Timpul, februarie 1924 (nr. 266-287)

1924-02-01 / nr. 266

ANUL al XXIIMea No. 266 ABONAMENTE Un an...................................Lei 800 6 luni................................... . 400 3 luni................................... »200 JL Pentru preoți­ și învățători, intelectuali, funcționari și muncitori ta face o reducere de 50 °/c Pentru străinătate atât costul abonamentului cât și costul exemplarului este dublu TELEFON No. 6/R8 SUBT DIRECȚI­A UNUI COMITET PRIM-RO.QACTOR U0LDEA RADULESCU Zilele acestea am înregistrat o violentă eștire a oficiosului guver­nului contra unui ziarist care și-a îngăduit să ironizeze situația mi­zeră a Capitalei. Ii este foarte ne­plăcut, se pare, d-lui Brătianu să audă cuvinte rele despre admini­strația comunală, și mai ales se supără grozav când un străin se arată rău inpresionat de aspectul Capitalei noastre și de diversele ei inconveniente, de cum descinde în gara de Nord. S’ar zice că orice străin este obligat să se entuzias­­meze de administrația d-lui dr.Cos­tinescu și de urmele pe cari le-au lăsat precedentele administrații. Tin orice caz, nimeni n’are voe să­­și manifeste relele impresii, in public. Ca orice mare om de stat d. Bră­tianu are, și d-sa, anumite slăbi­ciuni, și printre ele figurează, în loc de cinste, d. dr. Costinescu. De aceea a și fost certat cu atâta se­veritate, și cu riscul unui conflict diplomatic, însuși ministrul Fran­ței numai, pentru că și-a îngăduit să ureze primarului Capitalei mână mai fericită în administra­­­ția sa. E drept că d. de Manev­le avusese și o frază cu oare­cari di­plomați chelind din pricina pro­­­melor financiare, ceea ce constitu­ia un șah direct la destoinicia ce­­culară a d-lui Vintilă Brătianu,­— dar tot atâta au contribuit la su­părarea „Viitorului“ și urările fă­cute primarului Capitalei. Cu toate acestea,­­ curiozitate supărătoare! —, nemul­țămirile contra actualei administrații numale sunt foarte vii chiar e în partidul liberal. Cu cât d. dr. Cos­­tinescu e mai protejat de încrede­rea d-lui Brătianu, cu atât se apu­ne cu voce mai tare, la fiecare­­ colț de stradă, că administrația d-lui Corbescu era de o mie de ori mai bună. Și cei cari vorbesc astfel nu sunt niște indiferenți pentru clu­bul liberal, ci chiar membrii lui cei mai marcanți. Aproape în fie­care săptămână se țin zgomotoase întruniri pe culori, și liberali din imediata apropiere a d-lui Brătia­nu, nu se sfiesc să ridice cele mai vehemente proteste contra prima­rului Capitalei. Diverse delegații, formate numai din fruntași a­i clubului liberal, au primit sarci­na să prezinte memorii d-lui Bră­­tianu, și să-i ceară o schimbare i­­mediată la Primărie. Cea din ur­mă delegație de acest fel are în fruntea ei pe d-nii Angh­ei Dumitre­scu și Tănăsescu, foști ajutori de primar. Aceste manifestații ale elubiști­­lor liberali, dovedesc, dacă mai era nevoe, că situația la Primărie, e mai rea chiar de­cât se bănuește. De ce atunci indignare contra scriitorilor cari persiflează, cu ori­câtă tărie, și cu orice fel de com­para­ții . Dacă nu ne place să fim de râsul străinilor, e nevoe să ne prezintăm altfel. Și nu supără­rile copilărești ale „Viitorului“,ori ale d-lui Vintilă Brătianu­ vor putea aduce vre-o îndreptare. E nevoe de oameni la Primărie, și e nevoe să se termine odată cu se­cularele comisii interimare, pen­tru ca cetățenii Capitalei să-și aleagă, liber, edilii. Marele mister al existenței consista la îm­prospătarea continuă a fondului, prin păstrarea formelor; forme vechi, dar spirit pururea «o*­­ic­iată ce este conservatismul, M. EMINESCU GOSPODĂRIA CAPITALEI Tot în chestia înprumutului care nu s’a făcut­ ­ XXXX­De eri pana azi. — Incoherente și naivități De eri până azi ,pare a se fi schimbat câte ceva în motivele o­­ficiale cari au provocat renunța­rea la împrumutul de o sută de mi­lioane. Eri ni se spunea: „D­in cauza formalităților și a ficultăților survenite desigur în a­­ceasta chestiune fără voia guver­nului francez, împrumutul de 100 milioane nu a fost la timp acor­dat României. Situațiunea de azi ne mai potri­­vindu-se cu cea de-acum un an și jumătate, guvernul român a cre­zut că e bine să renunțe la oferta făcută guvernului francez iar co­­misiunea ce aștepta livrarea mate­rialului a fost rechemată în țară“. Azi comunicatul guvernului glăsuește: „In ziare continuă polemici cu privire la renunțarea la împrumu­tul de 100 milioane in Franța. „Dimineața“ face chiar confuz­iuni între acest împrumut și vân­area redevențelor de petrol pe c­are guvernul o trata cu un grup de bănci franceze. Din informațiunile pe care le­­am cules iată cum stau lucrurile: 1. Guvernul trata de câtva timp cu un grup de bancheri francezi, vânzarea redevențelor de petrol , în urma depreciere­i francului francez operațiunea devenea nefa­vorabilă pentru statul român aproape imposibil de realizat pen­­i­tru finanța franceză. In asemenea condițiuni, de comun acord, s-a re­nunțat la această operațiune, care nu are și nu a avut absolut nici o legătură cu împrumutul de 100 milioane pentru armament. 2. împrumutul de 100 milioane pentru armament se tratează cu guvernul francez de aproape doi ani de zile. întârzierile aduse în comis­unea senatului au deter­mi­minat guvernul român să renun­țe la acest împrumut și să avizeze la mijloace mai repezi pentru pro­curare­a acestui material. Atât și nimic mai mult.“ Așa­dar, ori situația­ nu mai era îngrijitoare, ca acum un an și ju­mătate, și deci ne mai fiind nevoe de armament și munițiuni, s’a re­nunțat la împrumutul proectat. Azi situația e din nou îngriji­t primul său comunicat: «să nu ce­dare și se caută mijloace mai rem prea mult prietenilor, ci să aș­­tepezi pentru procurarea mare-! testăm totul dela propriile noastre Halelor la cât i se renunțase.­­* Explicațiile guvernului, sunt, după cum se vede­ decisive! E bine să mai amintim că s’a spus în ziare, și oficiosul guvernu­lui nu a dezminți­t-o, că materialul de război care ni se oferi­a, era de o calitate așa de proastă, în­cât a trebuit să fi­e refuzat. Asupra a­­cestui punct se cădea să se oprias­­că, măcar în treacăt, comunicatele guvernului. S’o fi făcut oare d. Brătianu prin fraza din ultimul său comu­nicat: „...și să avizeze la mijloace mai repezi pentru procurarea ma­terialului de război“? S’ar putea. Graiul diplomatic are, uneori, a­­tâtea subtilități... Dacă la­ toate acestea adăugăm anumite atitudini­ ale oficiosului guvernului față de d. ministru al Franței la București, ne aflăm în fața unui complex de fapte cari dau înfă­țișări ciudate politicii ex­terne a d-lui Brătianu,­­și cari te fac să urmărești surâzând unele știri și comentarii publicate în zia­re, cum ar fi, de pildă, aceasta: «In cercurile apropiate de pri­mul ministru se afirmă că măsura guvernului de a vinde, prin lici­tație publică, redevențele de pe­­troleu, ale statului, trebuie consi­derată ca o dovadă certă că a re­nunțat, în actuala situațiune, la orice tentativă de împrumut ex­tern. Se afirmă în aceleași cercuri că d. Ionel Brătianu pășește, în mod hotărât, la singura politică indicată de împrejurări, de a aș­tepta o soluție în raporturile, as­tăzi atât de încordate, dintre Fran­ța și Anglia. Guvernul liberal nu va face nici un pas, care să însemne an­gajamente economic­o-financiare numai cu una din cele două pu­teri astăzi în evidentă rivalitate politică și economică.» Atunci, firește, mijloacele mai re­pezi prin cari ne vom procura m­a­­terialul de războiu de cari avem ne­voe, intră în cadrul atitudinii... în­țelepte pe care o fixa guvernul în V. B. puteri de rezistență». Ceea ce înseam­nă că pe viitor, vom fabrica, mai repede, și de­sigur mai bine, mate­rialul de războia de care avem ne­voe, în țară! Atunci, firește, era totdeauna o plăcere pentru Anglia, să ne vadă furnizați de amica­li din alianța cordială, Franța! Alimentând piața franceză, d. Bră­tianu putea fi sigur că e aplaudat la Londr . A, acum, când disenziuni atât de grave s’au produs în antan­ta cordială, situația s’a schimbat, și d. Brătianu a devenit prudent: d-sa așteaptă soluția raporturilor azi în­cordate. Până atunci d-sa nu va mai trata numai cu una, oricare, dintre cele două puteri în rivali­tate. Ci poate — mai știi resursele subtilităților diplomatice ale d-lui Duca ? — va izbuti să trateze și să contracteze cu amândouă de­odată, realizând astfel minunea unei punți de unire între Londra și Paris, prin București! Or fi toate acestea finețe diplo­matice, pentru cine vrea să le nu­mească astfel. Pentru noi nu sunt însă decât stângăcii și ușurințe con­damnabile, cari au creat, din senin, greutăți externe și o­ri ne lasă în urma tuturor țărilor din Mica An­tantă. D. Brătianu încearcă din nou și fără nici-o nevoe, sub altă for­mă, faimosul său imbroglio de înclina­­țiuni, din timpul neutralității, în­cearcă, eșuează și simulea­ză apoi re­zerva studiată, fără a fi putut înlă­tura totuși izbucnirile unor comuni­cate viabile. Când diplomația și a­­bilit­aea ar fi fost, așa de simplu, să se facă și la Londra ceea ce sa în­cercat la Paris, și să se izbutească in ambele locuri. Ce asperitate ar mai fi fost pentru noi, în acest caz, în mijlocul disenziunilor franco-en­­gleze ? Am fi rămas în cea mai perfectă rezervă­, dar într’o rezervă izbândi­­toare. Pentru aceasta însă era nevoe­ de alți oameni decât divinul Ion I. C. Brătianu și d. I. G. Buca, cel de la Ada Kaleh... » Desbaterile Camera Ședința de la 29 Ianuarie Ședința se deschide la orele 3 și jumătate d. a. Prezidează d. M­­. Orleanu. 1 Pe banca ministerială d-nii Vin­tilă Brătianu, I. G. Duca, dr. C. Angel­escu, genial Mărdărescu. DECLARAȚIILE FRACȚIUNI­LOR AVERESCANE D. D. R. IOANIȚESCU în nu­mele partidului poporului, de sub conducerea d-lui C. Argetoianu— citește o declarațiune prin care­­după ce se scoate în evidență ca­racterul amoral al actualului Par­lament, anunță participarea par­lamentarilor argetoieniști la șe­dințele Corpurilor Legiuitoare. Această participare este legiti­mată de situația critică a țării din punct de vedere economic și fi­­nanciar. D. C. IOANESCU—în numele partidului poporului, de sub șe­fia d-lui general Averescu—ci­tește o declarație prin care parla­mentarii acestei grupări se abțin de la­ lucrările Parlamentului. D. VIRGIL MADGEARU cere ca pentru nouile fracțiuni poli­tice să se rezerve locuri cât mai bine definite. Pentru gruparea d-lui C. Arge­toianu vă rog, domnule președin­te, să rezervați un loc cât mai a­­proape de banca ad­unaților». D. D. R. IOANIȚESCU răs­punde d-lui Madgearu pe care-1 acuză de «bizantinism.» Polemizează apoi, cu d. C. Cor­­nescu, cititorul­ declarației d-lui general Averescu. LEGI VOTATE Se votează următoarele proecte de lege: 1) Proectul de lege pentru a­­probarea convenției și regulamen­tului privitor la atribuțiile și func­ționarea comisiunei permanente a regimului dunărean, încheiată la Paris.. Noua lege referitoare la regimul ape- Principiul fundamental al legii este că apele cari pot aduce un folos obștesc devin proprietatea statului. Jos va fi depus pe birourile Camerei acest proect de lege. SINDICATELE RIVERANE ministrul industriei, reprezentanții com­er­țului, ai cooperativelor, etc., etc. In noua lege se prevede introducerea convenției prin care se regulamea și al doilea comitet, adică acela tează navigația aeriană, încheiată care se ocupă cu chestiunea capi­­la Paris între puterile aliate și Ro valurilor german plasate în străi­­­trânia (13 Octombrie 1919). J nătate. D. Mackenna președintele UJ UAUtt ICSC ac ( 4) . Proectul pentru aderarea Ra restuci comitet care se găsea de , sindicatelor riverane cari vor aduce în­­mamen cu rezervele formulate, la ... .,­­ rmPm a murdat bunătățiri țărmurilor apărându-le de e­convenția Statului și protocolului C­ l­TMa Zile m Londra’ « Para­f­roziuni sau inundații, adițional asupra căilor ^ naviga­ astazi acest oraș cu destinația Un alt principiu cuprin­s în noua lege bile de interes național, încheiate spre Berlin, este crearea de servituti cari să înles­la Barcelona. I —-----xxxx—~— nească folosința apelor­ parlamentare |---— 5) Proectul de lege pentru apro­barea tratatului de pace cu Tur­cia, încheiat la Lausanne D. VINTILĂ BRATIANU, de­pune proectul de lege prin care se deschide un credit de un mi­lion 550 mii­­ lei pentru asistența socială. Se ia în discuție proectul­­ de lege pentru recunoașterea calită­ții de persoană morală și juridică diverselor societăți. Discuția pe articole se va face în ședința viitoare. Ședința se ridică la orele 4 și 30 d. a. Senatul Ședința se deschide la 3.20 sub pr­eșidenția d-lui Gr. Vasiliu I­. IRIMESCU (part. poporu­­lui, nuanța Argetoianu) declară că parlamentarii cari urmează pe d. Argetoianu, vor participa de acum încolo la lucrările parliamen­tului. PAR. DAIANU (part. poporu­lui nuanța Averescu) relevă de­fecțiunea din partidul poporului și declară că parlamentarii cari ur­mează pe d. Averescu, vor păs­tra aceeași atitudine față de par­lament, adică abținerea de la lu­crări. Se votează fără discuție proeo­­t­ele de legi. Pentru încheerea unei tranzac­­țiuni între moșnenii din comuna Gemenea (Dâmbovița) și Casa Pădurilor. Pentru autorizarea epitropiei Madona Dudu să cedeze un teren ministerului de culte, D. N. N. SAVEANU depune un proect de lege pentru deschi­­s poată fi distribuită în mod rat­al pe p­­ă­­terea­ unui credit de 366 milioa ,­tru toate industriile și nevoile țării, de pe seama ministerelor de ras­ ’ in Italia de pildă, de când unele ape bolți și comunicație. Ședința se ridică la orele 9 --------oxxo-------­ Lucrările comitetu­lui experților Londra.—Primul comitet, care 2) Proectul pentru ratificarea­­ se ocupă cu echilibrarea budget a­­convenției internaționale spentru ’ j german și stabilizarea valutei ( 1919).femaTe(10IXptS d­ ^rmam aplecat eri seară im Pa 3) Proectul pentru adoptarea rii spre Berlin unde își va con­tinua lucrările. Astăzi va pleca 2 lei exemplarul Regimul apelor ce conține noul proect de lege D, general Traian Moșoiu, ministrul lucrărilor publice a făcut consiliului de miniștri o expunere a noului proect de lege cu privire la regimul apelor. In urma unor observațiuni făcute de primul ministru, proectul a fost adoptat de consiliu și urmează ca Joi să fie de­pus pe birourile Parlamentului. Iată ce conține noul proect de lege: Londra, 29­ — «Evening News» și-a deschis o expoziție, la „Mozart“. (Independența). Temperament cald de înțelegător și interpret al naturii, expozantul acesta este dăruit de un sentiment­­ al coloritului, cu totul ieșit din co­­­mun. ” Concomitent cu aceste însușiri ce ne fac să prevedem o carieră de pic­­­­tor mare, un cult al desenului cu totul aparte, lasă să se întrevadă ‘ce poate face acest temperament de­­­ pictor în deplină înflorire. Demne sunt de amintit toate pu­ținele peisagii ce i-au mai rămas nevândute și în care stăruie un „plein-air“ de o vigoare ce trădează pe un adevărat chemat să realizeze o operă frumoasă de peisagist.­­ Tot atât de bine prinse și de just Valorate sânt și capetele de studiu expuse de pictorul Manoliu și care învederează atât studiile temeinice făcute de d-sa, cât și puterea cu care știe să redea caracterul, notele anunță că Macdonald proiectează­­ profund deosebite ale fiecărui mo și la Societatea Națiunilor chestiunea îm­i gg provoace în curând o conferință , del pe care împrejurările i-1 aduce prumutului reciproc de energie electrică v .­­europeană care va avea de scop an înghețat, s’a adus curent electric din Elveția. Pentru acest motiv se discută acum între state. CE CONȚINE NOUA LEGE GENERATORII DE ENERGIE Intru­cât ministrul industriei urmează să prezinte Parlamentului un proect de lege cu privire la generatorii de ener­gie: cărbuni, petrol, gaz metan și căderi de apă, din noul proect de lege al re­gimului apelor a fost scoasă partea cu privire la căderile de apă. Această măsură a fost luată pentru a se obține un regim uniform al acestor factori de energie și pentru că energia ființează o zonă de 10 metri, iar pentru cele plutitoare una de 6 metri, zone cre­ate ca servituti pe cari proprietarul nu are voe să facă vre­o construcție fără m­isterul lucrărilor publice și Consiliul superior al apelor din care fac parte și aprobarea organelor de execuție a legii. Proprietarii vor putea face însă por­turi, depozite, trage șlepuri cu caii, etc. De la zone la șosele se vor construi drumuri de acces. Organele de execuție ale legii sunt: Direcțiunea generală a apelor din mi­­lor conține 10 capitole relative la dispo­­zițiuni privitoare la folosința apelor ca: navigație, plutire, transporturi de lemne, irigație, etc.-----oxo----- Note de artă Expoziția pictorului Manoliu Unul din tinerele elemente, ivite în ce privește apele navigabile se în­­tre mișcarea noastră artistică în ulti­­m­­­­­ul timp, este pictorul Manoliu, care înainte, f .Ceea ce trebue însă relevat, este temperamentul atât de puternic ce domnește în toate lucrările picto­rului Manoliu, ceea ce poate fi cea mai bună indicație pentru amatorii de artă aleasă, care țin să încurajeze și să-i dea putința să se manifesteze cu o și mai mare putere unui pictor tânăr și înamorat de arta sa. --------oxxo--------Pincio. O nouă conferință euro­peană ? Proectele d-lui Macdonald să se ocupe cu chestiunile pentru pacificarea Europei. Această conferință va avea de rezolvat chestiunea reparațiunilor, chestiunea datoriilor internaționa­le, chestiunea raporturilor comer­­ciale­ și reformarea Ligei Națiu­nilor pe baze cât mai largi. In le­gătură cu aceste proiecte agenția Reuter previne opinia publică ca să nu aștepte în curând evenimen­te hotărâtoare. Desfășurarea poli­ticei externe a primului ministru englez este o chestie de timp. De pildă chestiunea rusească nu va putea fi tranșată așa de curând cum cred anumite cercuri. independența Egiptului Paris 29 (Kador).­­ Din Kairo se anunță că noul guvern egiptean a fost format în frunte cu Zagiul Pașa- Regele a acceptat programul guver­nului privitor la indepen­dența complectă a Egiptului. Vineri 1 Februarie 1924 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA — BUCUREȘTI — Calea Victoriei No. 60 (Pasagiul Imobiliara) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI Ș­I LA TOATE AGENȚIILE DE PUBLICITATE Corespondența privitoare la Redacție trebue adresată Primului-redactor Manuscrisele nepublicate se ard: domnii autori sunt rugați să-și păstreze cope Trustul hârtiei - - îndrăznelile speculanților tiparului — Oficiul de vânzare a hârtiei a trimes ziarelor următorul concept de angajament: 1) Ne vom furniza pe tot tim­pul acestei închieeri numai de la fabricile de hârtie din țară, repre­zentate prin Oficiul de vânzare toată hârtia și cartonajele nece­sare tipografiei, ateierelor și edi­turilor întreprinderei noastre. 2) Mărfurile ce nu le veți furni­za, ne obligăm a nu le vinde sub prețurile facturate de d­vs. 3) Facturile d­vs. se vor emite cu prețurile ce oficiul de vânzare va fixa și vor fi în vigoare in mo­mentul când fabrica de hârtie res­pectivă a făcut expedițiunea mărfu­rilor la adresa noastră, indiferent de prețul, ce ar fi fost in vigoare în momentul când s’a prescris co­manda noastră. 4) Ne obligăm a nu comanda nici o hârtie în străinătate, fără a vă întreba în prealabil dacă se poate fabrica de una din fabricile d-stră-5) Plata o vom face la ridicarea mărfii din fabrica d-vs-6) Transportul pe C. F-> cărău­șia de la gară la depozit sau ma­gazie, precum și orice spese oca­zionate cu transportul hârtiei, ne privesc pe noi consumatorii, d-vs., având numai obligația să predați hârtia franco vagon ]a fa­brica expeditoare. Lipsurile pe, C. F. R., vor fi su­portate de noi d­vs. neavând nici o răspundere. 7) La un consum regulat și con­tinuu,­ de 1 vagon lunar, ne veți acorda un premiu de 2 la sută/ 2 vagoane lunar, ne veți acorda un premiu de 3 la sută, 3 vagoane lu­nar, ne veți acorda un premiu de 4 la sută; dela 4 vagoane consuai lunar în sus ne veți acorda o pri­mă de 6 la sută calculat ]n valoa­rea facturior plătite, adicâ in ra­port cu valoarea cantităților de hârtie ce vom f­i­ plătit lunar. Decom­plectarea primei se va face­­ terminarea prezentei convențiuni. Nota bine­înțeles că față de aceste avantaje, nu putem avea pretenți­­uni la alte rab­le sau bonificări și ne vor conforma întocmai condițiu­­nilor dv. generale de vânzare. 8) Termenul acestei convențiuni este de un an cu începere de la 1 Ia­­nu­rie la 31 Decembrie 1924. Ziarele trebue să-­și ia deci aceste obligațiuni, pe termen de un an. Cu toate acestea ziarele au fost averti­zate, printr’o altă adresă că fabri­cili nu garantează fabricațimea, nici livrarea ei la vreme. Fabricile n’au hârtie, dar voise ca toată lumea să cumpere dela ele și numai de la ele. Este evident că îndrăzneala aces­tui monopol ca și a tuturor condiții­lor din angajamentul prezentat zia­­re kwyn’ar fi posibilă fără­­ concur­sul și fără complicitatea g­urvernu­­lui. Și tot așa de evident este că guver­nul ar lua măsuri, dacă diferiți mem­bri și societari ai săi n’ar fi­ direct interesați cu trustul fabricilor de hârtie. Dar până când ? Reforma financiară franceză Paris.­­ Camera a continuat dez­baterea proiectelor financiare, adop­tând în principiu revizuirea unor categorii de despăgubiri de războiu. Com­i­si­un­ea de despăgubiri a stu­diat în ședință oficioasă chestiuni­le privitoare la plata despăgubiri­lor, ridicate de împrumutul ungar. -------------xxxxx------------­ In Italia a început campania electorală Roma. 29. — Astă-seară a avut loc la Palatul Venezia, la orele 21.30 marea întrunire a partidului națio­nal fascist. Au luat parte 7 miniștri, 10 subse­cretari, 22 senatori, 50 deputați, 78 președinți ai depu­tațiunilor și con­siliilor provinciale, 113 primari, 120 directori de ziare, reprezentanții coo­perativelor, ai Consiliului teh­nic și al miliției naționale. Roma 29. — D. Mussolini vorbind în fața unei numeroase adunări fas­ciste a început prim a declara că în timpul campaniei doctorale nu va pronunța nici un discurs. Lupta­ e­­lectorală începe­ de astăzi­ seara și va fi exclusiv politică deci angaja­tă cu cea mai mare seriozitate. Vorbind cu privire la decretul de dizolvare a Camerei, apărut înainte de întrunirea Consiliului partidului național, d. Mussolini declară că prin aceasta a arătat încă odată prin fapte că înțelege să separe ac­țiunea și răspunderea partidului de acțiunea și­ răspunderea guvernului «Fascismul și guvernul sunt una și aceiași, zice d. Mussolini, dar func­țiunile și, implicit răspunderile lor sunt deosebite». Primul ministru expune apoi tactica electorală decla­rând că fascismul va combate cu scrășnicie toate partidele subversi­ve; declară că fascismul respinge­ net orice propunere de alianță elec­torală; fascismul înțelege să cuprin­dă în lista electorală oameni di­n toate partidele, chiar din aceia ce nu aparțin nici, unui partid, dar cari prin trecutul lor mai cu seamă prin conduita lor în războiu, sau prin ca­litățile lor ca teh­niciani ,sau eru­diți îndeplinesc condițiunile necesa­re pentru a fi folositori națiune. Fascismul deci nu ține seama, de par­tide ci valorează după meritul lor și primește pe toți aceia, care sunt dispuși să colaboreze desinteresiat pentru binele patriei. Din Octom­brie 1922 până astăzi nu a fost nici o schimbare în si­tu­a­ți­a politică a partidului fascist. După marșul asu­pra Romei, fiecare din cele trei par­tide principale adică: partidul po­pular, partidul social democrat și, partidul liberal, s-a împărțit în două și chiar mai multe fracțiuni, unii sprijiniți, alții nu guvernul fascist; nu se poate vorbi de o alianță pro­prie zisă cu un partid oarecare. Spre aplanarea grevei din Anglia Londra. — După o săptămână de muncă încordată în studiarea pro­blemelor guvernului, d . IL msay Macdonald a părăsit azi Londra pen­tru a se duce în călătorie particu­lară la Edinburg de unde se va re­întoarce joi. Se crede că până mâine tot servi­ciul căiilor ferate va reîncepe să funcționeze normal, D. Macdonald a trimes o telegramă de mulțumire comitetului mediator trimes de Tra­­dem­ioniști, c­are prin sforțările de­puse a contribuit foarte mult la a­­planarea diferendului. D. Bromley, secretarul Uniunei greviștilor,­ ex­­primându-și satisfacția pentru înțe­legerea re­lizată a declarat: «faptul că un guvern labourist se găsea la putere, aceasta pentru întâia dată în istoria țărei noastre, a contribuit foarte mult la aplanarea grevei». -OXXO­Chestia deținuților greci din Turcia Atena.­­ In ședința Adunărei na­ționale, câțiva deputați au interpe­lat guvernul asupra­ soartei grecilor reținuți în interiorul Turciei, asu­pra grecilor ce urmau să fie schim­bați, contra turcilor din Grecia și a­­supra prizonierilor și ostaticilor ei se află încă în Asia Mică contrariu tratatului din Lausanne, precum și asupra fetelor și bieților tineri greci sechestrați în haremurile tur­cești. Un­ deputat dovedește că din 125.000 oameni valizi arestați de au­toritățile turcești, abia 6500 au fost predați Greciei iar restul se găsește încă în interiorul Asiei Mici. Se ci­tează cazul unde un grec care pose­da două diplome universitare a fost vândut pentru 5 lire. «Nu­ voim, zice deputatul să împiedicăm sforțările guvernului grec pentru restabilirea relațiunilor normale cu Turcia, ce­rem însă că măsuri omenești să se i­­a în favoarea conaționalilor noș­tri». Ministrul afacerilor străine răs­pun­de arătând că transportul osta­ticelor a început de acum 2 lumi și relevă­­ serviciile aduse cu această o­­cazie de comitetul american pentru Apropiatul Orient. «Cât despre fe­tele și băeții, tineri greci sechestrați, însărcinatul de afaceri al Greciei la Angora nu a început încă să se ocupe de această afacere». -oxxo- Un împrumut al Litua­niei în Londra.­­ Ziarele informează că tratativele începute între guvernul britanic și Lituania asupra împru­mutului lituan de 1 milion lire ster­line, sunt pe cale de a fi­ terminate, împrumutul cerut va fi furnizat de Banca Anglia (Bank of England) și va fi garantarea unei noui căi fe­rate până la Memel,

Next