Timpul, iulie 1924 (nr. 383-388)
1924-07-02 / nr. 383
< ANUL al XXIV-lea No. 383 . ABONAMENTE Un an ... .....................Lei 800 6 luni ............................. . . . 400 3 luni..................... . . . . » 200 Pentru preoți și învățători Intelectuali, funcționari și muncitori se va face o reducere de SO la sută Pentru străinătate atât costul abonamentului cât și costu exemplarului este dublu TELEFON No. §55 SUB DIRECȚIA UNUI COMITET RIM-REDACTOR I. JOLDEA RĂDULESCU 4 -j J X l Să facem politică o datorie a tuturor bunilor români —exo Opinia publica românească, — atâta câtă este și în măsura în care este, — urmărește cu oarecare atențiune viața politică și pare a nu-și ascunde gustul pentru această artă care pasionează de atâta vreme straturile superioare intelectualicește ale claselor noastre sociale. înainte de războiu, exista și în România o mișcare politică, dar ea nu ajunsese să cuprindă în vârtejul ei nimicitor și creator totodată, massele cele mari ale poporului. Ar fi fost, din punctul de vedere al teoreticienilor democrației actuale — ei înșiși niște încurcă lume cari au răsturnat spre paguba adevăratei democrații, toate bunele tradiții din cari se alimentau energiile vieții politice creatoare, — mai degrabă un simulacru de viață politică, decât o mișcare politică în strictul sens al cuvântului. Totuși, așa cum a fost ea, cu toate lipsurile și cusururile ei, acea viață politică a României mici, a creiat, orice s’ar zice, România de astăzi, și-a desvoltat încetul cu încetul gustul pentru politică. Și azi se mai găsesc cetățeni de treabă cari-și fac un punct de onoare din a se făli că nu sunt înscriși în nici un partid și că n’au principii politice, dar asemenea tipuri cari se exclud ele înșile ca noapte din circulația publică a unui popor, se observă cât mai rar, și ar fi dispărut poate cu totul dacă lipsurile mari sub cari se înfățișează viața politică actuală n'ar fi desgustat și pe cei mai optimiști și și mai buni de politică. Mai ales în vremea din urmă, se observă o mare depresiune a avântului moral cu care toate clasele sociale, forțate să reintre în activitatea publică și înfrățite oarecum prin exercițiul sufragiului universal, s’au aruncat în primele momente în viața politică. Metodele noui introduse de oamenii și partidele scoase la suprafața vieții politice de către împrejurările postbblice, au făcut pe mulți să regrete elanul lor suveranul din primele clipe, și să abandoneze apoi cu totul preocupația pentru politică, în mâinile unor elemente cari s’au dovedit a nu fi avut întotdeauna nici înclinarea fireasca, nici calitățile necesare pentru a face politică și a cârmui. De aceea, foarte mulți intelectuali foarte mulți profesioniști liberi, multe elemente producătoare, stau deoparte de politică, și vedem cum rândurile întâi ale vieții publice simt invadate de nechemați și impostori. E bine aceasta ? E spre folosul țării și spre acela al nostru al tuturora î " Hotărât că nu. Noi înțelegem desamăgirea de care au putut fi cuprinși toți bunii români la spectacolul pe care-l dau cei nechemați și cei intruși în viața politică românească. Dar acesta nu e un cuvânt ca energia lor să descrească, și tocmai ei să părăsească lupta. Mai sunt în jurul lor formațiuni politice și oameni cari, prin trecutul și înțelepciunea lor pot să le ofere cele mai mari garanții de prosbitate și bună cârmuire publică. Strânse în jurul acestor oameni, elementele bune, cinstite și capabile, nu pot decât să folosească țării, și, indirect, și lor înșile, fiindcă într’o țară bine cârmuită, prosperă și productivă, toată lumea e mulțumită și fericită. Să lăsăm dar desnădejdea la o parte să ne scuturăm de tembelismul nostru oriental, care a pășit și dincolo de Carpați, și să înțelegem că una din datoriile noastre cele mai mari față de patrie, este să facem politică. Așa cum în vreme de războiu, suntem obligați să ne dăm tributul de sânge pentru țară, — în vremuri normale trebue să dăm țării toată energia și toată priceperea noastră pentru propășirea ei. Și în vremuri ca cele de astăzi, ar fi o dezerțiune și o rușine ca cei buni și capabili să continue a sta deoparte. t UN ARDELEAN Zece ani de la atentatul de Sarajevo Belgrad, 30. — Comemorând sărbătoarea «Vidovdan» (aniversarea bătăliei din Kossovo), ziarele consacră lungi articole asupra evenimenelor petrecute în ultima decadă și survenite la aceiași dată, mai ales atentatul din Sarajevo și semnarea tratatului dela Versailles. «Satmuprava» scrie : «Fatalitatea a voit că în această zi să sară scânteia din Sarajevo, spre a pune în fierbere întreaga Europă. Sforțările uriașe făcute de poporul nostru și de aliații noștri au împiedicat ca acest cataclism să se transforme într’un prăpăd al civilizației și au pus la cale reînvierea și unirea complectă a statului nostru, deschizând în acelaș timp sorți noui pentru omenire. Spre îmbunătățirea relațiilor franco-engleze Londra 30. — Se anunță din Berlin că răspunsul german la nota britanică privitoare la controlul militar asupra armamentelor germane, a fost transmis astăzi la Paris. Acest răspuns ar fi redactat într-un ton împăciuitor și înseamnă un nou pas înainte pe calea îmbunătățirei relațiunilor franco-germane, inițiate săptămâna trecută de d. Herriot când au fost repatriați exilații din Ruhr și liberați prizonierii de acolo. Germania va fi invitată la conferința interaliată Londra 30. Referindu-se la conferința din Londra, care va avea loc la 16 iulie corespondentul diplomatic al ziarului «Observer» spune că se vor invita și reprezentanții germani, spre a face propunerile lor. Un accident alarmant la Londra Londra, 30. — Un accident alarmant s’a întâmplat ori dimineață cu expresul care circulă de la Londra la Aberdeen. In apropiere de Dundee au deraiat 7 vagoane. Din fericire nici unul nu sta răsturnat și nici unul din pasageri rug a fost serios rănit. Pasageri au fost transbordați în cele 5 vagoane din față care nu deraiaseră și după două ore trenul și-a putut continua drumul. Incidentul italo-iugoslav Belgrad, 30. Consiliul de miniștri a examinat telegramele privitoare la incidentul de frontieră italo-iugoslav și a reafirmat dorința sa de a menține intactă prietenia cu Italia în interesul celor două țări și a păcii din Balcani. Șeful guvernului albanez la Belgrad Belgrad, 30. — Fostul președinte al guvernului albanez, Ahmed Zoggan, se află de ori la Belgrad, fiind însoțit de secretarul său și de 12 ofițeri. De la italienii din America Roma 29. Italienii aflători dn America de Nord au făcut o ofertă Comisariatului aeronauticei din Italia, prin care voesc să susțină cheltuelile raidului aerian transpolar până la suma de 2 milioane lire, cari se vor strânge ușor prin subscripție. Amundsen care a trebuit sa renunțe la expediție, din cauza lipsei de fonduri, va participa de asemenea la acest raid. Aparatul transpolar. cut un echipagiu de 5 persoane sub ordinele deputatului Locatelli a sosit la aerodromul din Bricojano, de lângă Borne. i , Fuziunea Tratativele pentru găsirea formulei menite a nu strica fuziunea țăranisto-națională stau azi în acelaș stadiu în care se găseau Sâmbătă seara. Se pare că ambele partide vor conveni la acceptarea unei conduceri provizorii, încredințată d-lor I. Maniu, Vaida Voevod, I. Mihalache și dr. Lupu. D. C. Stere a convenit a nu face din chestiunea d-sale personală o piedică a încheerei foamnei și ca atare renunțând la calitatea pe care i-a dat-o Congresul de la Chișinău va accepta soluția conducerei provizorii până la potolirea patimilor și la curățirea noului partid de elementele discordante care țin să facă jocul celor interesați ca fuziunea să nu se realizeze. In fața solidarităței țărăniste elementele nedecise din partidul național încep a vedea singura cale pe care se poate înfăptui fuziunea. Apropiata vacanță politică va aduce și soluționarea crizei fuziune și atunci, în lupta dintre Stere și tachiști se va vedea dacă țărăniștii vor sacrifica pe d. Stere ori partidul național pe tachiști. O conciliere însă între aceștia rămâne tot imposibilă. Pe foi de calendar Poliția Poliția a trecut azi pe planul întăiit al preocupărilor generale. Cele două crime pasionaseră prea mult opinia publică a țării. Sălbăticiții asasinării lui Cair și formidabila îndrăzneală a ucigașilor, lui Take Petrescu deveniseră cele mai palpitante preocupări ale zilei. Poliția își avea natural partea ei enormă de blam și de batjocură. Asasinii nu fuseseră prinși. De eri însă poliția triumfă. Ediții speciale ale ziarelor anunțau că zgomot, marea bătălie câștigată, cu neașteptate triumfuri de buna și mult bârfita noastră poliție. Începuseră însă atunci, pe când se spunea că poliția e proastă, să se pună în evidență multe din marile lipse ale organizației menite a garanta ordinea și siguranța cetățenilor. Capitalei. Nu vom micșora meritele poliției, conchizând după concursul fericit de împrejurări care am dus la descoperirea asasinilor. Nu înseamnă însă că dacă azi Poliția e triumfătoare, criticile ce se făceau atunci n’au fost juste. Adevărul trebue spus, și mi vor fi de prisos îndreptările. Avem polițiști merituoși, conștienți, harnici și cu reale aptitudini, avem câțiva agenți cu cari se poate făli detectivismul. Avem însă și miciți polițiști netrebnici. In genere poliția si siguranța e rău organizată. Este în primul rând cu totul insuficientă, și apoi subt nivelul autorităței ce ar trebui să i se atribui. Oricine trece granițele țării este izbit de autoritatea agentului polițienesc de aiurea. Agentul de pasă de la B.Pesta, Berlin, Roma, Paris ori Londra este într'adevăr cineva. Un singur gest al său este suficient ca să comande disciplina străzei. Solicitat e capabil să dea străinului orice fel de lămurire și în cazul delicate» știe să intervină «când trebue» și are perfecta conștiință a îndatoririlor sale. Să mai comparăm pe acesta CU sergentul nostru de stradă peste care dau șofeuri și birjari, și pe Urmă îl înjură că am s’a ferit din Calea vehiculul. Dar rolul agenților în scandaluri, la întruniri, alegeri și atâtea împrejurări vitrege. Oricine zâmbește gândindui-se la autoritatea sergentului nostru de pasă. Dar agenții? Pe drept ori pe nedrept, agenții brigadei de moravuri, însărcinați cu controlul vizelor femeilor de stradă se bucură de cea mai hidoasă reputație. Și fie că sunt, fie că nu sunt, cum se spune «întreținuți» de ele, nu reușesc decât să provoace penibile scandaluri. Desigur că în îndreptarea lucrurilor primul lucru de care se va vorbi vor fi fondările. Să se dea și lucrările să se îndrepte. S’a cerut aceasta în mod imperios de către toată lumea cu ocazia recentelor asasinate. Faptul că asasinii au fost prinși nu dărâmă nimic din justele Critici ce s’au făcut. Poliția trebui îndreptată HYP. 2 LEI EXEMPLARUL Marele mister al existenței consistă în Împrospătarea continuă a fondului, prin păstrarea formelor, forme vechi, dar spirit pururea nou —• iată ce este conservatismul. M. EMINESCU in amintirea dezastrelor ( Ermil Pangrat) despre spiritul de anarhie din actuala guvernare In ședința din urmă a Senatului, vorbind în chestiunea Academiei române, și a nepăsărei și lipsei de control a organelor, Statului fată de unele instituții, d. Ermil Pangrati, a amintit și unele lucruri pe care guvernul le socotea Uitate fi îngropate. Senatorul liberal a vorbit răspicat de un spirit anarhic care domnește în administrația noastră și a răscolit amintirile dureroase ale dezastrelor de la gara de Nord, atelierele C. F. R. exploziile dela Cățelu, Domnești și Pirotehnic. S’au instituit în toate aceste prilejuri, anchete severe, s’a făgăduit că se vor, lăa sancțiuni, că măsurile de îndreptare și pedepsirea vinovaților nu vor înârzia. Să reamintim numai recentul caz al dezastrului dela Pirotehnie. In fața revoltei produse în opinia publică, guvernul, și primul vinovat generalul Mărdărăscu, au făgăduit solemn în cuvinte ceremonioase, că se va ancheta cu strășnicie și se vor da sancțiuni exemplare. Unde este împlinirea făgăduelii? D. ministru, de răsboiu, a făcut abia acum un lucru ce trebuia făcut de mult. A întreprins un turneu de inspecții la toate depozitele de muniții din țără. Ce va fi constatat acolo nimeni nu știe și nici nu se văd măsurile de îndreptare. In lipsa unor scuze oarecari ce trebuiau lămurite prin anchetă, vinovații adevărați rămâneau generalul Mărdărăscu și subalternii săi din pisiister, a căror neglijență și incompetență vinovată nu puteau rămâne nepedepsite. Acele împrejurări scuzabile n’au putut fi fixate, cum rămâne deci cu făgăduiala sancțiunilor? Cine le va purta D. Ermil Pangraiî a făcut foarte bine că a amintit acele lucruri cari sunt «dovada spiritului de anarhie care stăpânește guvernarea noastră.» Evenimentele din Italia și presa franceză Paris. 29. — Evenimentele din Italia continuă a interesa presa franceză. «Figaro» numește pe Mussolini cel mai bun om de stat pe care Italia l-a avut de multă vreme. «Le Journal» notează că actuala agitație a unor anumite cercuri revoluționare, nu este decât un bluff. Noua convenție cu Banca Națională Convenția intervenită între guvern și Banca Națională, pentru acordarea unui credit pe baza valoarei redevențelor vândute de ministerul de industrie, cuprinde următoarele : Art. 1. — Se deschide pe seama ministerului finanțelor un credit extraordinar în sumă de 1.516.000.650 lei care se va acoperi din suma rezultată prin vânzarea produselor albe petolifere provenite din redevența și impozitele în titei cuvenite Statului, conform aprobării date prin jurnalele consiliului de miniștri No 112 din 28 Ianuarie și No. 771 din 16 Aprilie 1924. Suma în lei reprezintă contravaloarea pe cursul mediu actual a 7.589.000 dolari, pe care societățile cumpărătoare se obligă să le avanseze Statului, din cari 510 de dolari, circa 102.&10.000 lei, sunt deja vărsați la Banca Națională, iar restul se va depune în cursul acestui an până la data de 14 Mai 1925. Din totalul sumei se va vărsa Innar ministerului finanțelor sumele ce vor fi necesare pentru completarea acoperirii prevederilor budgetare ale ministerului de industrie și comerț pe anul 1924, privitoare la această sursă de venituri-Art. 2. — Se autoriză ministerul finanțelor să încheie cu Banca Națională o conventiune, pe baza căreia Banca Națională va pune la dispozițiunea ministerului chiar de acum și treptat cu necesitățile întreaga sumă ce statul are să primească din această vânzare. Art. 3. Ministerul finanțelor în intelegere cu Banca Națională va face din acest credit extraordinar acoperirea datoriilor flotante rămase din exercițiile trecute ale bugetelor Statului conform jurnalului consiliului de miniștri No. 112 din 28 ianuarie 1924. Grâul românesc Iar Turcia Calitatea grâului neutru este superioară celui american Va părea multora, desigur, curios că un stat, cum e Turcia «ar» este de atâtea veacuri în relațiuni comerciale cu țara noastră, nu denumește grâul nostru sub numele generalizat «românesc». 0i la «lasificat sub trei denumiri generice de: grâu de Basarabia, grâu de Dunăre și grâu de Dobrogea. Oficialitatea noastră a aflat acest fapt acum de curând dela d. Mănescu( atașatul nostru comercial pentru Turcia, după un ultim raport asupra situației importului și exportului în Turcia, că grâul românesc e cunoscut în țara semilunei și în orient, în special sub cele trei denumiri mai sus pomenite. Din interesatntul raport al atașatului comercial pentru Turcia aflăm că morile din Constantinopol și din celelalte localități turcești nu sunt destul de perfecționate și astfel nu scot maximum rendimentului de făină. Explicația morarilor din Turcia este că toate cele trei tipuri de grâu din România au bobul cu coajă groasă. In special grâul din Basarabia are o greutate hectolitrică de 80—81 hal. cu 3 până la 4 la sută secară și 1 până la 2 la sută corpi străini. In general grâul de Basarabia dă o făină albă, forte, bogată în gluten și este clasificată cai superioară faunei rusești. Făina aceasta, de calitate superioară, se vinde cu 13,75—14 piaștri ocaua, franco moară. Al doilea tip de grâu românesc «Danube» are o greutate în general de 77—79 hl. și e mai consistent decât genul «Dobrogeni». Totuși grâul american «Dare», care avea căutare însemnată până în preajma războiului este mai prejos în calitate tustreselor tipuri românești. Grânarii din Turcia au încercat— fără a parveni însă să capete un rezultat favorabil — să obție de la agricultorii români ca vânzarea grâului să se facă «poids ă de livrez» și nu «fob», cum se obicinuește contractul, de la încheierea păcei. Apropiata conferință de la Londra Conferința interaliată convocată la Londra pentru ziua de 16 Iulie se anunță sub auspicii cari ne permit să sperăm că de astă dată va reuși să se pună bazele unei definitive și pașinice înțelegeri în chestia reparațiilor și evacuărei Ruhrului. Țările aliate, inclusiv Statele Unite s’au grăbit să primească invitația. Din Berlin se afirmă că răspunsul Germaniei la nota anglo-franceză va fi conceput în același ton împăciuitor, că va adera la controlul propus, iar guvernul francez, ca , o dovadă a bunelor sale intenții , a procedat la punerea în libertate a unui număr de peste 60.000 de prizonieri și deportați din Ruhr. Această din urmă măsură este mai ales salutată cu mare satisfacție de presa engleză, care vede în ea cea mai importantă dintre perspectivele favorabile pentru conferința de la Londra. Mai ales , e de relevat că eliberarea celor 160.000 de prizonieri și deportați din Ruhr este de natură a influența în bine întreg poporul german , fără deosebire de culoare politică, și prin aceasta a paraliza întreaga acțiune a naționaliștilor germani întărind poziția guvernului din Berlin, care în tratativele ce vor urma la Londra va fi mai temeinic sprijinit de voința poporului. Rămâne acum ca viitoarea conferință să găsească formula garanțiilor de plată oferite Franței odată cu evacuarea teritoriilor ocupate și în această prință e permis să nădăjduim că se va ajunge la o înțelegere, având în vedere bunăvoință ce se manifestă din toate părțile. Astfel, speranțele la care a dat naștere schimbarea de regim în Franța sunt pe cale de a se realiza și deocamdată nici un punct negru nu se zărește care să amenințe zădărnicirea acestor speranțe. Conferința de la Londra e așteptată de toată lumea cu o legitimă nerăbdare și cu sentimentul general că în sfârșit Europa este pe calea cea bună pentru restabilirea definitivă a păcei și pentru începerea temeinică a marei opere de refacere economică și financiari atât de mult întârziată. Miercuri 2 Iulie 1924 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI -Calea Victoriei Ho. 60 (Pasagiul Imobiliara) PUBLICITATEA se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AGENZIILE DE PUBLICITATE Corespondenta privitoare la Redacție trebue adresată Primului-redactor Manuscrisele nepublicate se ard, domnii autori sunt rugați să-și păstreze copie Corpurile legiuitoare ------° X °— Camera Ședința de Duminică ziua. D. Bețianu protestează că s-a închis discuția la legea învățământului înainte ca vreun deputat al Basarabiei să-i fi putut exprima punctul său de vedere. D. R. Franasovici, subsecretar la interne răspunde deputatului liberal disident M. Sasu, în chestiunea prefectului de Brăila, d. Șerban Răducanu. D. Franasovici aduce elogii d-lui Răducanu pentru zelul ce a a pus ca să se ridice localuri de școală în Brăila. Se aleg apoi Un delegat în prevederile legii comercializării în persoana d-lui Leonte Moldovanu, și unul conform legii minelor în persoana d-lui Duca, D. dr. Sever Dan, secretarul general al partidului național face următoarele comunicări: Rog pe d. ministru al externelor, să îmi dea răspuns la comunicarea ce am făcut acum luni, cu privire la prisonierii noștri din Rusia. Soțile și părinții acelor prisonieri așteaptă cu nerăbdare să vadă că onoratul guvern se ocupă de soarta bieților prisonieri, între cari unii de 10 ani nu și-au văzut casa. Ziarele au anunțat, că după conferința din Viena, s-a găsit un aranjament cu Republica Sovietică, pentru aducerea acasă a prisonierilor noștri. Dacă știrea este adevărată, de ce nu grăbesc autoritățile administrative, să vestească familiile prisonierilor, ce trebue să facă, pentru ca prisonierul să se întoarcă acasă cât mai curând? Rog pe d. ministru al finanțelor să dea lămuriri, care este cauza, că unele administrații financiare din Transilvania refuză să plătească titlurile scadente ale Imprumutului Transilvaniei, cu toate că domnia sa a dat asigurări Camerei, încă acum un an, că titlurile se vor plăti? Are cunoștință de ministru al finanțelor, că unele administrații financiare din Transilvania plătesc numai acelora, cari prezintă acum titlurile, iar acelora cari au depus mai de mult titlurile pentru preschimbare se refuză plata? D. I. Duca, ministru de externe răspunde că tratativele nu au dat nici un rezultat și cu această chestiune se ocupă în prezent misiunea Nausen. Noi, spune d. Duca, am angajat tratative cu Rusia Sovietică pentru repatrierea evreilor ruși din Basarabia conform intervențiunii Soc. Ica, D. T. Iacobescu cere anularea contractelor de arendare a terenurilor de rezervă care să fie distribuităutenilor îndrituiți a fi împroprietăriți. Se ocupă apoi de apărarea averei a vieței cetățenești și cere guvernului să ia măsuri ca organele polițienești să fie vigilente. In al treilea rând întreabă pe ministrul de interne de ce n’a luat măsuri împotriva directorului de poliție din Cetatea Albă, vinovat de multe abuzuri, menținut în slujba numai pentru că e un zelos agent liberal. D. dr. C Angelescu, ministru roagă Adunarea ca azi luni să se țină ședință la orele 9 dim. pentru ca să se poată termina votarea legiinvățământului. D. V. Brătianu, cere intervertirea adinei de zi pentru ca să se voteze mai multe proecte de lege financiare, credite, anulări de credite și altele. Se admite și se votează vreo zece proecte, între care și proectul prin care termenul de grație pentru plata datoriilor în valută forțe se amână cu trei luni. D. D. R. Ioanițescu, relevă din nou alte abuzuri cU revizuirea împroprietărirei săvârșite în jud. Ilfov, apoi cere cu inzistență ca în ședința de Luni d. am., să-și desvolte interpelarea în privința trustului fabricilor de hârtie. D. dr. C. Angelescu, ministru. D. ministru de industrie m'a rugat să comunic Camenii că în ședința de Luni d. am. se va desvolta neapărat acea interpelare iar dacă sesiunea se va prelungi câteva zile, atunci discuția va avea loc joi. Se pune la vot raportul pentru ridicarea imunității parlamentare a deputatului liberal Sbârnea, condamnat la 6 luni închisoare și se admite CU 97 voturi. Locul deputatului Sbârnea va fi declarat vacant. La art. 1 vorbesc d-nii 1. Matei, liberal, Bețianu, care face o analiză a întregului proect și regretă că nu au fost consultați specialiștii și asociațiunile corpului didactic de toate gradele. Constată că nici comitetele școlare, nici comisiile nu pot întreține școlile, lucru afirmat și de d. ministru de instrucție. D-l Stan Morărescu vorbește în sprijinul legii, în aplauzele liberalilor, și după ce termină e felicitat de ministrul de instrucție. ’ — De ce nu l-ai aplaudat Mirto? întreabă d. Aslan. — Dacă nu, se uită la mine! (Ilaritate). Articolul se votează nemodificat. La art. 3 d. dr. Angelescu precizează că azi școlile confesionale sunt statificate. Pe viitor cine va voi să întrețină școli confesionale e liber. Art. 2—6 se votează nemodificate. La art. 7 d. Rudolf Brandsch aduce mulțumiri d lur Vaiăa și V. Braniște pentru modul în care au știut să se poarte față de minorități. Oratorul propune un amendament în scris că în comunele unde populația minoritară trece de 50 la sută limba română să fie propusă din clasa d-a. Se admite amendamentul propus de d. dr. Bogdan în forma următoare: In comunele cu locuitori de diferite limbi, ministerul de instrucție va înființa școli de stat cu limba de predare a minorității respective în proporțiunea prevederilor, legii ca și pentru români. Adică dacă sunt 50 la sută elevi minoritari limba de predare va fi minoritară, limba română fiind obligatorie. La art. 9 părintele Drăghici întreabă pe d. ministru dacă dispozițiile legii se aplică și absolvenților, a patru clase din anul acesta. D. dr. C. Angelescu: Nu, legea se va aplica treptat și nici acei care se găsesc acuma în cl. 2, 3 etc. Părintele Drăghici e împotriva amendamentului d-lui Popescu-Zăstreni care a cerut ca absolvenților a 7 clase primare să li se reducă 6 luni din serviciul militar. Vorbesc la acest amendament d-nii I. Simionescu, Șt. Morărescu, M. Sturza. Amendamentul d-lui Popescu e respins. Se naște însă un violent schimb de cuvinte după votarea articolului între majoritari. Majoritatea votează art. 10—39 după care ședința se ridică. Observăm că la art. 28 care prevede închisoare pentru părinții dacă copiii lor nu se duc la școală a fost oarecare discuție și s’a cerut chiar, de către liberali, suprimarea articolului. ȘEDINȚA DE NOAPTE I In ședința de noapte se reia discuțiunea și votarea articolelor reformei învățământului primar și normal primar. Amendamentele se resping «din principiu». Totuși d. I. Simionescu a reușit să facă să i se admită un amendament, prin care se desființează controlul învățământului religios, exercită de ministerul instrucțiunii prin inspectori speciali (art. 62). O vie discuțiune pedagogică s'a născut în jurul art. 65. D. Toni a cerut ca numărul elevilor dintr’o clasă să nu fie mai mare de Î0. D. T. Iacobescu cere deputaților să se gândească și la «sănătatea bietului învățător care-și prăpădește viața în clasele lipsite de aer, din cauza numrului prea mare de elevi. D. Petre Gârboviceanu raportorul proectului, cere respingerea amendamentului din «motive budgetare». Dar chiar învățătorii ne lipsesc pentru a da fiecăruia maximum de 10 elevi. Amendamentul se respinge. La art. 77 s’a admis, după propunerea d-lui D. luca, sporirea terenului de cultură dat învățătorilor, de la un ha. — cât prevede legea — la 3 ha. Se ajunge, într’o clipă la art. 130... O voce din majoritate: Cum! Am ajuns la articolul 130? La art. 134 d. Mihail Gelu propune ca interdicțiunea politicei și candidaturei pentru Senat sau Cameră pentru membrii corpului didactic primar să fie de 15 ani de la numirea în învățământ, și nu 10 cât prevede proectul, întreaga opoziție protestează împotriva acestui amendament. Camera votează articolul în redacția lui inițială. --------OXO------- Ecouri din presa italiană Roma, 29. —■ Gazeta oficială publică dispozițiunile pentru sporirea cotei ofițerilor de completare a corpurilor de trupă colonială în Cinemaica și pentru întrebuințarea lor în corpurile de trupă coloniale din Tripolitania, Eritreia și Somalia. Ziarele "Comentează cu asprime latitudinea intransigentă a opoziției și observă că aceste demonstrațiuni ale opozițiunei sunt în contradicție cu invitația făcută de guvern, pentru restabilirea păcei interne.