Timpul, iunie 1924 (nr. 360-382)
1924-06-11 / nr. 366
ANUL al XXIV-lea No. 366 ABONAMENTE Ir Un an....................................Lei 800 r 6 luni . •...................................400 y 3 luni.............................. „ 200 Pentru preoți și învățători Intelectuali, funcționari și muncitori se va face o reducere de 50 la sută Pentru străinătate atât costul abonamentului cât și costul exemplarului eâte dublu TELETON *NOT 65S SUB DIRECȚIA UNUI COMITET PRIM-REDACTOR I. JOLDEA RADULESCU Miercuri si Iunie 1924 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI -Calea Victoriei No. 60 (Pasagini Imobiliara) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AGENȚIILE DE PUBLICITATE Corespondența privitoare la Redacție trebue adresată Primului redactor Manuscrisele nepublicate se ard, domnii autori sunt rugați să-și păstreze copie t i IDEALUL RUSIEI -exo- Trotzki ca apostol al idealului țarist și păstrător al tradiției și moștenirea lui Petru cel Mare Asaltul formidabil al Sovietelor, pentru cucerirea opiniei publice europene, în chestiunea Basarabiei continuă. După comunicatele, pornite în avalanșe din preajma recentei conferințe romăno-ruse de la Viena, după campania sortită să rămână sterilă, a așa zișilor basarabeni în frunte cu ridicolul personagiu ce se numea Tziganko, sediul propagandei a trecut direct în patria celor două mari democrații europene, în Anglia și d în Franța. La Londra Sovietele, au asaltat redacțiile mai tuturor ziarelor și prin glasul deputaților, amici ai regimului roșu de la Moscova, cauza rusă a pătruns până în Camera Comunelor. La Paris, sprijinite pe fracțiunea afiliată la internaționala a ll-a a partidului comunist francez. Sovietele au încercat a-și găsi un ecou în opinia publică franceză, iar acum, de curând, însuși Racovski se preocupă grozav, prin «l’Humanité» de politica de odinioară a României, cu unicul scop, pornit din spirit de intrigă, de a dovedi duplicitatea politicei române, față de aliați. Subversivă în fond și agresivă în formă, propaganda rusă nu-și avea, până eri un țel perfect definit. S’a vorbit și de drepturi, imprescriptibile pentru Rusia, s’a atins chestiunea unui ideal etic, propunându-se plebiscit pentru Basarabia, s’a sugerat în fine perspectiva unui ideal de democrație, înfrânt prin desprinderea Basarabiei de trupul comunist al Rusiei, și încorporarea ei la eliromână. O telegramă de or pune, în sfârșit problema pe adevăratul ei teron. Intr’o întrunire din Podolsk, Trotzki, însuși Trotzki, vorbind mulțimei a spus categoric și fără ascunzișuri : «Trebuie să aruncăm peste bord ceea ce n’a fost bun în vechiul regim. Dar în chestia sntrântorilor, guvernul țarului a procedat bine. Trebuie să proclamăm în fața lumei că voim să avem Strâmtorile de la Constantinopol. O țară mare ca a noastră nu poate fi înăbușită din cauza unor capricii sau interese ale altor țări. Basarabia este extrem de importantă pentru noi, fiindcă reprezintă drumul spre Constantinopol. Dacă românii și uneltele lor, polonezii, vor îndrăzni să ne închidă acest drum, noi vom lupta cu ei. Suntem convinși că Strâmtorile ne vor aparține mai curând sau mai târziu, chiar și atunci când Franța și Anglia ar uita de promisiunile ce le-au făcut în cursul războiului și ar încerca să ne împiedice ca să ocupăm Strâmtorile». Nu interesează scopul imediat al acestei declarații. Oamenii politici ai Oeccidentului a. văd în aceasta o intimidare încercată de Soviete asupra opiniei publice europene pentru a obține împrumuturile, ce se tratează. C. Brătianu va vedea desigur necesitatea de a rămâne încă multă vreme la putere în fruntea singurului partid, care după opiniia csale, este capabil a păstra ordinea și integritatea țărei din afară și din năuntru. Ceea ce important este în această declarație a lui Trotzki, și latura pe care voim să o relevăm, aci este îmbrățișarea deschisă și fără rezervă de către Soviete a idealului Rusiei țariste. «In chestia Strâmtorilor, a spus Trotzki, guvernul țarului a procedat bine» Or, aci nu-i vorba de o simplă și întâmplătoare «procedare». E vorba de un ideal tune și scump al Rusiei țariste. E însuși testamentul politic al lui Petru cel Mare, indicând tendința mărturisită și amenințătoare a celui mai atroce imperialism al vremurilor trecute. Nici concupiscența de glorie și cuceriri a lui Wilhelm al II-lea, nici imperialismul colonial al Europei civilizate, n’a cuprins în ele mai multă tendință de expansiune cuceritoare ca idealul poporului rus, moștenit cu sfințenie dela și Petru cel Mare. * Iată-l azi pe însuși Trotzki,dușmanul țarilor, erijat un executor testamentar și pios continuator al operei imperialiste a țarismului. Sunt două concluziuni ce se desprind limpede din această decisivă constatare. In politica internă Sovietele s’au arătat continuatoare fidele ale metodelor autocratice și despotice ale țarismului, în politica externă, Rusia sovietică de azi îmbrățișează, deschis și fără rezervă, idealul politic al poporului Țarilor. Pentru ordinea Europei, docei Iul bolșevic a încetat de mult de a mai fi un pericol. Cordoanele sanitare de la hotarele Sovietelor au fost inutile. De acolo din Rusia roșie de azi, nu ne poate amenința nici o primejdie nouă. Rămâne în picioare trainică și amenințătoare o singură primejdie. Vechia și bine cunoscuta primejdie a imperialismului slav, a tendinței de expansiune și cucerire a vechiului colos țarist. Aceasta e prima concluzie evidentă ce o putem trage din faptele relevate azi. A doua este de ordin pur teoretic. Este constatarea ce se desprinde din afirmarea atât de vie și de proaspătă a idealului Rusiei. Idealul popoarelor rămâne deci o realitate ce nu se poate nega. Peste toate formele noui și ispititoare pe care politicianii vremurilor, vor să le impună țărilor lor, peste toate pretinsele idealuri de democrație și nețărmurită dragoste pentru umanitate și înfrățire internațională, idealul specific al poporului, și tradiția conservatoare a acestui ideal moral și politic rămâne realitate. Oricare ar fi formula politică a regimului, oricât de dușmane s’ar declara ele vechilor formule, idealul politic național și tradiția nu pot dispare de la baza orientării politice a oricărui popor. Este lecția pe care ne-o face însuși bolșevicul Trotzki. Pro Domo Cazul corespondenței lor senzaționale din presa străină Un fapt dintre cele mai puțin banale s’a petrecut în ultimul timp în presa mondială. Mai multe ziare străine au relatat, cu un neobișnuit lux de amănunte, că în România a avut loc o revoluție, că un partid politic a pornit asupra Capitalei, a cucerit guvernul care s-a refugiat peste graniță, și că însuși Regele a căzut prizonierul revoluționarilor. E de prisos să mai insistăm asupra stupidității acestor zvonuri; toată lumea știe că nu s’a petrecut nimic. Cum au luat însă ființă aceste sinistre închipuiri ! S’o spunem curat, prin oficiul corespondenților din București, ai acelor ziare. Credem dar că faptul în sine devine mai mult o chestie care privește breasla gazetărească, decât pe guvern și opinia publică. Căci, Una din două: Ori acești oameni sunt de rea credință, și în acest caz n’au ce căuta în presă, ori sunt inconștienți și atât de proști încât să fie induși în eroare de Meresați, și atunci trebue fatal ca presa să i desavueze și să le dea o altă întrebuințare. Nu găsim nici o vină direcțiilor de ziare străine cari au publicat asemenea elucubrații, ce puteau ele să facă, când Corespondenții le-au transmis ca petrecute, evenimentele în chestiune ? Vina toată e a acestora și numai a acestora, și afirmăm ca e de datoria societăților de presă — în primul rând a Sindicatului ziariștilor — să adreseze un protest în numele tutuor ziariștilor români, presei mondiale. O intervenție a guvernului ar putea fi crezută interesată; un protest al ziariștilor români nu poate fi bănuit ca interesat. Căci, în definitiv, scandalul trebue să înceteze. Acești corespondenți nu sunt la prima recidivă. Cazul recent de pe Nistru e în memoria tuturor. Am protestat atunci când li s'au oprit telegramele, și credem și acum că ei pot scrie orice și oricât de grav despre noi, dar numai să fie adevărat. Când inventează inventează infamii, trebuie puși la locul lor, căci aceea tormai e presă e agentură de spionaj. T. L oxe A fost ceva dar n’a fost demisie.—Ce e cu solidarizarea d-lui general Văitoianu? Un ziar a anunțat Sâmbătă demisia d-lui ministru al domeniilor din guvern. Faptul a produs, cum era și natural, o mare impresiune în cercurile politice și în opinia publică, fiindcă toată lumea recunoaște imposibilitatea în care se află d. Brătianu de a rămâne mai departe la conducerea țării. In afară de aceasta, toată lumea e de părere că criza ministerială e virtualmente deschisă încă din timpul călătoriei Suveranilor în străinătate, așa că anunțarea demisiei d-lui Al. Constantinescu, nu fle el decât să puna capăt unor așteptări prea mult prelungite. Totuși, demisia, atât de firească și de explicabila, a d-lui ministru de domenii, nu avusese loc, și ziarul în chestiune, ca de obiceiu prost informat, nu făcuse decât confirme încă odată reputația să-și de foaie care exagerează și inventează pentru a-și înșela cititorii. A doua zi, celelalte ziare au dat explicațiuni asupra evenimentului care tulburase câteva ore opinia publică. Aceste explicații n’au fost însă, în generalitatea lor, conforme cu realitate. • Iată deci cum au stat faptele: In consiliul de miniștri de Vinerea trecută, d. ministru al domeniilor a cerut un credit de 4 milioane pentru Casa Pădurilor, credit asupra căruia d. Vintilă Brătianu a făcut unele obiectiuni. O discuțiune destul de vie a avut loc între cei doi miniștri, dar în cele din urmă, d- ministru al finanțelor a cedat, și s’a și făcut jurnalul prin care se autoriza Consiliul de miniștri să acorde acel credit. Printr’o întâmplare însă, care rămâne să fie interpretată după voință, jurnalul în chestiune s’a pierdut la ministerul finanțelor, ceea ce a indispus puțin pe d. ministru al domeniilor. Dar nu a fost vorba de demisie, fiindcă, după propria expresie a d-lui Al. Constantinescu, guvernul trebuie să cadă singur și din cauza păcatelor altora, nu mâna acelora dintre miniștri prin cari au făcut, din potrivă, totul pentru a-l salva. • In legătură cu presupusa demisie a d-lui ministru al domeniilor, s’a vorbit în aceeași zi, către seară, de demisia d-lui general Văitoianu. Și această demisie era neverosimilă, prin aceea că d- ministru al comunicațiilor a încetat de a mai fi un protejat al d-lui Al. Constantinescu, și ca atare nu avea de ce să se mai solidarizeze cu acesta din urmă. Aceasta ca atât mai mult, cu cât majoritățile — cărora d. general Văitoianu le este foarte puțin simpatic, — n’ar fi așteptat decât acest gest pentru ca să facă tot posibilul ca demisia să-i fie primită. Croații lui Rădici vor adera la internaționala din Moscova Belgrad. 9. Ziarul «Vreme» află că Rădici șeful partidului țărănist s’ar fi dus la Moscova spre ainegocia intrarea partidului său, în internaționala țărănistă din Moscova. -----OXQ------ Marele mister al existenței consistă în împrospătarea continuă a fondului, prin păstrarea formelor; forme vechi, dar spirit pururea nou — iată ce este conservatismul. M. EMINESCU 2 LEI EXEMPLARUL PROTECȚIA INDUSTRIEI NAȚIONALE [muiN Us Guvernul n’a găsit până acum o soluție......politică Printre chestiunile cari preocupă treilea interes, care cumpănește tot comisia superioară vamală, este]atât de mult ca și celelalte două: modificarea tarifului vamal de import la diferite grupuri de industrii. Se știe că tendința generală atât a Camerelor de comerț, cât și a asociaților, cari vorbesc în numele industriașilor, și comercianților, este să proteguiască cât mai mult industria și produsele naționale, față cu regimul vamal. Factorii cari au, să lucreze la noile modificări ale tarifului vamal, nu au să cerceteze numai interesele fiscale ale ministerului de finanțe. Partea decisivă constă, în atitudinea amănunțită a tutror elementelor cari pot contribui la realizarea intereselor guvernului, fără a se atinge interesele — mult mai însemnate — ale industriei naționale, interese, cari s'au dovedit a fi, uneori și contradictorii cu cele ale guvernului. Un punct delicat în generalizarea regimului vamal este că acei ce vor utiliza mijloace și cunoștințele lor — având bie înțeles în vedere și experiența din trecut — în materie vamală să fie seamă și de un al în complexul cu care se va ocupa comisia superioară vamală, este însă și un al patrulea interes : acel al consumatorilor. Protecțiunea industriei naționale este dorită de toată lumea, însă prin noile modificări ale taxelor exportatoare și cum ar fi direct, sau fie import, din tariful vamal, trei, lovite în produsele lor, fie oferiți consumatorii de scumpiale ministerului de finanțe și ale industriașilor. Este vorba de aspectul gingaș care trebuie găsit când e vorba să se schimbe relațiunile noastre comerciale cu statele hulin printr-o modificare în tariful vamal, spre a protegui o industrie națională, până la un moment dat Concurată de Una similară din străinătate. Desigur, nimic nu ne poate opri ca în interesul industriei naționale, să luăm toate măsurile de dreaptă protecțiune cuvenite capitalurilor investite în industriile românești. Este, desigur, dureros pentru țară faptul că actualul guvern atât de rău văzut de cercurile financiare și industriale din străinătate, din cauza cunoscutei sale politici economice greșite, va avea de suferit de influența acestor cercuri, atunci când va indispune și mai mult interesele străinătății, printr’o schimbare de regim vamal, necumpănită și apoi pus în aplicare numai după anumite interese politice interne.rea produselor și de o eventuală speculă. Guvernul liberal nu a dat până acum această garanție populați linei țărei; căci specula este lăsată fără nici o sancțiune legală și publicul, a fost până acum exploatat, în favoarea unor elemente ce s’au dovedit pornite dintr’un interes personal sau de politică guvernamentală. Din această pricină este de prevăzut că lucrările comisiunei superioare vamale vor fi mult stingherite de vederile guvernului, care n’ar vroi să-și creeze noui conflicte externe; iar pe de alta ar vroi să soluționeze problema numai într’o anumită lătare, în acea mai ales de a mulțumi numai acele interese, cari sunt legate de unele întreprinderi agreabile finanței liberale. I 6 ara și revoluțiile din România ? Nefericitul serviciu de informațiuni al d-lui Duca au apărut, în ultimele zile, in presa europeană, o nouă serie de știri baroce vorbind despre revoluțiile din România, sau numai de la București, despre cucerirea Capitalei, de către legiuiți de țărani și alte asemeni fantasmagorii informative E foarte ciudat cum noi primim zilnic, cele mai puțin importante vești din Paris, Londra și Roma, cum suntem informați în câteva ore de mișcările din Mexic, California ori Japonia îndepărtată și cum, străinătatea chiar vecină nouă, e atât de mizerabil mistificată asupra situației reale din țara românească. La Viena, atât de apropiată de noi și la Budapesta, cea la 3 ore distanță de granița română, se vorbește de situația din România, ca despre cine știe ce insurecții de negri din Africa Centrală. Scandalul nefericitului serviciu de informații al României, a ajuns aplictisi și străinătatea. «Neue Freie Presse» înregistrând știrile despre revoluția din România și desmințirea legației române din Viena reueșe a scrie «Ar fi în cel mai înalt interes al României, dacă lămurirea unor astfel de știri s’ar face repede și dacă nu s’ar lăsa să treacă zile întregi până când asemenea zvonuri vătămătoare pentru țară își găsesc explicația». Lecția oricât ar fi de usturătoare pentru guvernanții noștri, cuprinde neîndoios, o supremă dovadă de bunăvoință, aproape de milă pentru modul nenorocit și primitiv în care funcționează serviciul de informații externe al României- Nu ne mai poate mira, deprecierea valutei românești și rezerva cooperarea capitalurilor străine când se mai adaugă și zvonurile extravagante strecurate în străinătate, prin concursul incapacităței serviciilor departamentului d-lui Duca. Va trebui probabil să mai treacă mult până să priceapă guvernul liberal, că informarea justă și promptă este o chestiune de cea mai mare importantă pentru viața politică și economică a țărei. O interesantă expoziție de artă românească In localul Tipografiei Gutenberg din str. Paris, și subt auspiciile Fundației Culturale Principele Carol, s’a deschis de curând o interesantă expoziție de artă românească E vorba de produsele atelierelor răspândite în întreaga țară a marelui industriaș și om de inimă Vasie Popa. Harnic și cu o voință neînfrântă, trecând peste toate pieseidie ce autoritățile îi pun în cale, în tăcere, d-l Popa ne-a pregătit o frumoasă surpriză. , In sala mare de la etajul I se află Pe lângă toate măsurile vexatorii expuse covoare, multe covoare, luate oficinei d-lui Vintilă Brătianu, etaje în tot felul de țesături și pe motive de colorit românesc. Alături de covoare o mare cantitate de pânză de mătasă (borangic) deasemeni de o mare varietate de țesături și dimensiuni. Apoi confecțiuni: cămăși, rochii, mantouri, pyjamale, batiste, etc., o colecțiune de interesante cusături adunate de prin Banat. Și câte alte lucruri, cari merită să fie văzute... Totul este încadrat în lucrări scumpe de artă, și de cum pășești înlăuntru te simți bine, într-o atmosferă de pace și de reculegere. Nu putem stărui îndeajuns pe lângă amatorii de artă casnică să nu lipsească de a vizita interesanta expoziție a d-lui Popa, și, mai ales nu știm cum să-i mulțumim d-lui Popa pentru opera realizată cu atâtea sacrificii. Dar îl știm pe dl Popa modest, și mai ales dușman al laudelor. De aceea ne mulțumim deocamdată cu aceste puține cuvinte, fiind siguri că toți cei ce se vor duce să-i vadă Opera îi vor face o faimă mai folositoare decât Cea pe care i-o poate da o notiță de gazetă, V. te. an Roman. — D. Mussolini relevă în discursul său rostit la Cameră că deputații din opoziție cari au desbătut răspunsul la discursul Reelui, au repetat timp de 20 de luni aceleași motive, astfel că nu vedem nimic nou în atitudinea politică a partidelor din opoziție. întreaga opoziție a’ai biz,uit în atitudinea sa numai pe două motive nou, adică rezultatele alegerilor din alte câteva țări și din Italia. In ce privește rezultatele din Germania știm că această țară revenea mereu în cursul discuțiunilor socialiste. Am putea spune oare un cuvânt definitiv asupra rezultatelor alegerilor franceze? De fapt cartelul din stânga are 276 deputați, dreapta are 264, este deci numai o deosebire de 12 scaune. Avem 29 comuniști însă prin funcțiunea lor istorică aceștia sunt destinați a pricinui numai neajunsuri. RELAȚIILE CU ANGLIA In ce privește Anglia cunoașteți cifra slabă a platformei electorale, fără a socoti că laburismul s-a format în cursul secolelor de luptă în timpul unei munci îndelungate. De altfel și Macdonald are neajunsuri provocate de minieri. Vorbind în urmă de alegerile italiene, Mussolini relevă că 3.000.000 alegătorii au votat pentru fascismul, un echivalent considerabil pentru toate voturile opoziției unite. Adevărul este — adaugă Mussolini că partidele învinse caută mereu să înfiereze rezultatele acestor alegeri. Totuși nu s-a văzut încă în Italia o mișcare politică atât de importantă. MILITIA NAȚIONALA FASCISTA Vorbind de miliția națională, Mussolini declară că aceasta este o su pollii Hi și măreață forpartidului insstituție admirabilă mată din membrii c.ist însuflețiți de disciplina militară. Din anul 1922 încoace 1111 putem tăgădui că viața s’a ameliorat datorit guvernului fascist, întreaga situație internă s’a ameliorat simțitor. “^POLITICA EXTERNA In ce privește politica externă — Mussolini declară că mai multi chestiuni mari și mici au fost rezolvate în mod satisfăcător în interesul Italiei. Fără îndoială că, avem vnsa de rezolvat chestiuni mai mari mai ales aceea a reparațiunilor, facilitată acum prin faptul că Stresemania a declarat că va accepta planul lui Dawes. Cred totuși că situația Italiei s’a îmbunătățit mult în comparație cu alte state. Trebue să veghem, căci câteva tratate au fost redactate în spiritul, sau cu sabia în mână, sau după spiritul drept.. Aceasta nu s’a făcut în consecință s'au ivit protestări și dezechilibrări în Europa, cari pot provoca o criză. De aceia trebue să veghem căci pe lângă politica noastră de pace trebue să ținem gata toate forțele noastre terestre, marine și aeriene. Trebue să rămânem în Societatea Națiunilor căci acolo se vor discuta aceste probleme și se vor lua hotărâri, și Italia nu va putea să lipsească. Mussolini declară în urmă că Parlamentul va funcționa neîntrerupt, toate valorile, toate competințelel vor fi utilizate pentru refacerea completă a patriei. Discursul a fost primit cu aclamațiuni frenetice. Deputații in picioare au aplaudat strigând: «Trăiască Mussolini».0X0 Alegerile prezidențiale în Statele Unite Washington. 8. — Cercurile oficiale din anturajul imediat al președintelui Coolidge emit opinia că punctele esențiale ale politicei externe, pe care le va propune partidul republican în campania electorală, vor fi: 1) aplicarea raportului Dawes, considerat ca cel mai mare pas economic al secolului, care, deși nu are nici un caracter oficial, se bucură totuși de deplina aprobare a președintelui; 2) participarea Statelor Unite la Curtea internațională de justiție, conform proiectului d-lor Harding și Hughes; 3) convocarea cât mai grabnică a unei rrie mp de export din Bucovina. Reduce cerințe de dezertridre* se va aplica la exportul de Conferința de la Lemberg Pentru stabilirea legăturilor de cale ferată între România și Polonia ° x ° Săptămâna trecută a avut loc la Lemberg o conferință între delegații căilor ferate române și polone. NOUA LINIE DE FRONTIERA Delegații au căzut de acord asupra măsurilor necesare pentru descongestionarea liniilor de frontieră. In acest scop se pune în circulație până la 1 iulie o linie secundară între stațiile Luzan Stefanovka-lb,rodt [UNK]nkat-Kk,101 nea, linia aceasta, pe partea de pe teritoriul polon este gata construită și dată circulației. Rămâne ca România să construiască podul de la Luzau, materialele necesare sunt toate pregătite astfel că construirea nu va întâmpina dificultăți. UN POD PESTE NISTRU CU SPRIJINUL FINANȚEI PARTICULARE DIN BUCOVINA S’a discutat de asemenea punerea în circulație de alte nouă linii și în special chestiunea liniei Stefanovka-Zaiescik. Linia aceasta pentru a fi făcută utilizabilă, necesită construcția unui pod peste Nistru. Podul, care ar fi jumătate proprietatea statului român iar jumătate proprietatea Poloniei ar costa 650.000 zloți. Delegații români au declarat că această linie interesează calea ferată particulară din Bucovina, care actualmente are atât de slabe resurse financiare încât propunerea polonă nu poate fi luată în considerație. Cum această linie este de importanță covârșitoare pentru industria Bucovinei s-a lansat ideia ca industriile respective și băncile care le comanditează să fie interesate la construcția acestui pod, aceasta, pe calea unei noui emisiuni de acțiuni ale căilor ferate particulare din Bucovina, care și-ar mări astfel capitalul. Dat fiind interesul imens al acestei linii pentru traficul bucovinean, propunerea, are toate șansele să devină în curând realitate. REDUCERILE DE TARIF S-au discutat de asemenea chestiunile tarifare și dezideratele exportatorilor de cereale din Bucovina. Conferința a decis ca dela 1 August să intre în vigoare o reducere specială pentru transporturile cereale, oleginoase, și făinăi. De asemenea se va bucura de o reducere mai mică și exportul lemnului. La importul în România vor avea o reducere importantă pe căile ferate polone cărbunii. Mai târziu vor beneficia de aceste reduceri și alte articole așa încât prețul produselor importate în România prin transit pe căile polone se va este și simțitor. Tarifele se vor modifica în curând în sensul acestor hotărâri, astfel ca noua recoltă să beneficieze de reducerile acordate. Un război japonez-american , Lafayette 8. Războiul japonez-american fiind numai un războiu naval, Japonia va proteja cu o parte din armata sa, Manciuria, împotriva unei înaintări posibile a rușilor și ar putea proteja căile ferate chineze în propriul său avantaj, precum și în folosul Franței care este financialmente mult interesată în traficul acestor linii de transport. Ziarele vorbesc de resentimentul popular al Japoniei, care ar repurta din diferite cauze, dintre care mândria de rasă căci în timp de 25 de ani Japonia a progresat ocupând un rang însemnat printre marile puteri. Rasa galbenă își afirmă calitățile. Japonia nu admite ca America, Australia sau Canada să-și închidă porțile, considerând pe emigranții japonezi, la fel cu negrii. Japonia are nevoe de expansiune cu surplusul său de populație. Nu prin sistemul porții închise Statele Unite vor putea să rezolve această problemă. Cablul telefonic București-Belgrad Printr-un jurnal al consiliului de miniștri ministerul comunicațiilor a fost autorizat a continua lucrările de terminare a construcțiunii circuitului telefonic între București și Belgrad, lucrări care necesită suma de 1.210.000 lei. Totodată ministerul comunicațiilor a fost autorizat să prezinte Regelui Mesagiul pentru trimiterea proectului de lege relativ la deschiderea acestui credit, în deliberările corpurilor legiuitoarei