Timpul, iunie 1937 (nr. 26-54)
1937-06-10 / nr. 35
ir > ¥ O „ASOCIAȚIUNII* V* REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, Strada CONST. MINE. 13 Redacția și Administrația 3.05.44. Tipografia 3.43.23. ABONAMENTE- 1 an Lel. *5 ° 6 290,3 ITM*. • si anunciuri se primesc la Administrația ziarului și la toate agențiile de publicitate fax* de francare plătită în numera* conform aprobări Direcțiunoi Generale P* T. T* No. 106*366 din 8 Noi 1937 TELEFONI 8 Pagini LEI JOI Anul I 10 IUNIE 1937 No. 35 AZI 1 Presiunea in solidere cu 2—4 mm. Ceng mai mult senin. Vânt slab in sectorul sudic. Temperatura in crastere. Ploi cu caracter local in sectorul vestic al brii. Director Grigore Gafencu Ziua Restaurației a fost sărbătorită ori în toată țara cu strălucire și entuziasm TOVARAȘIA POLONO - ROMANA DE APARARE ȘI DE PACE de profesorii N. DAȘCOVICI „Geografia și istoria sau împletit statornic în soarta comuna a Polonilor și Românilor în zile de glorie ca și zile de restriște“ Vizita înaltului oaspete, șeful Statului polon, pe care poporul român, alături de oficialitate, a întâmpinat-o cu adâncă și sinceră căldură, dintr’un instinct care nu dă greș niciodată, este un prilej fericit ca să ne amintim trecutul comun spre a putea întrezări, mai limpede viitorul. Geografia și istoria ne poruncesc tovărășia de apărare și de pace, împotriva greșelilor trecătoare ale oamenilor sau peste intrigile dușmanilor firești ai ambelor națiuni.Aruncând ochii pe harta Europei, suntem iubiți de îngustimea istmului terestru, dintre Baltica și Marea Neagră, pe care am fost sortiți și trăim împreună alcătuind un adevărat val de apărare obștească, dealungul istoriei. , Geografia și istoria s’au împletit statornic în soarta comună a Polonilor și a Românilor, atât în zilele de fericire și de glorie cât și în cele de restriște și de umilință. Chiar dacă în zilele cele bune, s’a întâmplat să ne certăm, câteodată, apoi totdeauna, în vremile de restriște sau în cele de primejdie, ne-am găsit alături strâns uniți. Pe vremea de glorie a Poloniei, vecinii noștri ne-au fost, în multe împrejurări, model de imitație social-politică prin școlile care atrăgeau tineretul nostru, prin cronicarii lor care iau inspirat pe ai noștri, prin obiceiurile strălucitei lor nobilimi, pqn fastul curților regale. Am încheiat împreună, tratate de alianță politici și convenții de comerț, pe vremea când marile drumuri negustorești de la Nord la Sud, treceau prin Polonia și Moldova, iar Lwow-ul și Galații erau cele două centre însemnate alet, schimbului internațional și ale transitului. Și dacă, noi, am luat dela ei mai multe,!.Polonîi au luat' în 'Am scăpat cu bine și‘din acea* find în acelaș timp, cauza schimb, și ei, câteodată, împrustă din urmă încercare eșind, fie mare a păcii generale, muturi bănești dela domnii Moldovei. Dar broaza destinului s’a întors ‘împotriva noastră, aproape în acelaș timp. Polonia a fost împărțită între cei trei vecini, Austria, Prusia, și Rusia iar noi, dacă n’am avut chiar aceiași soartă fiindcă nu se înțelegeau la împărțeală vecinii hrăpăreți, am suferit raptul Bucovinei, ca o urmare compensatorie, a felului cum fusese sfâșiat pământul polonez și distribuită prada. De data asta le-am putut da adăpost multor refugiați poloni, patrioți neîmblânziți și plini de speranță. Protectoratul ruso-turco-austriac și încălcările repetate ale vecinilor, pe pământul nostru, ca și regimul fanariot din principate, au corespuns, în timp, împărțerilor repetate ale Poloniei. Când, soarta cea bună și-a întors, iarăși, fata către noi, soarele biruinței și al renașterii a răsărit, în acelaș timp, la gurile Dunării, ca și pe Vistula. Conferința păcii de la Paris a restaurat Polonia, după cum întregit România prin biruința a aliaților, cari au recunoscu principiul naționalităților ca un adevăr, de valoare internațională. O clipă, bucuria cea mare a unora, și a altora, a trebuit să treacă, iarăși, prin încercări perfect asemănătoare și aproape în acelas timp. In vara lui 1919, bolșevismul Ungariei lui Bela Kuun a încercat să întoarcă roata sorții, împotriva noastră, împiedicând tratatul de la Trianon, — după cum un an mai târziu, armatele Rusiei bolșevice au înaintat victorioase până sub zidurile Varșoviei, amenințând să distrugă opera proaspătă, de reparație, a unei nedreptăți istorice, împlinită pqn tratatul de la Versailles, care biruitori, prin puterile și jertfele proprii. Dar încercarea din urmă, ne-a învățat minte și, la puțină vreme după pacea polono-bolșevicâ de la Riga, s-a încheiat tratatul de alianță defensivă polono-română pentru apărarea cu puteri unite a graniței comune dinspre răsărit, înainte ca aceste granițe comune să fi primit recunoașterea internațională a Conferinței ambasadorilor, pentru textul tratatului de pace de la Riga, precum și toate ratificările necesare convenției internaționale de la Paris, privitoare la granița Nistrului. Polonia și România și le-au consfințit reciproc și s’au legat să le apere, cu puteri unite, împotriva oricărui atac, „neprovocat”." Multe întâmplări de politică internațională sau desfășurat de la încheerea celei d’întâi alianțe defensivă polono-română și n’au lipsit încercările făcute, deoparte sau, de alta, ca să ne despărțim i. Dar, noi, ne-am urmat drumul, cu. 'credința că numai acesta era drumul cel bun..al siguranței..și. al păcii -noastre.. . .. .... !.v .... . . Pactul' pentru apărarea comună și pentru păstrarea păcii,' dintre Polonia și România, a fost, precum s’a dovedit,cea d’întâî și cea mai însemnată sfdrțăre' pentru liniștea și stabilitatea stărilor de lucruri, din răsăritul Europei, eșite pe urma răsboiului și revoluției rusești. Azi, când , în alte părți ale Europei, factorii de pace și de stabilitate se dovedesc mai puțin statornici ori mai schimbători, și trezesc îndreptățite îngrijorări pentru ..viitor,, bariera polono-română, de la Baltica, la Marea Neagră, se arată mai folositoare ca oricând stărilor de liniște și de siguranță din Europa răsăriteană, sau CUVINTE INȚELEPTE uvântările Regelui Carol și a Președintelui Moschki, erau așteptate cu interes, în țară și în străinătate. Interesul nu a fost zadarnic. Cuvântările celor doi șefi de state, cuprind o sinteză luminoasă a politicei urmate de Polonia și de România. „Țările noastre, a spus înaltul oaspete, își dau seama că securitatea trebue asigurată, în primul rând prin propriile forțe ale națiunei. Aceasta e cauza dragostei adânci de care armata e înconjurată în cele două țări. Conștiente de forțele lor creatoare, Polonia ca și România pot avea încredere in viitor. Progrese Însemnate trebue înfăptuite în viața politică, economică și culturală“. Acest îndemn bărbătesc de a desvolta forțele noastre și de a ne încrede în ele depășește toate obișnuitele formule „de securitate“ ce se rostesc la banchetele diplomatice. Ne place totuși , această sinceritate, care exprimă simplu, direct și atât de precis adevărul adevărat. Ea leagă problema „siguranței“ despre care se vorbește atât de mult în vremea din urmă, nu atât de dibăcia unui joc diplomatic și juridic cât de vlaga și de puterea de muncă, de înfăptuire, de viață a fiecărui popor. Când toată lumea se întărește și se înarmează, DE VREM SA PROPAȘIM IN CINSTE ȘI IN PACE SA FIM ÎNTREGI ȘI TARI. Suveranul nostru a stăruit în cuvinte înțelepte, pătrunse de spirit politic și de simț al măsurei, asupra voinței noastre de pace. După ce a amintit însemnătatea alianței polone, — „legătură izvorâtă dintr’o nevoe vitală a celor două țări“ și a cărui cheag „se găsește în istoria și în sufletul celor două popoare“ — Regele Carol a declarat : „Credința noastră e că numai politică fără nici un element de ostilitate, poate prin înțelegeri solide să pareze orice încercare agresivă. România a întărit pe lângă alianța polonă toate celelalte alianțe și prietenii care armonizându-se împreună formează un cadru indestructibil în serviciul păcei, și se coordonează perfect cu spiritul de care este animată marea instituție de la Geneva“. Regele Carol a ținut prin aceste cuvinte să lămurească un adevăr politic și istoric : alianța noastră cu Polonia de care ne leagă năzuinți și simțiminte, din cele mai curate, nu numai că nu e îndreptată împotriva nimănui dar se integrează în mod firesc în sistemul nostru de alianțe și de prietenii. A strânge legăturile cu Polonia, a desăvârși colaborarea noastră cu republica vecină înseamnă a duce mai departe o politică începută îndată după marele răsboi, și care a ținut seama, totdeauna, de voința de pace tuturor prietenilor noștri ca și de a spiritul „ care animă Societatea Națiunilor“. Această politică e uneori greșit tălmăcită. Sunt unii cari opun alianța noastră cu Polonia celorlalte alianțe și prietenii, fie pentru a ne îndepărta de ele, fie pentru a slăbi legăturile noastre cu Polonia. Asemenea tălmăciri tind să ne împingă să alegem între cele două „blocuri“ de mari puteri care se opun și se amenință peste capetele noastre. , Am ales : nici cu un „bloc“, nici cu celălalt. Pace cu toți vecinii, o pace însă pe care o întărim întărindu-ne noi înșine și apropiind alianța Polonă de celelalte alianțe și prietenii, cari „ARMONIZANDUSE ÎMPREUNA — cum a spus Suveranul nostru — FORMEAZĂ UN CHIAG IN SLUJBA PĂCII.“. Grigore Gafencu O dimineață limpede de vară. Sub tăcuta dogoare a soarelui, mulțimea spectatorilor a inundat tribunele Stadionului „Principele Carol de la A. N. E. ”. La ora 8 jumătate sosește Măria Sa Marele Voevod Mihai într-o mașină pe care o conduce singur, întâmpinat de comandanții străjerilor, moștenitorul Tronului care poartă uniforma de cercetaș, își ia locul în rândul celor 10.000 de tineri. Tribunele sunt pline până la ultimul loc. Din timp în timp megafoanele difuzează instrucțiuni pentru păstrarea unei cât mai desăvârșite ordine. Membrii guvernului și membrii corpului diplomatic, iau loc în tribuna oficială. Se văd multe jachete gris și pălăriile înalte de aceiași culoare, ținuta de rigoare de vară. SOSIREA SUVERANULUI La ora 9 sosește in sunetele Imnului Regal M. S. Regele având la dreapta pe excelența sa Mosciki, Președintele Republicii Polone. Urale puternice întâmpină pe Suveran și pe înaltul oaspe. Trece in revistă unitățile de străjeri și străjere, arcași, șoimi și premilitari. Urale pornite din piepturi tinere escortează pe Suveran. După un scurt serviciu divin se îndeplinește ceremonialul ridicării pavilionului. Cei zece mii de tineri, cântă în cor „Trăiască Regele„Tatăl nostru și Tricolor". A urmat ceremoniul ridicării pavilonu. Pe catargul din mijlocul Stadionului se înalță flamura tricoloră, fluturând în bătaia ușoară a vântului, ca o flacără nestinsă a veșniciei românești. Pe o estradă învăluită cu covoare românești așezată lângă arborele pavilionului ■ M. S. Regele a rostit o cuvântare impresionantă. Suveranul în fraze vibrante, pline de înțelepțiune și iubire se adresează copiilor ca viitorilor oameni mari ai țării. IN LOJA REGALA au luat loc Ex. La Preș. Republicei Polone, Majestatea Sa Regele și Măria Sa Marele Voevod, apoi d-na. general Schally, șeful Casei militare al președintelui republicei Poloniei, G. Tătărescu, președintele consiliullui de miniștri, dr. C. Angelescu. Continuare în pag. 3-a in pag. 3-a: O zi din basme... O noapte de feerie... Reportajul grandioasei recepții de aseară dela Palatul Regal. de Pircea Grigorescu Citiți azi in pag. 4-a Două importante chestiuni medicale: D. Dr. NEZINCESCU vorbește „Timpului** despre problema medicamentelor scumpe O. dr. DAN BERCEANU despre „caracterul etic al chirurgiei, iu societatea romanească** Pe stadionul A. N. E. F. străjerii și străjeriiele au făcut o demonstrație minunată Seara, la Palatul regal, un dineu intim cu Președintele Poloniei, un concert de gală și o recepție In timp ce o mulțime imensă, adunată în fața Palatului, a aclamat pe Suveran și Președintele Moscicki Președintele Moscicki și Suita la Mormântul Eroului Necunoscut. M. S. Regele și Comandanții Străjer, în genunchi, ascultând rugăciunea, ori, pe stadionul A. N. Es Fa Suveranul vorbește străjerilor. Un grup de tineri polonezi, un uniformat de filandezi, la stadion« DE ZIUA RESTAUrației, un miliard trei sute de milioane pentru înzestrarea spitalelor Citiți, discursul d-vnii Gitt, Tătarescu și reportajul în pan. 3-a. M. S. Regele în uniformă de străjer trece în revistă trasșnul străjeresc în fruntea căruia se află Marele Voevod Mihail