Timpul, mai 1937 (nr. 1-25)
1937-05-07 / nr. 1
VINERI n MAI 1937 Anul 9 ® No. 1 AZI presiunea în creștere cu 1-2 mm. In nordul țării, cerul mai mult senin. Vânt slab. Temperatura în ușoară creștere. In Sud, jU cerul variabil cu tendință de ploi și cu averse *** locale. Vânt potrivit. Temperatura staționară. Director Grigore Gafencu 22. Ziarul de azi Ziarul are astăzi un mare merit, dar în el se cuprinde și o mare datorie. Vecea literatură a poemelor epice în zeci de cânturi și a romanelor in trei volume s’a sfârșit. Să nu ne înșelăm, ea se cetește de anume oameni, în anume împrejurări, și atât. In schimb ziarul, dacă e bine împărțit, pe rubrici, ca în Anglia și în America, o înlocuiește. El dă tot, — chiar și știință, de N. borga zii Și specialiștii învață fie de la el. Datoria lui insă, față de o așa de înaltă și nobilă misiune, e mare. Ori dacă aparține unei direcții, pe care o mărturisește — ce josnică e presa ipocrită! — ori dacă vrea să le interpreteze pe toate, el trebuie să dea dovada celei mai absolute probități. Având-o, cine știe dacă el nu poate ajunge a complecta și — religia! încotro se îndreaptă Iugoslavia? Belgradul, semn de întrebare pentru unii, își lămurește poziția: „Nu vom înfăptui nimic fără să ne consultăm mai înainte aliații“ La Tirana s’a încercat clarificarea raporturilor iugoslavo-albaneze. De la trimisul nostru special In ultimele luni, Belgradul a fost centrul multor acțiuni diplomatice. Pentru a lămuri întrebarea „ÎNCOTRO SE ÎNDREAPTĂ JUGOSLAVIA?“, — redactorul nostru d. Const. IVSiciora, a făcut anchetă politică în Iugoslavia. Publicăm astăzi in o pagina 7-a primul său reportaj. Regele Petru și Prințul Regent Paul (în medalion) „Timpul“ cei cari s’au strâns în jurul acestui ziar, hotărâți să cinstească prin străduința și munca lor un titlu, care pe vremuri și-a câștigat un loc de frunte în presa română, sunt ziariști vechi, legați sufletește de profesiunea lor, în a cărei înaltă menire au crezut și cred. Năzuințaor e să întindă aceste legături sufletești cât mai departe în rândurile cetitorilor, spre cari se îndreaptă cu nestrămutată voință de a fi de încredere și de folos. * „Timpul“ e un ziar de informații. El respectă credințele și convingerile. Nu râvnește să pătrundă în mintea fiecărui cetitor pentru a apăra o cauză, a impune o atitudine sau a tulbura o conștiință. Se ferește deopotrivă de „tendințe“ și de svonuri fără temeiu. Desprețuiește calomnia și atacurile personale. Nu are decât o țintă : să informeze. Și își va socoti menirea împlinită dacă prin informații precise, lămurite și bine controlate, va fi pentru tot un informator sincer și de încredere, care culege și alege fapte și gânduri de pretutindeni, le cercetează cu nepărtinire, înmulțește cunoștințele și înlesnește dreapta judecată a faptelor. ★ Firește, „Timpul“ își are și el credința lui, pe care o afirmă cu mândrie. Crede în dreptul de a gândi liber, crede în libertatea scrisului. Mai mult, în vremi de zvârcoliri teoretice și doctrinare cari par noi și totuși sunt vechi ca lumea, când unii vor moartea libertăților publice, iar alții vestesc moartea libertății în economie. „Timpul“ își păstrează credința că libertatea nu moare... „Mergem — ni se spune — spre forme noi de viață”. Totdeauna omenirea a mers spre forme noi de viață. Și niciodată libertatea nu a murit. Chiar în vremi de întunecime, când domnea, atotputernică, prostia omenească, libertatea lumina mai departe mintea celor aleși. Și izbucnia apoi în gândiri și înfăptuiri mărețe, cari din nou cucereau lumea. Libertatea în care credem nu ne va sluji însă de ghioagă pentru a strivi pe cine nu crede ca noi, nici de faclă renfy a i orbi vederea." Ea ne va sili să înlăturăm argumentele asupra cărora apasă tirania patimelor și a pornirilor neînfrânate, pentru ca potolind prin probitatea noastră, o atmosferă politică adesea prea încărcată, să putem în aceste zile de nedumerire, un organ de bun simț, de măsură, de cumpănă dreaptă . Și mai avem o credință pe care înțelegem s’o slujim, — fără șovăire: credința în ara noastră. O vrem puternică în afară, unită înnăuntru, — mai cu grijă față de amenințările de peste hotare, mai puțin frământată în cuprinsul ei de strigăte de dușmănie. Buna rânduială pe care o cerem azi, e chezășia puterii ei, mâine, dacă primejdie va fi, întărind idei de ordine și disciplina națională, apărăm statul nostru cum trebue apărat și cum totdeauna, în timp de pace și în război, ne-am străduit să-l apărăm. . Griffore Gafencu A Anchetele „TIMPULUI"! Burghezia noastră alunecă spre extreme? Primul răspuns: profesorul Radulescu-Motru „Să apărăm bugetul Statului de mâna îndrăzneților, căci cu aceasta am stăvilit și alunecarea spre extremism“ „Principiul libertăților publice, principiul discuției libere, al liberei manifestări de opinie, al comerțului nestingherit, au fost totdeauna cadrul optim în care străduța de creatoare ale voeziei s’au desfat Statisticile electorate , și mai cu osebire atmosfera generală, înfățișează pe pi îțelor și pe planul orientării sale, starea de instabilitate în se află clasa noastră burgheză, fenomen îngrijorător și bizar în celaș timp, tinde să schimbe rostul de echilibru și rostul de filtrare al Păturii mijlocii. Dacă formația recentă a burgheziei românești , toate consecințele de provizor cari derivă din această numai culară formație, pledează în lavrea desechilibrului și a stării „gelatinoase“, atâtea alte considerații ar impune respectul valorilor de bază constituind nota specifică a unei clase obișnuite să păstreze măsura și să respecte tradiția individualistă. Fenomenele sociale și politice de după războiu au împins cu oarecare brutalitate burghezia noastră temperată și plină de virtuți ponderatoare, spre soluțiile radicale de dreapta sau de stânga, spre magia extremei. Cari să fie cauzele acestei alunecări de straturi ? Cari să fie modă fixăm totuși în prealabil camerele distinctive ale burgheziei, u a putea examina, în compație cu aceste caractere, abaterile, ^■u, burghezia în general (și noastră în aproape a“), se deosebește prin “turisită în virtuțile fizic, moral și emotivele determinante ale părăsirii liniei mijlocii ? i Vom încerca să aflăm un răspuns acestor nedumeriri, întrebând personalități din diverse profesiuni și partide, personalități cari prin structura lor morală și intelectuală se integrează clasei despre care referim, putând astfel adăuga la ancheta noastră contribuția prețioasă a experienței Și a observației individuale, iar din examinarea răspunsurilor pe cari le vom primi, vom încerca să tragem unele concluzii de ordin general. Principiul libertăților publice, principiul discuției libere, al liberei manifestări de opinie, ai comerțului nestingherit, au fost totdeauna cadrul optim în care străduințele creatoare ale burgheziei s’au desvoltat. In al doilea rând, respectul proprietății individuale a caracterizat o pătură socială preocupată de D. PROF. RADULESCU-MOTRU păstrarea și de transmiterea bunurilor câștigate. Burghezia noastră a înțeles perioada ei de constituire să resînpecte principiile cari au determinat prosperitatea și soliditatea așezărilor apusene. Astăzi se poate constata dimpotrivă, în această pătură mijlocie a societății, o receptivitate din ce în ce mai accentuată față de starea de spirit a extremelor, față de soluțiile radicale, și o lipsă de rest(Continuarea în pag. III-a.) Liberalism, proprietate individuala. — Elemente ale unei misiuni istorice In pag. na Colaborat* sau hegemon f LA BOM-i d-mi MUSSOLII si VON NEURIH * AU PER GAT 8 ■ UN PLAN DE încGANIZARE A PĂCII DUNĂRENE RBEJĂCȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA, BUCUREȘTI, Strada CONST. MINLE, 15 Redacția și Administrația 3 05.44. TELEFON« -------------- -----------— ~ Tipografia 3.42.23. aRftMAivm RTP. I ăB Lei 550, 6 luni 290, 3 luni 150 AdUNAții&hiil. și anunciuri se primesc ladministrația ziarului și la toate agențiile de publicitate DRAMA CALATORILOR DE PAȘTI TRENURILE SI AUTOBUZELE AU FOST LUATE CU ASALT. S'A „VOIAJAT" GA PE TIMPUL CU TOATE ACESTEA, REDUCEREA DE 50 LA SOTA A FOST O BINEFACERE (Citiți reportajul nostru în pagina 8-a) RĂZBOIULUI... • Citiți în pagina 9-a • MJ, ■agă ai © âiîn posrîș.. îiofăria 181* era să SE VA CONVOCA DAJA PERMANENTA APA LUI ? CONTINUAREA ALILOR COMUNALE ȘI JUDE PUSA IN DISCUȚIE. Peronul Gării de Nord a fost, timp de cinci zile, furnicar de lume, doamnă este urcată în vagon... pe fereastră, zeu că ușa era ocupată de mult ! pen Voevodul Mihak pleacă mâine 1 la Londra Este o veche tradiție ca la înoronarea unui Suveran să nu sarcipe capetele încoronate. De obiceiu, la încoronare, Sopranii sunt reprezentați prin principii moștenitori. Astfel, la încoronarea Regeluiduardl al VII-lea al Angliei, Rege Carol I a fost reprezentat de Pricipele moștenitor Ferdinand. La încoronarea Regelui Fertnand al României, Anglia a fost prezentată de actualul Rege Geoge al VI-lea, pe atunci duce York. Marele Voevod MiSic pleacă la Londra, mâine cu Orient-Expresul, pertru a reprezenta România la serbările încoronarii Regelui George VI« Voevodul Polihai este însoțit de d. Radu Irimescu, ministrul Aerului și al Marinei și de d. comandor Fundățeanu. Delegația română se va îmbarca La Boulogne sur Mer pe distrugătorul „Regirea Maria”. E probabil ca La Ia Mai Măria Sa să participe la sărbătorirea zilei, fie la legația Română prin Paris, fie la cea de la Londra, ecretulege al cartelurilor va fi semnat înainte de 10 Mai Deasemeni, se lucrează intens la punerea definitivă la punct a legei pentru protecta muncii românești Decretul-lege privitor trusturi și carteluri ,uot definitiv întocmit, a aducându-i-se corectările asupra cărora foruriler politice și economice având un cuvânt de spus, au căzut de acord. Decretul-lege va fi prezentat Suveranului în prima audiență a d-lui Vaier Pop, ministrul industriei și comerțului și încă înainte de SO Mai va apărea In „Monitorul Oficial”. In ce privește decretul lege privitor la protejarea muncii românești, se lucrează la definitiva luii punere la punct, întrevederile Tătăresc«□finii Brăilanu și Tăncred Constantinescu-Dinu Brăileanu vor fi și Seie’minante pentru redrererea lui de amănunt. Guvernul asigură, că foarte curând, după fie Mai, va fi supus spre semnare și acest decret-Lege, D. Cesianu vine la București PARIS, 5 (Dela corespondentul, notru). __ C. ministru Cesianu a plecat dri seara cu „Orient-Express“ la București pentru câteva zile. B. Delbos .-va pleca la Bruxelles PARIS, 5 (Rador). — D. Yvon Delbos, ministrul afacerilor străine, va pleca la 21 Mai la Bruxelles,., repuunzând la o invitație a guvernului belgian. Sititi la sangj. i*-a EMINESCU LA „TIMPUL“ ds CEZAR PETRESCU