Timpul, iunie 1937 (nr. 26-54)

1937-06-10 / nr. 35

ir > ¥ ­­O „ASOCIAȚIUNII* V* REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA­ BUCUREȘTI, Strada CONST. MIN­E. 13 Redacția și Administrația 3.05.44. Tipografia 3.43.23. ABONAMENTE- 1 an Lel. *5 ° 6 290­,3 ITM*. • si anunciuri se primesc la Adminis­trația ziarului și la toate agențiile de publicitate fax* de francare plătită în numera* conform aprobări Direcțiunoi Generale P* T. T* No. 106*366 din 8 Noi 1937 TELEFONI 8 Pagini LEI J­O­I Anul I 10 IUNIE 1937 No. 35 AZI 1 Presiunea in solidere cu 2—4 mm. Ceng mai mult senin. Vânt slab in sectorul sudic. Tem­­peratura in crastere. Ploi cu caracter local in sec­torul vestic al­­ brii. Director Grigore Gafencu Ziua Restaurației a fost sărbătorită ori în toată țara cu strălucire și entuziasm TOVARAȘIA POLONO - ROMANA DE APARARE ȘI DE PACE de profesorii­ N. DAȘCOVICI „Geografia și istoria s­au împletit statornic în soarta comuna a Polonilor și Românilor în zile d­e glorie ca și zile de restriște“ Vizita înaltului oaspete, șeful Statului polon, pe care poporul român, alături de oficialitate, a în­tâmpinat-o cu adâncă și sinceră căldură, dintr’un instinct care nu dă greș niciodată, este un prilej fe­ricit ca să ne amintim trecutul co­mun spre a putea întrezări, mai lim­pede viitorul. Geografia și istoria ne poruncesc tovărășia de apărare și de pace, împotriva greșelilor trecătoare ale oamenilor sau peste intrigile duș­­manilor firești ai ambelor na­țiuni.­Aruncând ochii pe harta Euro­pei, suntem iubiți de îngustimea istmului terestru, dintre Baltica și Marea Neagră, pe care am fost sortiți și trăim împreună alcă­tuind un adevărat val de apărare obștească, dealungul istoriei. , Geografia și istoria s’au îm­pletit statornic în soarta comună a Polonilor și a Românilor, atât în zilele de fericire și de glorie cât și în cele de restriște și de umilință. Chiar dacă în zilele cele bune, s’a întâmplat să ne­ cer­tăm, câteodată, apoi totdeauna, în vremile de restriște­ sau în cele de primejdie, ne-am găsit alături strâns uniți. Pe vremea de glorie a Polo­niei, vecinii noștri ne-au fost, în multe împrejurări, model de imi­tație social-politică prin școlile ca­re atrăgeau tineretul nostru, prin cronicarii lor care iau inspirat pe ai noștri, prin obiceiurile stră­lucitei lor nobilimi, pqn fastul curților regale. Am încheiat îm­preună, tratate de alianță politici și convenții de comerț, pe vremea când marile drumuri negustorești d­e la Nord la Sud, treceau prin Polonia și Moldova,­ iar Lwow-ul și Galații erau cele două centre însemnate alet, schimbului inter­național și ale transitului. Și dacă, noi, am lu­at dela ei mai multe,!­.Polonîi au luat' în 'Am­ scăpat cu­ bine și‘din­­ acea* find în acelaș timp,­ cauza schimb, și ei, câteodată, împru­­stă din urmă încercare eșind, fie­ mare a păcii generale, muturi bănești dela domnii Mol­dovei. Dar broaza destinului s’a întors ‘împotriva noastră, aproape în a­­celaș timp. Polonia a fost îm­părțită între cei trei vecini, Au­stria, Prusia, și Rusia iar noi, dacă n’am avut chiar aceiași soartă fiindcă nu se înțelegeau la îm­părțeală vecinii hrăpăreți, am­ su­ferit raptul Bucovinei, ca o ur­mare compensatorie, a felului cum fusese sfâșiat pământul polonez și distribuită prada. De data asta le-am putut da a­­dăpost multor refugiați poloni, pa­trioți neîmblânziți și plini de spe­ranță. Protectoratul ruso-turco-austriac și încălcările repetate ale vecinilor, pe pământul nostru, ca și re­gimul fanariot din principate, au corespuns, în timp, împărțerilor repetate ale Poloniei. Când, soarta cea bună și-a în­tors, iarăși, fata către noi, soarele biruinței și al renașterii a răsărit, în acelaș timp, la gurile Dunării, ca și pe Vistula. Conferința păcii de la Paris a restaurat Polonia, după cum întregit România prin biruința a­ a­liaților, cari au recunoscu princi­piul naționalităților ca un adevăr, de valoare internațională. O clipă, bucuria cea mare a u­­nora, și a altora, a trebuit să trea­că, iarăși, prin încercări perfect asemănătoare și aproape în acelas timp. In vara lui 1919, bolșevis­­mul Ungariei lui Bela Kuun a în­cercat să întoarcă roata sorții, îm­potriva noastră, împiedicând tra­tatul de la Trianon, — după cum­ un an mai târziu, armatele Ru­siei bolșevice au înaintat victorioa­se până sub­­ zidurile Varșoviei, a­­menințând să distrugă opera p­roa­­spătă, de­ reparație, a unei nedrep­tăți istorice, împlinită pqn tratatul de la Versailles, care biruitori, prin puterile și jert­fele proprii. Dar încercarea din urmă,­ ne-a învățat minte și, la puțină vreme după pacea polono-bolșevicâ de la Riga, s-a încheiat tratatul de a­­lianță defensivă polono-română pentru apărarea cu p­uteri unite a graniței comune dinspre răsă­rit, înainte ca aceste granițe co­mune să fi primit recunoașterea internațională a Conferinței am­basadorilor, pentru textul trata­tului de pace de la Riga, precu­m și toate ratificările necesare con­venției internaționale de la Paris, privitoare la granița Nistrului­. Polonia și România și le-au con­sfințit reciproc și s’au legat să le apere, cu puteri unite, împotriva oricărui atac, „neprovocat”."­­ Multe întâmplări de politică in­ternațională s­au desfășurat de la încheerea celei d’întâi alianțe de­fensivă polono-română și n’au lip­sit încercările făcute, deoparte­ sau, de alta, ca să ne despărțim­ i. Dar, noi, ne-am urmat drumul, cu. 'cre­dința că numai­ acesta­­ era drumul cel bun..al siguranței..și. al păcii -noastre.. . .. .... !.v .... .­­ . Pactul' pentru­­ apărarea­ comună și pentru păstrarea­­ păcii,' dintre Polonia și România, a fost,­ pre­cum s’a dovedit,­­cea­ d’întâî­­ și cea mai însemnată sfdrțăre' pentru liniștea și stabilitatea stărilor­­ de lucruri, din răsăritul Europei, eșite pe urma răsboiul­ui și revoluției rusești. Azi, când , în alte părți al­e Eu­ropei, factorii de pace și de stabi­litate se dovedesc mai puțin sta­tornici ori mai schimbători, și tre­zesc îndreptățite îngrijorări pen­tru ..viitor,, bariera polono-română, de la Baltica, la Marea Neagră, se arată mai folositoare ca ori­când stărilor de liniște și de sigu­ranță din Europa răsăriteană,­ sau­ CUVINTE INȚELEPTE­ uvântările Regelui Carol și a Președintelui Mosch­ki, erau așteptate cu interes, în țară și în străinătate. Interesul nu a fost zadar­nic. Cuvântările celor doi șefi de state, cuprind o sinteză lumi­noasă a politicei urmate de Polonia și de România. „Țările noastre, a spus înaltul oaspete, își dau seama că securita­tea trebue asigurată, în primul rând prin propriile forțe ale națiunei. A­­ceasta e cauza dragostei adânci de care armata e înconjurată în cele două țări. Conștiente de forțele lor creatoare, Polonia ca și România pot avea încredere in viitor. Pro­grese Însemnate trebue înfăptuite în viața politică, economică și cultu­rală“. Acest îndemn bărbătesc de a des­­volta forțele noastre și de a ne în­crede în ele depășește toate obiș­nuitele formule „de securitate“ ce se rostesc la banchetele diplomati­ce. Ne place totu­ș­i , această sinceri­tate, care exprimă simplu, direct și atât de precis adevărul adevărat. Ea leagă problema „siguranței“ despre care se vorbește atât de mult în vremea din urmă, nu atât de di­băcia unui joc diplomatic și juridic cât de vlaga și de puterea de mun­că, de înfăptuire, de viață a fiecărui popor. Când toată lumea se întăre­ște și se înarmează, DE VREM SA PROPAȘIM IN CINSTE ȘI IN PACE SA FIM ÎNTREGI ȘI TARI. Suveranul nostru a stăruit în cu­vinte înțelepte, pătrunse de spirit politic și de simț al măsurei, asupra voinței noastre de pace. După ce a amintit însemnătatea alianței polone, — „legătură izvorâ­tă dintr’o nevoe vitală a celor două țări“ și a cărui cheag „se găsește în istoria și în sufletul celor două po­poare“ — Regele Carol a declarat : „Credința noastră e că numai politică fără nici un element de os­­­tilitate, poate prin înțelegeri so­lide să pareze orice încercare agre­sivă. România a întărit pe lângă a­­lianța polonă toate celelalte alian­țe și prietenii care armonizându-se împreună formează un cadru in­destructibil în serviciul păcei, și se coordonează perfect cu spiritul de care este animată marea instituție de la Geneva“. Regele Carol a ținut prin aceste cuvinte să lămurească un adevăr politic și istoric : alianța noastră cu Polonia de care ne leagă năzuinți și simțiminte, din cele mai curate, nu numai că nu e îndreptată îm­potriva nimănui dar se integrează în mod firesc în sistemul nostru de alianțe și de prietenii. A strânge le­găturile cu Polonia, a desăvârși co­laborarea noastră cu republica ve­cină înseamnă a duce mai departe o politică începută îndată după ma­rele răsboi, și care a ținut seama, totdeauna, de voința de pace tuturor prietenilor noștri ca și de a spiritul „ care animă Societatea Națiunilor“. Această politică e uneori greșit tălmăcită.­­ Sunt unii cari opun alianța noa­stră cu Polonia celorlalte alianțe și prietenii, fie pentru a ne îndepărta de ele, fie pentru a slăbi legăturile noastre cu Polonia. Asemenea tălmăciri tind să ne împingă să alegem între cele două „blocuri“ de mari puteri care se o­­pun și se amenință peste capetele noastre. , Am ales : nici cu un „bloc“, nici cu celălalt. Pace cu toți vecinii, o pace însă pe care o întărim întărin­­du-ne noi înșine și apropiind alian­ța Polonă de celelalte alianțe și prietenii, cari „ARMONIZANDU­­SE ÎMPREUNA — cum a spus Suve­ranul nostru — FORMEAZĂ UN CHIAG IN SLUJBA PĂCII.“. Grigore Gafencu O dimineață limpede de vară. Sub tăcuta dogoare a soarelui, mulțimea spectatorilor a inundat tribunele Stadionului „Principele Carol de la A. N. E. ”. La ora 8 jumătate sosește Măria Sa Marele Voevod Mihai într-o ma­șină pe care o conduce singur, în­tâmpinat de comandanții străjerilor, moștenitorul Tronului care poartă uniforma de cercetaș, își ia locul în rândul celor 10.000 de tineri. Tribunele sunt pline până la ulti­mul loc. Din timp în timp megafoa­­nele difuzează instrucțiuni pentru păstrarea unei cât mai desăvârșite ordine. Membrii guvernului și membrii corpului diplomatic, iau loc în tribu­na oficială. Se văd multe jachete gris și pălăriile înalte de aceiași cu­loare, ținuta de rigoare de vară. SOSIREA SUVERANULUI La ora 9 sosește in sunetele Imnu­lui Regal M. S. Regele având la dreapta pe excelența sa Mosciki, Președintele Republicii Polone. Ura­le puternice întâmpină pe Suveran și pe înaltul oaspe. Trece in revistă unitățile de străjeri și străjere, ar­cași, șoimi și premilitari. Urale por­nite din piepturi tinere escortează pe Suveran. După un scurt serviciu divin se îndeplinește ceremonialul ridicării pavilionului. Cei zece mii de tineri, cântă în cor „Trăiască Regele„Tatăl nos­tru și Tricolor". A urmat ceremo­ni­ul­­ ridicării pavilonu. Pe catar­gul din mijlocul Stadionului se înal­ță flamura tricoloră, fluturând în bătaia ușoară a vântului, ca o fla­cără nestinsă a veșniciei românești. Pe o estradă învăluită cu covoare românești așezată lângă arborele pa­vilionului ■ M. S. Regele a rostit o cuvântare impresionantă. Suveranul în fraze vibrante, pline de înțelepțiune și iubire se adresea­ză copiilor ca viitorilor oameni mari ai țării. IN LOJA REGALA au luat loc Ex. La Preș. Republicei Polone, Majestatea Sa Regele și Mă­­ria Sa Marele Voevod, apoi d-na­. general Schally, șeful Casei militare al președintelui republicei Poloniei, G. Tătărescu, președintele consiliul­­­lui de miniștri, dr. C. Angelescu. Continuare în pag. 3-a in pag. 3-a: O zi din basme... O noapte de feerie... Reportajul grandioasei recepții de aseară dela Palatul Regal. de P­ircea Grigorescu Citiți azi in pag. 4-a Două importante chestiuni medicale: D. Dr. NEZINCESCU vor­bește „Timpului** despre problema medicamente­lor scumpe O. dr. DAN BE­RCEANU despre „caracterul etic al chirurgiei, iu socie­tatea romanească** Pe stadionul A. N. E. F. străjerii și străjeriiele au făcut o demonstrație minunată Seara, la Palatul regal, un dineu intim cu Preșe­dintele Poloniei, un concert de gală și o recepție In timp ce o mulțime imensă, adunată în fața Pala­tului, a aclamat pe Suveran și Președintele Moscicki Președintele Moscicki și Suita la Mormântul Eroului Necunoscut. M. S. Regele și Comanda­nț­ii Străjer­, în genunchi, ascultând rugăciunea, ori, pe stadionul A. N. Es Fa Suveranul vorbește străjerilor. Un grup de tineri polonezi, un uniformat de filand­ezi, la stadion« DE ZIUA REST­AU­rației, un mili­ard trei sute de milioane pentru înzestrarea spita­lelor Citiți, discursul d-vnii Gitt, Tă­tare­scu și reportajul în pan. 3-a. M. S. Regele în uniformă de străjer trece în revistă trasșnul străjeresc în fruntea căruia se află Marele Voevod Mi­hail

Next