Timpul, ianuarie 1924 (nr. 246-265)
1924-01-14 / nr. 253
ANUL al XXIII-lea No. 253 ABONAMENTE Un an..................... Lei 800 6 luni .................... » 400 3 luni...................................... » 200 i. ' Pentru preot, și învățători. Intelectuali, funcționari $1 muncitori se face o reducere de Si ° o Pentru străinătate atât coa’ul abonamentului cât ți costul Viremularului este dublu TPI Ff*nw No. »/**> SOftl DIRECȚIEI UNUI COMitEl PR M-IIFOACTOR * IULDEA RADULESCU Anul Măriei Câlinescu Rareori1 un incident și o individualitate a rezumat mai reprezentativ o situație. Maria CMinescu este ilustrația cea mai vie a epocii sale. Cel puțin anul care s’a încheiat, este, în toate privințele anul simpaticei mediatoare de pe lângă comitetul agrar. Fără s’o bănuiască, și Dostă mai ales de ostenelile cu caii atâția alții se împovărează în zadar, Maria Călinescu zisă și Margareta Bolintineanu zisă și Tincuța Ionescu, a intrat în istorie cu un nume simbolic și poetic, «dama de la comitetul agrar». După ce cenușa uitării părea că se așternuse deasupra acestei figuri interesante, iată că o revistă a funcționarilor polițienești are imprudența să ne servească unele amănunte până azi necunoscute de toată lumea. Aflăm astfel că Maria Călinescu este o veche clientă a poliției, având la activul ei numeroase condamnări, pentru furturi și exerocherii. Penitenciarele noastre trebue să fi devenit înalte instituții de educație socială, de vreme ce simpatica damă de la comitetul agrar, abia este din ele, s’a putut instala intim, într’o societate selectă. Interesant este că în altele personagii cari i-au acordat protecția și prietenia lor îi cunoșteau trecutul. Condamnările Măriei Călinescu nu i-au putut stânjeni cariera. Calitatea ei de pușcăriașe recidivists, n’a ostracizat-o și n’a scăzut nimic din stima pe care grația ei feminină, desigur, știa s’o cucerească, laolaltă cu pronunțatele ei însușiri de intermediară. După cum aceste condamnări n’au împiedicat nici punerea ei în libertate pe cauțiune «morală». De ce nu. ? Maria CăLnescu s’a bucurat de avantagiile anului ei. Dezbrăcați-vă o clipă de toate măruntele și meschinele preocupări și interese personale, aruncați, peste bord lestul supărător al oportunităților politice, pentru a nu privi trecutul apropiat decât în lumina adevărului. E vinovată Mar.a Călinescu ? Ar fi putut ca vreodată exista în altă atmosferă morală și pe lângă alți oameni? Nu, firește. Ar fi rămas acolo, din lumea ei, la furturile și la excrocheriile cu cariera deprinsă. Dacă dezbrăcându-și haina vărgată de clentă a penitenciarelor, a putut totuși, deveni «doamnă», și s’a putut înălța la rangul de mediatoare a împroprietăririlor și de amică a miniștrilor, a secretarilor de stat și a înalților funcționari, e numai pentru că mediul acestora și concepțiunea lor morală au îngăduit-o. Urmăriți dezbaterile parlamentare ale sesiunii închise și spuneți, cu graiul adânc al conștiinței voastre nesiluite, dacă, surâzătoare și mândră, Călineasca n’ar fi putut arăta pe mulți de acolo, tot așa de vinovați, mai vinovați decât ea. S'a încheiat oare anul damei de la Domenii. E o iluzie care ne încălzește. Ne place să îngroșăm liniile cu cari despărțim timpul, dându-le și contururi morale. Surprindem pe alocuri vagi gesturi de protestare. Lumea pare obosită de desfrâul care o îneacă. Vor veni îndreptări, trebue să vie. Căci încă doi, trei ani ca anul Măriei Călinescu, și pe urmă nu vom mai putea nădăjdui decât în puhoiul năvalnic care să curețe distrugând V. B. Spre lămurirea situației dn Grecia? Intențiile d-lui Venizelos Atena. 11. — In privința candidaturei unui print englez, la tronul Greciei, din sorginte autorizată se anunță că Anglia, în nici un cerz nu va consimți ca un print englez să devină rege al Greciei. Anglia nu înțelege să se amestece în chestiunea dinastică a Greciei pe care o consideră ca o chestiune internă, pe care numai poporul grec are drept s'o rezolve.4 Atena. 11. — Urmând convorbirile cu diferite grupuri politice, Venizelos a vizitat ern seară pe Zahnis, care, după cum spun ziarele, deși blamează îndepărtarea regelui, recunoaște că întoarcerea sa în această clipă ar agrava situația mea care recomandă dimpotrivă multă prevedere. Zaimis relevă că numai Venizelos este calificat să asigure orânduirea dorită, căci oferă toate garanțiile pentru manifestarea liberă a voinței poporuluii. Asigură pe Venizelos rdc concersul său, întrucât dânsul singur a încercat să înfăptuiască împăciuirea în interior. Atena. 11. — Astăzi regentul a chemat pe d. Russos, pe care l-a însărcinat cu formarea noului cabinet-D. Russos în afară de președinția consiliului va lua și ministerul de interne. D. Venizelos a luat ministerul de externe demisionând din președinția Adunarei constituante, la care este candidat d. Cafandris, unul din conducătorii partidului liberal.• Atena, 11 — D. Venizelos, a declarat, că nu vrea să se amestece în afacerile interne ale partidului liberal. D-sa a sfătuit pe amicii săi politici și fruntași ai partidului. Că ar face bine să aleagă un alt șef, deoarece este ferm hotărât să se retragă din viața politică, și din alte motive dar și,din cauză, că sănătatea este zdruncinată.« «Tribuna» din Roma are știri din Atena despre încli națiunile lui Venizelos de a readuce pe suverani sau cel puțin de a încerca să găseacă o soluție intermediară în favoarea principiului dinastic, spre a evita complicațiviinte ce ar rezulta dintr'o zi schimbare radicală a regimului constituțional în Grecia . Paris. — Havas anunță că diferitele combinațiuni propuse de Venizelos pentru rezolvarea crizei ministeriale, au fost rând pe rând respinse de Venizeliștii ortodoxă liberali, democrați și republicani. Totuș opinia publică spună că Venizelos va izbuti să formeze un cabinet. Paris. Se vorbește de formarea unui cabinet Cafandaris; ziarele cred însă că d. Venizelos va sfârși prin a lua el însuși președinția Consiliului. D. Venizelos a primit ori pe câțivai din șefii opoziției, între cari și pe d. Mercouris, fostul primar d Atenet--------——XXXXX—----------- O tragedie navală Leafield. 11. — Amiralitatea anunță urmăoarele: Submarinul L 24, a fost scufundat, pe când făcea exerciții la Portland. Sunt temeri că echipaguul a pierit. Se fac sforțări pentru găsirea sa. Căci se cunoaște aproximativ poziția unde a fost scufundat. Agentul Lloydului de Weymouth spune: «Submarinul L. 24 a părăsit Portland odată cu flota atlantică, când a fost lovit de vaporul de războia, «Resolution» — unul din vapoarele flotei — și s’a scufundat «Resolution» s'a reîntors la Portland. In timpul dezastrului vremea era întunecată, iar marea liniștită». Din alte surse se află că pe bordul acestui submarin se găseau midii marinari, un scop de a face exerciții speciale. Un vapor construit înadins pentru scoaterea la suprafață a submarinelor scufundate, a plecat cu mare iuțeală la fața locului, nădăjduind să scape pe câțiva din oamenii de pe bord-Submarinul pierdut a fost construit cam pe la sfârșitul războiului și a fost lansat în larg îndată după armistițiu. Deplasa 1070 tone, având o iuțeală de 17 noduri Acum doi ani cu prilejul plecărei flotei din Weymouth, s'a produs o tragedie similară, scufundându-se submarinul K. 5. XXXXX. Cugetăm de anul nou D. I. C. Duca. Ce bune sunt câte o dată lucrurile rele... Dacă m’aș fi gândit la Iași, că o s’ajung vreodată la Belgrad, învățam și eu rusește, ca Brătianu. Și astfel aș fi putut vorbi și eu cu d. Pasici în limba lui Dostoevski, cum i-a vorbit d. Beneș, îmi spunea Porumbaru, care o auzise dela Golugovski, dar eu nu l’am crezut: succesul în diplomație e legat unsori de amănunte caraghioase... * D. I. Brătianu. — Alt an. Vor veni alte evenimente și iar voi fi nevoit să cuget. E din cale-afară plictisitor! • . D. O. Mârzescu. — Anul acesta voi uniica magistratura. Deocamdată sânt interimarul lui Duca care face pe cancelarul la Belgrad. Dă, Doamna, anul acesta e o postă ca să se prăpădească întreaga rasă porcină... • 1 D. AL Constantinescu. — De zile mari mintea omului e mai limpede, papiéi. De-abia acuma bag de seamă că sânt cel mai bătrân din neamul meu... • D. Vintilă Brătianu. — Muriră doi oameni, stiviți de blocuri de gheață. Și nici unul nu era profesor. • Te nașc, — Eu sunt actor. Și d. Ionel Brătianu e prim ministru. Pă ce? D. Stelian Popescu. — Nu înțeleg ce rost au articolele într’un ziar. Iată o ehe tie pe care îmi propun s’o rezolv anul acesta... Ce-ar fi dacă s’ar feri numai... anunțuri? D. Miile. — Cine ar putea spune că nu sunt consecvent? Fac și acum le -am făcut toată viața, susțin lupta contra adevărului...• D. Sassu. — M’a uitat lumea. Oamenii sunt ingrați cu trecutul. Dacă aș fi semnat mai multe permise aș fi lăsat mai multe amintiri. Și totuși... Dar de ce-oi fi cugetând la toate acestea, acum, de anul nou? Da, da, zilele de sărbătoare sunt zile de melancolie... O să-l întreb pe Jean Tehaș dacă n’a avut și el aceleași gânduri.... Thermidor et C*mie —-----XX XX- — Demisia ministrului de finanțe turc Constantinopol, 11 (Rador). — Ministrul de finanțe turc Hasan Fehmi Bey șia dat demisia. Ziarele turcești afirmă că în legătură cu aceasta va avea loc o remaniere a întregului guvern. -----------sxxxx---—--- Contele Bethlen la București, Budapesta 11 — Ministrul de externe ungar a făcut o expunere a situației externe în comisiunea parlamentară, declarând că politica guvernului urmărește restabilirea relațiilor amicale nu numai cu statele vecine ci și cu toate celelalte state. Cel mai bun mijloc pentru rezolvarea acestei probleme constă în întrevederile cancelarului cu diferiți oameni de stat. In consecință cancelarul ungar intenționează să vizieze Bucureștii. Avem motive să credem că aceasta, vizită care face parte din programul viztelor în străinătate, va influența în mod favorabil desvoltarea raporturilor dintre Ungaria și România. ' -------XXXX-——— Reluarea transporturilor cu mare viteză Suntem autorizați a anunța că transporturile cu mare viteză pe căile feratei sistate în ultimul timp din cauza lipsei de combustibil și a timpului defavorabil, au fost reluate în întreaga țară. ----—xxxx------- 2 lei exemplarul Asasinatele din Palatinat Paris.Presa franceză relevă ca atentatul din Spira (Speyer) a costat nu numai viața lui Heintz dar și a altor 5 separatiști. Ziarul „La Liberté" amintind propunerea britanică cu privire la o anchetă asupra mișcărei separatiste arată că autoritățile franceze nu fac acordului renan din 1919 și pe care Anglia l-ar viola dacă ar numi pe unul din agenții săi să facă controlul în regiunea ocupată de noi. In cazul acesta de ce nu ne-am duce și noi să facem o anchetă la Colonia în zona ocupată de englezi. „Le Débats“ reproșează guvernului britanic lipsa de imparțialitate: „Ne place să credem, scrie ziarul, că asasinatul lui Heintz va determina guvernul britanic să mediteze asupra acestui eveniment care dovedește încă odată că în Germania există naționaliști îndârjiți hotărâți ca prin violență, chiar prin crimă, să împiedice orice stare de lucruri care ar contraria șovinismul lor. Marele mister al existentei consista tn împrospătarea continuă a fondului, prin păstrarea formelor; forme vechi, dar spirit pururea bour< Iată ce este conservat Omul. M. EMINESCU Capitala administrată cu ordonanțe nesancționate.— A cui este indolența? Capriciile climei noastre atotschimbătoare, bine favorizate de nemaipomenita vicurie a unei administrații comunale a Capitalei, au voit să cunoaștem o nouă calamitate. După un ger, care a mers până la —25 de grade, o moină intempestivă a provocat, căderi dezastruoase, de zăpezi și gheața din vârful clădirilor centrale ale Bucureștilor. S'au înregistrat dezastre înspăimântătoare: doi pietoni uciși, alții răniți grav, vehicule fărâmate și fire telegrafice rupte. Mizeria administrației noastre comunale, ne dă în fiecare zi motive de indignare, și pare aproape inutil să insistăm continuu asupra acelorași păcate.Dar organul oficial al guvernului, și o precipitată declinare de răspundere a primarului Capitalei, ne dau din nou de gândit asupra mentalitatei celor ce ne conduc și ne administrează. «Viitorul» își intitulează reportagiul asupra nenorocirilor de a alteri astfel: «Efectele indolenței». Să nu vă închipuiți însă că este vorba de indolențai administrației comunale, ci de indolența proprietarilor cari nu și-au curățat acoperișulUe caselor, de zăpadă. Bine, cel puțin, că nu se vorbește de indolența victimelor cari n’au știut să se abată din drumul sloilor ucigători. Pe acelaș ton, d-noi Costinescu s’a s grăbit să anunțe presa că d-sa s’a gândit la aceste eventuale nenorociri, și în acest scop a și compus a 1763-a a sa ordonanță, în care soma pe toți să-și dea zăpada de pe case. Ordonanța însă nu avea sancțiune și în acest scop, tot genială sa prevedere neputincioasă, a cerut Parlamentului să-l învestească cu puteri sancționare. Parlamentul însă nu s’a executat. Acesta este deci vinovatul, împreună cu proprietarii, și astfel Primarul Capitalei e descărcat de orice responsabilitaie. Când am rămas fără lumină, amim câtva timp, acelaș primar para opiniei publice, pe nu știu care minister, care nu î-a livrat în termen combustibiul. Ciudată mentalitate de guvernămân și administrare au autoritățile liberale. Trăim în mizerie, cu tot soiul de lipsuri și calamități, mai suntem amenințați cu moartea, la fiece doi pași, și organele răspunzătoare se degajează de răspundere cu motive rizibile și copilărești. Capitala noastră nefericită, are o intindere formidabilă-Cine n’ar recunoaște greutatea gospodăriei ei, prin propriile mijloace, sărace și incompetente ale consiliulu comunali Dacă este nevoie să se recurgă la concursul și grija fiecărui gospodar în parte, a cui este indolența că nu se ia măsuri pentru a asigura acest concurs reciproc și indispensabil Sarcina unui primar se poate reduce la o literatură ordonavikdă, care să fie redactată cu o stăruință demnă de o treabă mai puțin caraghîoasmă. Ajunge o ordonanță pe an, dar o ordonanță cu sancțiune și mai ales cu mijloace pozitive de a o aduce la îndeplinire. Cert este că indolența nu este din partea celuia ce păcătuește împotriva unei ordonanțe pe care fatal n’a citit-o, ci din partea acelora ce-și închipue că o Capitală a țărei poate gospodări de la biroul, unde se scriu fade și nesancționate ordonanțe menite să rămână necitite și neaplîmte-------xxxx-----— Stinnes despre chestia reparațiunilor Bering 11 (Rador). — Stinnes a declarat unui colaborator al ziarului «Journal des Debats» că contractele încheiate între industriașii germani și Micum sunt primul pas pe calea rezolvirei definitive a chestiunei reparațiunilor. Germania este în stare să achite datoriile sale numai prin mijlocul prestațiunilor în natură. In consecință contractele între state și industriași trebuie făcute pe termen de la 20 până la 30 de ani. Luni 14"ianuarie 1924 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA — BUCUREȘTI -Calea Victoriei No. 60 (Pasagiul Imobiliară) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AGENȚIILE DE PUBLICITATE Corespondența privitoare la Redacție trebue adresată Primului-redactor Manuscrisele nepublicate se ard, domni autori sunt rugați să-și păstreze copie „Efectele indolenței" împrumutul în Franța nu se mai face Guvernul forțat sâ vândă redeventa Societăților de petrol. — Situația financiară a Statului ia o întorsătură din cele mai grave. Un ziar de seară ne-a adus ori știrea că mult așteptatul împrumut în Franța, pe reușita căruia se baza întreaga situație de viitor a guvernului, și ale cărui tratative durează de mai multe luni, nu se mai face, deoarece d. Vintilă Brătianu refuză să accepte reducerea pentru redevența de petrol avansului Această reducere a fost cerută de grupul francez căruia avea să-i fie vândută redevența, și ea urma să se cifreze de la 500 la 250 milioane franci francezi. In schimb, acelaș ziar anunță că d. Vintilă Brătianu a început tratative cu Societățile de petrol din țară, pentru a le vinde lor redevența de petrol a statului, la prețul mondial Și informatorul nostru adaugă «Aceste societăți și-ar lua ele angajamentul de a face statului un anume avans în numerar». Cei cari nu sunt inițiați asupra raporturilor financiare dintre statul român și societățile de petrol din țară, vor socoti, fără îndoială că proectul d-lui ministru de finanțe este cum nu se poate mai bun și mai realizabil, și vor felicita, pentru aceasta pe d. Vintilă Brătianu. Fără îndoială că tot astfel va prezinta chestiunea și organele de publicitate ale guvernului. Nu ne dăm înapoi de a afirma că la fel am judeca și noi dacă chestiunea ar fi așa de simplă cum se prezintă la prima vedere. Din nefericire însă, lucrurile stau cu totul altfel. Statul român, care a putut obține pentru sine, printr’o lege excepțională, utilizarea imediată și directă a redevenței datorește societăților de petrol, pentru combustibilul furnizat căilor ferate, de la 1919 încoace, o sumă considerabilă de bani. Societățile au cerut în numeroase rânduri să li se achite măcar o parte din datorie, dar fără rezultat. Acestui fapt se datorește de altfel și refuzul societăților de mai acum câteva zile, de a mai livra căilor ferate combustibilul necesar. Cum își închipue deci cineva că aceleași societăți, cari au să primească de la guvernul român mari sume de bani din urmă, i-ar avansa ele vre-un leu pentru redevența ce le-ar fi vândută de stat» Noi credem că operația e cu neputință, și că în nici un caz societățile de petrol nu vor da statului bani lichizi, contra redevenței. In ipoteza că d. Vintilă Brătianu s’a gândit să le vânză redevența, atunci fără îndoială că ea va fi trecută în contul sumelor ce societățile au de primit dela stat. Dar în acest caz nici un ban nu va intra în visteria publică, deci nu poate fi vorba de un împrumut, ci, cel mult, de achitarea unei datorii. De unde însă va lua d. Vintilă Brătianu banii necesari statului, și cu ce va garanta d-sa un eventual împrumut, dacă va reuși să-l facă, — iată întrebări la cari nu credem că va putea răspunde nici d-sa. Reținem însă atât pentru moment: nereușita împrumutului în Franța, și nevoia în care s’a găsit guvernul de a plăti cu redevența vechile datorii contractate către societățile de petrol. Situația financiară a statului ia deci o întorsătură din ce în ce mai gravă. Conferința dela Belgrad delațiunile cu Rusia sale. Belgrad II. — Prima șeftul ungar și chestiunile ciin ță a conferinței a avut j din Balcani. Firește că fie loc eri după masă. Ea ora!care stat din Mica Intele 17 sub președinția d lui Pasici. Ședința de eri a fost consacrată examinarea situației internaționale. D-nii Pasici, Nincîci, Beneș și Buca au putut constata cu această ocazie că sunt complect de acord. pere poate lua în fiecare din aceste chestiuni o deciziune, in momentul când crede necesar, ținînd seama de legăturile și solidaritatea ce există între statele din Mica înțelege. Mica înțelegere vrea să fie și de limita libertății continue raporturile de încredere și de colaborare cu toți aliații săi și mai mult ca oricând este decisă să susțină, în situația actuală a Europei, curentele care tind la menținerea tratatelor și consolidarea pacei care este deopotrivă indispensabilă celor trei state aliate ce compun Mica înțelegere. In ședința de azi va continua discuția referitoare la chestiunile de ordin general și după aceia se va trece la examinarea situa I5*®*țieinternaționale a fiecărui stat în parte. România este într-o situație aparte față de Rusia. Cehoslovacia este interesată din punct de vedere economic, Ear Jugoslavia este din punct de vedere practic, mai puțin intere sată direct decât celelalte „ . ... două state aliate. Linia de rupene. Scopul principal conferința, va trebui, nu este menținerea contactu- consecință, să țină seama lui personal între reprede interesele speciale ale relanții celor trei guverne fiecăPUi 8at, și coordonarea acțiunei lor in vederea eventualităților ce Cu alte cuvinte: Direcția pot" interveni în comună ce se va adopta, cursul semestrului. Problemele care se impun în special atențiune în momentul de față sunt: Situația politică din J Englit era ; situația actuală a chestinei reparațiuniilor ; problema rusească ; împrumut va lăsa totuși fiecărui sfat libertatea de a proceda după cum îi dictează interesele sale directe, ținând seama de atitudinea marilor puteri aliate. xxxxx----------Belgrad 18, (Rador). —D. Beneș a făcut ori Agenției telegrafice din Belgrad următoarele declarațiuni: Conferința din Praga nu urmărește deciziuni spede cât“sunt conforme ciale nici moțiuni senzația smare, ca numai un schimb In momentul de față e necesar ca statele din Mica înțelegere să se pună de acord relativ la controlul împrumutului ungar, căci comitetul pentru semnarea protocolului acestui îmrumut se întrunește la 6 ianuarie la Londra. In chestiunea rusească trebuie ținut seama de punctul de vedere al fiecărui Să fi Început oare deșteptarea ? Moțiunea asociației intelectualilor Aseară — Vineri — la 9 iani. «Uniunea intelectualilor din România» a convocat în întrunire publică pe intelectualii din Capitală. CONTRA SCUMPIREI HÂRTIEI D. dr. Alexandrescu-Derska deschide seria cuvântărilor scoțând în evidență în primul rând pericolul ce amenință cultura românească prin scumpirea hârtiei. D-sa combate actualul sistem protecționist mai mult decât exagerat și interesat, cu cari sunt avantajate fabricile de hârtie din țară. Cere urgente măsuri de îndreptare. De asemenea d-sa subliniază majorarea proectată a taxei la telefon prin care măsură se lovește în interesele liber-profesioniștiilor. Continuând d-sa expune greutățile ce sa ciliază diferitelor categorii de intelectuali prin nouile declarații la impozite, GUVERNUL FACTOR DE SCUMPIRE A VIEȚII D. dr. Alfandari accentuiază asupra necesității ca și intelectualii să fie complect solidari în acțiunea întreprinsă pentru apărarea intereselor lor. Continuând vorbitorul scoate în relief că prin sistemul său de a legifera guvernul e un adevărat factor de scumpire a traiului, CHESTIA TELEFOANELOR D. dr. Vasilescu face o expunere a celor obținute în audiența avută la ministrul Văitoianu în majorarea taxei la telefoane.chestia Din răspunsul ministrului a reeșit că scumpirea telefoanelor se datorează faptului că poșta are nevoie de fonduri și că deci nici liber-profesioniștii nu vor fi exceptați deja această majorare. O ACȚIUNE ENERGICA D. dr. Alexandrescu-Derska atrage atenția asupra faptului că dela ministrul comunicațiilor — care a mers până acolo încât a lovit până și în ziariști cu ocazia permiselor pa C. F. R. nu se pot aștepta intui actualii la vreun rezultat pozitiv în chestia telefoanelor atâta vreme cât toate asociațiile de intelectuali nu se vor grupa și lupta unite în această chestiune. Se declară partizanul unui cât mai energice acțiuni pentru chestiunile la ordinea zilei. PENTRU APARAREA PRESEI D. S. Brădișteanu cere concursul presei în contra scumpire a taxei la telefon. In acelaș timp d-sa recomandă începerea unei campanii de întruniri publice în chestia scuimpirei hârtiei care lovește în primul rând presa, adevărata oglindă a opiniei publice și propune un congres al tuturor intelectualilor din țară cu care să fie dezbătute toate chestiunile la ordinea zilei. Mai vorbesc d. Buidișteanu și d-na Simionescu (moașă) care face o propunere în chestia taxelor telefonice. Se votează apoi următoarea MOȚIUNE Uniunea intelectualilor întrunită în ședință publică azi 11 Ianuarie a. c. având în vedere discuțiunile urmate și propunerile făcute, hotărăște : 1. Protestează cu energie contra tendințelor de a se scumpi hârtia prin protectionismul exagerat și interesat al fabricelor de hârtie din țară. Cere micșorarea și chiar desființarea taxelor vamale pentru importul hârtiei din străinătate, spre a se da, posibilitate de existență tuturor manifestărilor culturale: presă cărți didactice, de științe, literatură, etc. 2. Cere să nu se mărească taxele de telefon pentru profesiunile cu caracter de utilitate publică, cum sunt medicii, farmaciștii, avocați etc. înțelege ca nevoile statului să fie satisfăcute în primul rând prin impozite radicale asupra îmbogățiților de războiu și prin confiscarea averilor tuturor acelora cari ,au furat banul public. 3. Roagă cu insistență guvernul sa satisfacă cererile foarte îndreptățite ale corpului didactic de care depinde însuși viitorul țării. 4. Roagă pe toți intelectualii țârei și Asociațiile respective, să-și strângă rândurile și să formeze acea forță morală care este chemată să îndrepte situația atât de grea a prezentului. In acest scop hotărăște convocarea în București a unui congres al tuturor intelectualilor. Data congresului se va anunța ulterior. ----------xxxx---------- Reprezentantul grec a plecat din Angora Constantinopol, 11 (Rador). — Reprezentantul grec din Angora d. Politis s’a reîntors în Grecia. ——xxxx-----------