Timpul, mai 1937 (nr. 1-25)

1937-05-07 / nr. 1

VINERI n MAI 1937 Anul 9 ® No. 1 AZI presiunea în creștere cu 1-2 m­­m. In nordul țării, cerul mai mult senin. Vânt slab. Temperatura în ușoară creștere. In Sud, jU­ cerul variabil cu tendință de ploi și cu averse *** locale. Vânt potrivit. Temperatura staționară. Director Grigore Gafencu 22. Ziarul de azi Ziarul are astăzi un ma­re merit, dar în el se cu­­prinde și o mare datorie. Vec­­ea literatură a po­emelor epice în zeci de cânturi și a romanelor in trei volume s’a sfârșit. Să nu ne înșelăm, ea se cetește de anume oa­meni, în anume împreju­rări, și atât. In schim­b ziarul, dacă e bine împărțit, pe ru­brici, ca în Anglia și în A­­merica, o înlocuiește. El dă tot, — chiar și știință, de N. borga­ zii­ Și specialiștii învață fie de la el. Datoria lui insă, față de o așa de înaltă și nobilă misiune, e mare. Ori dacă aparține unei direcții, pe care o mărtu­risește — ce josnică e pre­sa ipocrită! — ori dacă vrea să le interpreteze pe toate, el trebuie să dea dovada celei mai ab­solute probități. Având-o, cine știe dacă el nu poate ajunge a com­plecta și — religia! încotro se îndreaptă Iugoslavia? Belgradul, semn de întrebare pentru unii, își lămurește poziția: „Nu vom înfăptui nimic fără să ne consultăm mai înainte aliații“ La Tirana s’a încercat clarificarea raporturi­lor iugoslavo-albaneze. D­e la trimisul nostru speci­al In ultimele luni, Belgradul a fost centrul mul­tor acțiuni diplomatice. Pentru a lămuri întreba­rea „ÎNCOTRO SE ÎNDREAPTĂ JUGOSLAVIA?“, — redactorul nostru d. Const. IVSiciora, a făcut anchetă politică în Iugoslavia. Publicăm astăzi in o pagina 7-a primul său reportaj. Regele Petru și Prințul Regent Paul (în medalion) „Timpul“ cei cari s’au strâns în ju­rul acestui ziar, hotărâți să cinstească prin străduința și munca lor un titlu, care pe vremuri și-a câștigat un loc de frunte în presa română, sunt ziariști vechi, legați sufletește de profesiunea lor, în a cărei înaltă menire au crezut și cred. Năzuința­­or e să întindă aceste legături su­fletești cât mai departe în rându­­rile cetitorilor, spre cari se în­dreaptă cu nes­trăm­utată voință de a fi de încredere și de folos. * „Timpul“ e un ziar de informații. El respectă credințele și convin­gerile. Nu râvnește să pătrundă în mintea fiecărui cetitor pentru a a­­păra o cauză, a impune o atitudine sau a tulbura o conștiință. Se fe­rește deopotrivă de „tendințe“ și de svonuri fără temeiu. Desprețu­­iește calomnia și atacurile perso­nale. Nu are decât o țintă : să in­formeze. Și își va socoti menirea împlinită dacă prin informații pre­cise, lămurite și bine controlate, va fi pentru tot­ un informator sincer și de încredere, care culege și a­­lege fapte și gânduri de pretutin­deni, le cercetează cu nepărtinire, înmulțește cunoștințele și înles­nește dreapta judecată a faptelor. ★ Firește, „Timpul“ își are și el credința lui, pe care o afirmă cu mândrie. Crede în dreptul de a gândi liber, crede în libertatea scrisului. Mai mult,­­ în vremi de zvârcoliri teoretice și doctrinare cari par noi și totuși sunt vechi ca lumea, când unii vor moartea libertăților publice, iar alții vestesc moartea libertății în economie. „Timpul“ își păstrează credința că libertatea nu moare... „Mergem — ni se spune — spre forme noi de viață”. Totdeauna o­­menirea a mers spre forme noi de viață. Și nici­odată libertatea nu a murit. Chiar în vremi de întu­necime, când domnea, atot­puterni­că, prostia omenească, libertatea lumina mai departe mintea celor aleși. Și izbucnia apoi în gândiri și înfăptuiri mărețe, cari din nou cu­cereau lumea. Libertatea în care credem nu ne va sluji însă de ghioagă pentru a strivi pe cine nu crede ca noi, nici­ de faclă­ renfy a­­ i orbi vederea." Ea ne va sili să înlăturăm argu­mentele asupra cărora apasă tirania patimelor și a pornirilor neînfrâna­te, pentru ca potolind prin probita­tea noastră, o atmosferă politică adesea prea încărcată, să putem î­­­n aceste zile de nedumerire, un organ de bun simț, de măsură, de cumpănă dreaptă . Și mai avem o credință pe care înțelegem s’o slujim, — fără șo­văire: credința în­­ ara noastră. O vrem puternică în afară, unită în­­năuntru, — mai cu grijă față de amenințările de peste hotare, mai puțin frământată în cuprinsul ei de strigăte de dușmănie. Buna rânduială pe care o cerem azi, e chezășia puterii ei, mâine, dacă primejdie va fi, întărind idei de ordine și disciplina națională, apărăm statul nostru cum trebue apărat și cum totdeauna, în timp de pace și în război, ne-am stră­duit să-l apărăm. . Gr­iff­ore Gafencu A Anchetele „TIMPULUI"! Burghezia noastră alunecă spre extreme? Primul răspuns:­­ profesorul Radulescu-Motru „Să apărăm bugetul Statului de mâna îndrăzneților, căci cu aceasta am stăvilit și alunecarea spre extremism“ „Principiul libertă­ților publice, princi­piul discuției libere, al liberei manifestări de opinie, al comerțu­lui nesting­her­it, au fost totdeauna cadrul optim în care strădu­ța de creatoare­­ ale v­­oeziei s’au des­fat Statisticile electorate , și mai cu osebire atmosfer­a generală, înfățișează pe pi­ îțelor și pe planul orientării sale, starea de instabilitate în se află clasa noastră burgheză, fenomen îngrijorător și bizar în celaș timp, tinde să schimbe rostul de echilibru și rostul de filtrare al Păturii mijlocii. Dacă formația re­centă a burgheziei­­ românești , toate consecințele de provizor cari derivă din această numai culară formație, pledează în lav­rea desechilibrului și a stării „ge­latinoase“, atâtea alte considerații ar impune respectul valorilor de bază constituind nota specifică a unei clase obișnuite să păstreze măsura și să respecte tradiția in­dividualistă. Fenomenele sociale și politice de după războiu au împins cu oarecare brutalitate burghezia noastră temperată și plină de vir­tuți ponderatoare, spre soluțiile ra­dicale de dreapta sau de stânga, spre magia extremei. Cari să fie cauzele acestei alu­necări de straturi ? Cari să fie mo­dă fixăm totuși în prealabil ca­merele distinctive ale burgheziei, u a putea examina, în compa­­­ție cu aceste caractere, abaterile, ^■u, burghezia în general (și­­ noastră în aproape a­­“), se deosebește prin “turisită în virtuțile fizic, moral și emo­tivele determinante ale părăsirii li­­niei mijlocii ? i Vom încerca să aflăm un răspuns acestor nedumeriri, întrebând per­sonalități din diverse profesiuni și partide, personalități cari prin structura lor morală și intelectuală se integrează clasei despre care referim, putând astfel adăuga la ancheta noastră contribuția preți­oasă a experienței Și a observației individuale, iar din examinarea răspunsurilor pe cari le vom primi, vom încerca să tragem unele con­cluzii de ordin general. Principiul libertăților publice, principiul discuției libere, al liberei manifestări de opinie, ai comerțu­lui nestingherit, au fost totdeauna cadrul optim în care străduințele creatoare ale burgheziei s’au des­­voltat. In al doilea rând, respectul pro­prietății individuale a caracterizat o pătură socială preocupată de D. PROF. RADULESCU-MOTRU păstrarea și de transmiterea bunu­rilor câștigate. Burghezia noastră a înțeles perioada ei de constituire să res­în­pecte principiile cari au determinat prosperitatea și soliditatea așeză­rilor apusene. Astăzi se poate constata dimpo­trivă, în această pătură mijlocie a societății, o receptivitate din ce în ce mai accentuată față de starea de spirit a extremelor, față de so­luțiile radicale, și o lipsă de rest­(Continuarea în pag. III-a.) Liberalism, proprietate individuala. — Elemente ale unei misiuni istorice In pag. n­a Colaborat* sau hegemon f LA BOM-i d-mi MUSSOL­II si VON NEURI­­H * AU PER GAT 8 ■ UN PLAN DE î­nc­­­GANIZARE A PĂCII DUNĂRENE RBEJĂCȚIA­­ ȘI ADMINISTRAȚIA, BUCUREȘTI, Strada CONST. MINLE, 15 Redacția și Administrația 3 05.44. TELEFON« -------------- -----------— ~ Tipografia 3.42.23. aRftMAivm RTP. I ăB Lei 550, 6 luni 290, 3 luni 150 AdUNAții&hiil. și anunciuri se primesc la­dminis­trația ziarului și la toate agențiile de publicitate DRAMA CALATORILOR DE PAȘTI TRENURILE SI AUTOBUZELE AU FOST LUATE CU ASALT.­ S'A „VOIAJAT" GA PE TIMPUL CU TOATE ACESTEA, REDUCEREA DE 50 LA SOTA A FOST O BINEFACERE (Citiți reportajul nostru în pagina 8-a) RĂZBOIULUI... • Citiți în­ pagina 9-a • M­J, ■­agă ai © âiîn posrîș.. îiofăr­ia 181* era să SE VA CONVOCA D­AJA PERMANENTA A­PA LUI ? CONTINUAREA ALI­LOR COMUNALE ȘI JUDE PUSA IN DISCUȚIE. Peronul Gării de Nord a fost, timp de cinci zile, furnicar de lume, doamnă este urcată în vagon... pe fereastră, zeu că ușa era ocu­pată de mult ! pen Voevodul Mihak pleacă mâine 1 la Londra Este o veche tradiție ca la îno­ronar­ea unui Suveran să nu sar­cipe capetele încoronate. De obiceiu, la încoronare, Sop­ranii sunt reprezentați prin pri­n­cipii moștenitori. Astfel, la încoronarea Regelui­duardl al VII-lea al Angliei, Rege Carol I a fost reprezentat de Pri­cipele moștenitor Ferdinand. La încoronarea Regelui Fert­nand al României, Anglia a fost­­ prezentată de actualul Rege Geo­ge al VI-lea, pe atunci duce­­ York.­ Marele Voevod MiSic pleacă la Londra, mâine cu Orient-Expresul, per­­tru a reprezenta Româ­nia la serbările încorona­rii Regelui George VI« Voevodul Polihai este în­soțit de d. Radu I­rimes­­cu, ministrul Aerului și al Marinei și de d. coman­­dor Fundățeanu. Delegația română se va îmbarca La Boulogne sur Mer pe distrugătorul „Re­girea Maria”. E probabil ca La Ia Mai Măria Sa să participe la sărbătorirea zilei, fie la legația Română prin Pa­ris, fie la cea de la Londra, ecretulege al cartelurilor va fi semnat înainte de 10 Mai Deasemeni, se lucrează intens la punerea definitivă la punct a legei pentru pro­tecta muncii românești Decretul-lege privitor trusturi și carteluri ,uot definitiv întocmit, a­ a­ducându-i-se corectările asupra cărora foruriler po­litice și economice având un cuvânt de spus, au că­zut de acord. Decretul-lege va fi pre­zentat Suveranului în pri­ma audiență a d-lui Vaier Pop, ministrul industriei și comerțului și încă îna­inte de SO Mai va apărea In „Monitorul Oficial”. In ce privește decretul lege privitor la proteja­rea muncii românești, se lucrează la definitiva luii punere la punct, întrevederile Tătăresc«­­□finii Brăilanu și Tăncred Constantinescu-Dinu Bră­­ileanu vor fi și Seie­’minan­te pentru redrererea lui de amănunt. Guvernul asigură, că foarte curând, după fi­e Mai, va fi supus spre sem­nare și acest decret-Lege, D. Cesianu vine la București PARIS, 5 (Dela corespondentul, no­tru). __ C. ministru Cesianu a plecat dri seara cu „Orient-Express“ la București pentru câteva zile. B. Delbos .-va pleca la Bruxelles PARIS, 5 (Rador). — D. Yvon Delbos, ministrul afacerilor străine, va pleca la 21 Mai la Bruxelles,., re­puunzând la o invitație a guvern­ului belgian. Sititi la­ sangj. i*-a EMINESCU LA „TIMPUL“ ds CEZAR PETRESCU

Next