoarelor noastre Vaporul ««împăratul Tra­­an» so­sește Joi 29 cor. la Constanța cu că­lătorii ș­i mărfuri de la, Cons­tantino­­pol și Pireu. Vaporul «Regele Carol» a plecat din Constanța la Constantinopol și Pireu cu călători și mărfuri. «România» pleacă la 1 Decembrie ora 11 noaptea, din Constanța cu călători și mărfuri la Jaffa. Haifa și Alexandria­«Durostor» încarcă la Baku o făi­nă pentru Galați și Constanța. Vaporul «Principesa Maria se gă­sește în rezervă la Constanta. «Dacia» este în reparație la Ga­lați. VAPOARE DE MARFA la Vaporul «Carpați» descarcă Claia cherestea din țară. Vaporul «Beunești» încarcă la Ga­lații cherestea și alte mărfuri pentru Siria și Palestina. «Bucegii» este în drum­ spre Ale­xandria cu cărbuni aduși din An­glia. «Dobrogea» a sosit la Glascov. «Constanța» a plecat din Galați la Jaffa, Haifa. Beiruth și Tripoli cu cherestea­-------xx­o sx-------­ Austria introduce o nouă monedă Banca­ Națională din Austria început fab­ricarea nouei monede de a­­rgint, care se va numi „Schilling“. Se vor pune în circulație piese de o jumătate Schilling, unul și doi schillingi, fiecare schilling valorând 10.000 coroane. Pe măsură ce se vor cănite schilling­i, se va scoate din circulație numărul corespunzător de coroane. Un pr­oect de lege care a fost depus în parlament prevede că emisiunea schillingilor de argint nu va putea depăși suma de 390 miliar­de coroane. Scopul acestei emisiuni este să facă să dispară cifrele mari, cel pu­țin pentru tranzacțiile provocate de nevoile obișnuite, și să prepare ca­lea pentru un nou siset m­onetar. —-----xx 0 XX—-----­ Lucrării comisiunii De la Senat româno-bulgare Se dau oficial următoarele amă­nunte asupra hotărârilor comisiunii româno-bulgare pentru tranșare­­a chestiunilor în litigiu între noi și Bulgaria: piscuțimile asupra cererilor Ro­­mâniei au fost terminate. Printre cele mai importante ches­tiuni ridicate de delegațiunea noas­tră au fost: chestiunea internaților români în Bulgaria și chetiunea su­pușilor români cari trăesc în această țară. S'a cerut restituirea sumelor plă­tite Bulgariei pentru internații bul­gari în Romnia. In urma discuțiu­nilor avute s’a hot­ărât ca suma plătită de noi ca despăgubiri pentru internații bul­gari — sumă care se ridică la 1.300.000 lei — să fie restituită sta­tului roman. Cum din această sumă s'a­u resti­tuit 300 mii lei, de supușii bulgari rămași la noi, mai rămâne încă un rest de un milion, care va fi socotit pe curs ridicat. Delegația bulgară a arătat că 200 de mii au fost plătite unor internați care nu erau supuși bulgari. Delegația bulgară se declară gata să recunoască plata a 800 mii lei. In privința internaților români în Bulgaria, s-a convenit ca statul bul­gar să plutească toate pierderile e­­fective ce se vor stabili că aceștia au avut­ S-a hotărât de asemenea ca supușii români cari trăesc în Bulgaria sau acei cari locuesc în țară dar au bu­nuri în Bulgaria și au fost dăunați, să fie despăgubi de statul bulgar. Despăgubirile vor fi fixate de o comisiune specială de anchetă, al că­rei mod de compunere a fost stabilit de delegații noștrii în unire cu cei bulgari. Delegații au început discuțiunea cererilor Bulgariei, printre care cea mai însemnată e aceea a ridicărei sechestrelor de pe averile supușilor bulgari de la noi. ------xx­o xx------­ Arma „trădării“ O lecție calomniatorilor Din discursul pronunțat în ședința de la 13 Noiembrie a Camerei de d. T. Oroveanu, deputat liberal: „...D-iar deputați, după răsboi, în această­ țară s’au calomniat toate că­peteniile politice, conducătoare de partide. Cine a rămas în această țară neînjurat de șefii conducători de par­tide, fie din partidele vechi, fie din partidele noui? Ce partide avem în fața noastră? Aveau partidul națio­­nal-liberal, singurul care a mai ră­mas din vechile partidei, căci parti­dul conservator s’a distrus, a rămas o singură personalitate marcantă, d. Alexandru Marghiloman, care știți cu toții cum este de ocărât. S’a spus că este trădătorul acestui neam, deși a fost primul sfetnic al Maiestăței Sale Regelui. D. Șt. Periețeanu: Nu-l mai apă­rați. D. I. Irimescu-Cândești: Nu se poa­te în Camera liberală să aperi pe d. Marghiloman. D. T. Oroveanu: D-lor, eu nu pot să nu spun adevărul, dar vă întreb: de ce vă pare rău. N’are să mai guver­neze? Dar atunci ce teamă mai aveți d-voastre? Eu nu fac altceva decât constat un adevăr. S’a calomniat și d. Ioan Bră­­tianu fost prim sfătuitor al Coroanei și prezident al răsboiului pentru u­­nitatea națională a tuturor români­lor. Calomniile ce s’au adus foștilor primi miniștri nu au fost spuse la „Dacia“ sau la „Eforie“, ele au fost af­irmate aci în Parlament, instituțiu­nea cea mai înaltă în Stat. A fost ca­lomniat și Niculae Iorga. S’a spus că d. larga este vândut străinilor! A fost calomniat d-lor deputați, d. Iuliu, Maniu, Vaida Voevod și Cicio Pop. A dat Dumnezeu să fim uniți toți ro­mânii cei de aci cu cei de peste Car­­pați ca să se descopere în anul 1922 și 1923, că acești purtători de cuvânt în Parlamentul de lal Budapesta, a­­cești români care vorbeau în numele românilor subjugați, subt imperiul habsburgic, acești români cari apă­rau aspirațiunile românilor de pes­te Carpați, că acești români buni de altă dată sunt trădătorii neamului și ai țării lor. Eram studenț d-lor deputați, acum 24 de ani și citeam cum acești ro­mâni luptau pentru Românii de pes­te Carpați, ne-am travestit ca copii, noi studenții ca să mergem la Bra­șov, să plătim amenzile­ celor băgați în temnița ungurească, la 1901, con­damnați pentru ziarul „Tribuna“. Dați-mi voie, dacă în adevăr, sun­teți cu toții vinovați de felul cum vă calomniați fiecare, noi aceștia, vă cu­noaștem, știm, că este o exagerațiune iar pe de altă parte, moravurile noa­stre politice fiind astfel de coborâte, noi știm ce să credem. Nu uitați însă, că avem vot universal și țăranii, cari nu vă cunosc, să întreabă, pe cine să mai creadă în această țară? -------xx O­xx-----— TIMPUL ȘEDINȚA DE LA 28 NOEMBRIE D- M- Pherekyde deschide ședința la ora 3­30­ Pe banca minis­terială d- G- G- Mâri zescU* BUGETUL MINIS SĂNĂTĂȚII D- dr- N- Hasnaș anunță o interpe­lare d-lui ministru al sănătății, d-sa întreabă: 1) Ce măsuri înțelege să ia minis­terul sănătății față de­ starea preca­ră în care se află instituțiile sanita­re ale țării­ 2) Ce măsuri înțelege să ia­­ță de pericolul ce amenință însăși existen­ța neamului maladiile așa zise so­ciale și în special sifilisul și tuber­culoza­ 8) Cum înțelege d-sa să organize­ze și să armonizeze instituțiile și ser­­i­viciile sanitare în România, întregită, ji cari până în prezent se află sub o­­ mulțime de legiuiri iar organizația ministerului începută e lăsată în de­suetudine- COMUNELE SPECULEAZĂ PE SĂTENI D-1- Trufin întreabă pe d- ministru de interne ce norme s’au stabilit de acel minister și pe instrucțiuni s’au dat pentru plata izlazurilor­ D­ Tru­fin arată că unele comune speculea­ză pe țărani, eludând legea agrară și crede că nu e bine s se acrediteze în mintea țăranului părerea că comune­le au luat locul arendașilor «hrăpă­reți»­ LEGEA PENTRU PERSOANELE JURIDICE Se continuă discuția legii pentru persoanele juridice-Se fac mai multe observațiuni și se cer lăumriri asupra textului- D ministru al justiției G- G- Mâr­­zescu dă explicațiunile cerute- La art- 31 d- O- Dimitriu observă că rău face legea cerând o contribuție materială societăților în momentul constituirii ler­ii G- G- Mârzescu răspunde că în nici o țară nu se creiază societăți din inițiativă privată, cu mai multă ușu­rință ca la noi ; că aceste societăți n’au de cele mai multe ori nici banii necesari tipăririi statutelor, iar re­prezentanții lor, umblă din minister în minister să cerească fonduri- D- C- Dimitriu spune: Mă tem să nu se suprime contribuția de către Cameră-D- G- G- Mârzescu- Eu las Senatul să aprecieze între opiniunea mea și opiniunea d-lui senator Dimitriu- Eu, spune d- Mârzescu, nu voi face ches­tiune de cabinet, pentru a lăsa locul altuia, din acest articol de lege- (Ma­re ilaritate)­D­C­ Dissescu (raportorul legii) spri­jină punctul de vedere al d-lui minis­tru Mârzescu-Ședința se ridică la ora 5-30- Plata pământurilor expropriate Un comunicat al ministerului de domenii. Ministerul agr­icul­turei și domenii­lor aduce la cunoștința proprietari­lor din Basarabia ale căror proprie­tăți imobiliare au fos­t expropriate în baza legii de reformă agrară că Sta­tul nu va putea face consemnarea și plata rentei cuvenită drept preț, de­cât acelora cari vor înainta de ur­gență ministerului, pe adresa direc­țiunii creditului ipotecar din Iești, strada general Lahovari o cerere înscris și cu semnătui­lizată, în cari vor arăta numii prietății, comuna și județul­un situată proprietatea, suprafața pliată pe categorii (teren, pi bălți, etc.) și prețul total ci după elementele prevăzute în hot orâ­rile de expropriere. In fine, vor mai alătura în mod o­­bligatoriu, copie legalizată de pe dispozitivul hotărârii definitive pen­tru fixarea prețului. Numai proprietarilor cari se vor conforma acestor dispozițiuni, Statul va putea face, în condițiunile prevă­zute în comunicatul publicat în „Mo­nitorul Oficial“ No. 74 din 5 Iulie 1923, consemnarea și plata rentei cu­venită drept preț cu cupoanele de 1 Mai 1923 și a le acorda, chiar mai înainte de consemnare, avansuri a­­supra acestor cupoane. Pentru aceia cari nu vor înainta de urgență cererile formulate cum se arată mai sus. Statul nu va putea face consemnarea prețului, iar dân­șii vor pierde dreptul atât la cupoa­nele­ din trecut cât și la acordarea de avansuri asupra acestor cupoane. Este de la sine înțeles că toate dis­­pozițiunile prevăzute în comunica­tul ministerului publicat în „Monito­rul Oficial“ No. 74 din 5 iulie 1923, rămân în vigoare. ■ncu­­o. 27 a* ro ,te ro -O, lit Expoziții — - r : La Maison d’art va avea loc Sambă­ta 1 Decembrie vernisajul următoa­relor expoziții: Mărculescu Bălțatu, Bednarik, Lore Goilav Massini și Ghiorghiu-Iașiv Kimon Loghi, reputatul artist pic­tor își deschide Duminică 2 Decem­brie expoziția sa­­ personală la Ate­neul Pictorul Lucian Grigorescu își va deschide Duminică 2 Decembrie o expoziție personală la Mozart- Ver­nisajul are loc Sâmbătă 1 Decem­brie- I ȘTIRI DIVERSE Lun­na 1 Decembrie, la orele 10 jumătate dimineață, se va oficia în Biserica Amm­ un parastas pentru odihna sufletului mult regretatei fi­lantrope Elena Pherekyde. Eri fi alaltă eri s’a întrunit la ministerul lucrărilor publice, la direcția căilor ferate particulare, subcomisiunea româno-ungară pentru a trata chestiunea­ comunicațiilor. Ședința a fost prezidată de d. inginer in­spector general Răileanu directorul general al căilor ferate particulare S-a discutat chestiunea liniilor ferate cari încalcă frontiera, a șoselelor de pe zona de frontieră, chestiunea planurilor rețelelor de cale ferată care aparțin României și urmea­ză a ne fi restituite, chestiunea concesionă­­rei căilor ferate particulare, ale căror acte sunt la Budapesta, chestiunea restituirei va­goanelor și locomotivelor mari—de drept—a­­parțin României cât și chestiunea naviga­­bilității pe apele de frontieră și Dunăre. A­­ceastă ultimă chestiune a fost tratată pe larg în ședința de o zi dimineață. Cu prilejul rechemării d-lui Juk­jevicz, mi­nistru Poloniei la București, a avut loc an seară la ministerul de externe un banchet dat în onoarea sa, la care au participat: d. ministru Jurrevicz cu d-na; d. ministru I. G. Duca, cu d-na; d. Starveski, cu d-na; d. general Condieson, cu d-na; d. general Nico­leanu, cu d­na; d. ministru plenipotențiar Carp, cu d na; d. ministru Iacovachi, cu d-na; d. Mișu, ministrul palatului, d_nii pe Ionel Arion, Georgscu și Trăsnea-Greceanu, miniștri plenipotențiari, general Angn­é­il­scu, mareșalul palatului, Atta Constan­­tinescu, șeful de cabinet al ministrului de externe, Sardinski, secretarul legației polo­neze, Morawski, atașat militar al Poloniei și d-na Simona Lahovary, doamna de onoare a reginei. Banchetul a luat sfârșit la orele 10 și ju­mătate. Răniții au fost duși la spitalul din Moinești. Direcțiunea regională din Iași a orânduit o anchetă pentru a stabilii responsabilitățile. Se crede că sub sfărâmăturile va­goanelor ar fi și alte victime. 99 Opera Română Joi 29 Noembrie 1928 Walkiria Vineri 30 Noembrie 1923 Tosca cu Domnul Jean Atanasiu Sâmbătă 1 Decembrie 1923 Boema Duminică 2 Decembrie 1923 Vasul Fantoma Biletele la Agenția Feder In ședința de elt a Camerei d- dr- Lapu a declarat că partidul țărănesc nu va lua nici­odată puterea cu obli­gația de a menține constituția votată de liberali.Direcția presei din ministerul de interne comunică : «In chestiunea veificărei titlurilor de proprietate din Dobrogea­ Nouă, o parte din presa Capitalei a publicat sub formă de comunicat că ar fi aflat de la consiliul de miniștri unele lucru­ri ce nu corespund realității. E adevărat că, întruna din ultime­le sale ședințe, consiliul de miniștri s’a ocupat de această chestiune do­­ind, în principiu, aducerea cât de­ind acestei legi prin care să so­luționeze problema pământurilor, dându-se ««ama de interesele popu­­ației băștinașe-In acest scop se va alcătui o comi­sie din care vor face parte și parla­mentarii acestor județe, cunăscători ai chestiunei în toate detaliile, care va lucra împreună cu organele cen­trale respective- 99 Statutul Tangerului Paris.­­ Primele informațiuni din sursă engleză asupra lucrărilor conferinței întru­nită la Paris pentru regularea statutului Tangerului, arată că Tangerul și zona ceru aparține, va continua sa facă parte inte­grantă din Imperiul Marocului sub suvera­nitatea Sultanului; această dispoziție ar fi conformă tezei franceze. Orașul Tanger va fi administrat de un consiliu municipal in­ternațional, pus sub controlul unui alt con­siliu compus dintr-un reprezentant al Sulta­nului și consulii anumitor puteri. Spania ob­ține o rectificare de frontieră în zona ei. Folsul corespondent din Tanger al ziarului «Times» relevă spiritul conciltatoriu al aces­tei convențiuni. Dezastru din giru­­ său Numeroși morți și răniți MOINEȘTI. 28. — Un groaznic ac­cident de cale ferată s’a întâmplat ori în gara Asău. Trenul colectiv No. 3560, plecat din stația Goioasa, din cauza unui cârlig defectuos, s’a rupt în două. Locomotiva și primele 10 vagoane au sosit cu viteză mare până în gara Asău. Restul de vagoane venind în urmă, s’au ciocnit puternic cu prima parte a trenului Cele 10 vagoane de lângă locomo­tivă au fost comple­t sfărâmate. Locomotiva a suferit mari strică­­ciuni. Personalul­ stației Asău a scos de sub sfărâmăturile vaigoanelor patru morți și numeroși răniți. Victimele sunt din­ personalul tre­nului. S-a trimis o echipă de lucrători­i pentru curățirea liniai. Congresul corpului di­dactic Societatea institutorilor, împreună cu Asociația membrilor corpului di­dactic primar și cu celelalte asocia­ții ale corpului didactic secundar și superior au hotărât ținerea unui con­gres general la București în ziua de Duminică 2 Decembrie a. c.ota 9 dim. când se va discuta chestiunea salari­zării. Sala în care se va ține congre­sul, se va comunica ulterior. Vineri 30 Noembrie, orele 6 p. m. va avea loc adunarea plenară a in­stitutorilor din Capitală, pentru sta­bilirea dezideratelor și alegerea dele­gaților, cari vor reprezenta societa­tea la congres. Orice informațiiiui se pot lua de la d. Gh. Cherciu, calea Griviței 199. -----=>□=----­Incidentul de la Eforie Aseară a avut loc la teatrul Eforia premi­­za tragediei «Hamlet» jucată de ansamblul artistului vienez Bagi Aslan. Cu această ocazie s’au petrecut unele in­cidente Un grup de vre­o sută de studenți încer­când să pătrundă în sală au fost opriți de personalul de serviciu. Direcțiunea teatru­lui față de insistențele studenților a permits accesul la un număr de 83 de persoane. Cei rămași afară au cerut însă să se permită in­trarea gratuită a tuturor. Văzându-se că incidentul poate lua pro­­porții, s-au adus mai mulți jandarmi, caii au barat intrarea. D­ inspetor Tomescu și comisarul Cristea de la circ. 1 au luat mășnile de ordine. După puțin timp studenții s’au retras. Spectacolul a continuat în linște. Știri teatrale Astă seară „Opera Română“ cap­tă din nou marele succes al acestei stagiuni ,,Walkiria“ cu o nouă schim­bare în distribuție. Rolul lui Siegmund va fi cântat de data aceasta de tenorul Wladimir Ca­ravia. In distribuție d-nele Ferrara (Sie­­glinde), Herta (Brünnhilde), Grozows­­kaia (Frika) și d-nii G. Niculescu - Basu (Hunding) ; Gr . Teodorescu (Wotan), etc. Spectacolul începe precis la orele 8 seara. Duminică „Vasul Fantomă“ va fi dirijat la „Opera Română“ de d-nul I. Nonna Otescu. -------xx O­xx-----— Țiganii Institutului de arte grafice „Eminescu“ Societate Anonimă Str. Parlamen­­ului No. 2 -ISM Citi­ți-xx O­xx­l*M. „Timpul M Criza de guvern di­n Germania Berlin, 28. — Tratativele între par­tidele burgheze și partidul național german privitoare la formarea unei coalițiuni, au avut ca rezultat o înțe­legere în principiu asupra tuturor chestiunilor care au destinat aceste partide. Numai partidul democrat nu a acceptat să facă parte din coali­ție. Președintele Reichului a primit azi p­e f­ostul prim ministru al Prusiei deputatul Stegerwald,care după cum se știe a fost desemnat de centru ca viitor cancelar. Președintele Reichu­­lu­i nu l-a însărcinat încă pe Steger­­wald în mod oficial cu formarea ca­binetului pentru că așteaptă încă ho­tărârea definitivă a partidului demo­crat față de coalițiunea partidelor burgheze. Se așteaptă însă, că încă în cursul zilei de azi, Stegerwald va primi însărcinarea să formeze guver­nul. In cercurile politice se afirmă că Stresemann va intra în noul guvern ca ministru de externe, fiind susținut de partidele coaliției. Partidul națio­nal german cere ca să se rezerve pen­tru un membru al lui postul de vice­cancelar. Paris.­­ Presa arată sforțările ce se fac pentru constituirea unui bloc burghez în care s-ar cuprinde și na­ționaliștii, în vederea formărei Ca­binetului Stegerwald. Dificultatea pare că stă în dorința naționaliștilor de a dizolva marea coaliție din Pru­sia.^ * Comitetul diriguitor al partidului socialist a adoptat o hotărâre respin­gând ori­ce înțelegere cu partidul co­munist. Comitetul d­e­5 a hotărât­ înființarea unui Consiliu administra­­tiv pentru teritoriile ocupate, care va fi ales de Reichstag. --------xx O xx-------­ Moștenirea lui Rothschild Londra.­­ Nathaniel Chearles Rothschild, al doilela fiu al lordului Rothschild, care a decedat de curând, a lăsat o avere cifrată provizoriu la 2 și jum. milioane lire sterline. Ta­xele de succesiune se ridică la aproa­pe 900.000 lire sterline. Defunctul era un cunoscut entomologist. Muzeul din Londra și alte diferite muzee vor be­neficia de o alecțiunea lui de fluturi și insecte care este una din cele mai frumoase. Pe lângă aceasta a mai donat muzeului din Londra (British museum) colecția lui de muște. Certificate false la Universitatea din Clu CLUJ, 28. — Poliția din localitate a descoperit o bandă de indivizi cari se ocupau cu salsificatul de certifica­te de bacalaureat. Un astfel de certi­ficat s’a descoperit la universitatea din Cluj. La falsificatori s’au găsit un index și numeroase certificate falsificate. S’au operat câteva arestări Cercetările continuă. ““ —------- XXX o XXX Ora 2 Lucrärile comisiunii de despăgubiri ța Paris. — Presa franceză relevă in­teresul ce-i prezintă viitoarea întru­nire a Comisiunei de despăgubiri când vor fi discutate­­ propunerea fran­ceză privitoare la ancheta asupra ca­­pacităței de plată a Reichului și ches­tiunea întrebuințărei sumelor prove­nite din acordurile încheiate acum de curând între „Micum“ și indus­triașii germani „Le Temps“ sublinia­ză situația paradoxală în care s’ar putea găsi guvernul britanic în mo­mentul când s’ar face împărțirea su­melor provenite din această ocupație pe care lord Curzon a­­ calificat-o la 11 August ca­­ ilegală. Comentariile presei engleze Londra.­­ Comisiunea de despăgu­biri va lua Vineri în discuție proble­ma Ruhrului în legătură cu acordul realizat acum de curând între auto­ritățile franceze și grupurile indus­triale „Micum“. Cu toate că cercuri­le oficiale s’au abținut deja ori­ce comentarii publice în această­­ ches­tiune, totuși ziarele din Londra fac diferite prognosticuri cu privire la rezultatul acestei consfătuiri, mai cu seamă în ceea ce privește acoperi­rea cheltuelilor ocupației regiunei Ruhr. Astfel, presa relevă că Comi­siunea de despăgubiri trebu­e privită ca un corp de experți, cărora trata­tul le conferă anumite drepturi și în consecință va trebui să lucreze ca în­sărcinații nu numai a puterilor re­­prezintate în această Comisiune dar și a celorlalte state semnatare ale tra­tatului de pace. Corespondentul din Paris al ziarului „Times“, comen­tând faza în care se găsește această problemă observă că cheltuelile de despăgubiri au fost fixate de aliați la o cifră maximă de 240 milioane mărci aur aplicabilă cheltuelilor fă­cute în Rhenania. Nici un alt acord nu s’a mai făcut­­ cu privire la extin­derea ocupației sau la sporirea aces­tei cifre. Dacă francezii au ales ca­lea de a­­ ocupa regiunea Ruhr fără consimțimântul aliaților, ar reeși din cele mai sus arătate că cheltuelile făcute cu această ocazie ar trebui să și le acopere fără a se folosi de înca­sările cari nu le aparțin exclusiv lor ci aliaților colectivi. Franța caută să pună pe englezi în următoarea dile­mă: „Dacă Anglia contestă legalita­tea ocupației Ruhrulu­i atunci ea nu poate avea pretențiuni asupra veni­turilor ce ar proveni din acest act ilegal; dacă englezii cer partea loar din încasările făcute, atunci ei ad­mit legalitatea acestei ocupații“. Totuși, serie „Times“, mai este și o a treia soluție, anume: Anglia să ceară ca orice sumă va fi­­ plătită de Germania în aceste împrejurări du­bioase, să fie vărsată Comisiunei d­e despăgubiri și sechestrată în mâine­­le acesteia până în momentul când­ o autoritate sau alta va hotărâ asu­pra întrebuințărei legale a acestei su­me. Această soluție deschide perspec­tiva unei discuții nu numai între membrii Comisiunei de despăgubiri ci și între diferitele guverne intere­sate, poate­­ chiar că ar putea fi adu­să în fața unui Tribunal internațio­nal care va studia chestiunea și poa­te ar condamna acțiunea franceză.­­XX O 3 £ X~ <

Next