Timpul, august 1937 (nr. 87-117)

1937-08-01 / nr. 87

y V * OPWAțCȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUREȘTI, Straida CONST. MIN­E, 15 Redacția și Administrația 3.05.44­­ TELEFON: Tipografia 3­43 33 1 an Lei 550; 6 luni 290; 3 luni ABONAMENTE 8 150; Pentru instituții și admini­strații publice Lei 1.000 anual și anunciuri se primesc la Administrația ziarului și la toate agențiile d­e publicitate Taxa de francare plătită în numerar con­form aprobări Direcțiunei Generale P.T.T. Nr. 106.366­­ din 8 Mai 1937 * ..— —1 ..... . = înarmarea țării FORȚA MORALA. INCHEERE de General V. RUDEANU INTRA O SERIE DE ARTICOLE SCRISE CU DEOSEBITA COMPE­TENTA, D. GENERAL V. RUDEANU A EXAMINAT, IN COLOANELE ZIARULUI NOSTRU PROBLEMELE LEGATE DE ÎNARMAREA ȚARII.­­ URMĂRITE CU UN VIU INTERES DE SPECIALIȘTI DAR ȘI DE MARELE PUBLIC CITITOR, ARTICOLELE D-LUI GENERAL RUDEA­NU VOR RAM­ANE A CA UNA DIN CELE MAI VALOROASE CONTRIBU­ȚII LA DOCTRINA ÎNARMĂRII NATIONALE­ ȘI LA PUNEREA IN A­­PLICARE A ACESTEI DOCTRINE. __ASTAZI, D. GENERAL V. RUDEANU SCRIE, CA ÎNCHEIERE­A SERIEI D-SALE DE STUDII, DESPRE FORȚA MORALA, încă de la primul articol am ară­tat că înarmarea țării este astăzi cea mai vitală și grabnică datorie a celor cari dețin puterile noastre­­ publice, oricare ar fi partidul po­ i­r Jitie căruia aparțin. Ajung atâția ani, trecuți după r­ăzboiu, fără să se fi făcut nimic temeinic pentru înarmarea țării, pe când alte state vecine, Polonia și Cehoslovacia, și,au creiat de-a­ în­­tregul armate puternice, din belșug înzestrate cu cele mai moderne ar­­mamente, preum și potențiale de războiu de primul ordin. Ajung atâția ani, trecuți după războiu, în care s'au cheltuit sute de milioane pentru a se cumpăra de prin depozitele de vechituri din străinătate sau de la desfaceri cu preț redus din alte țări, armamente și mijloace de luptă învechite sau chiar complet declasate, nesoco­­tindu-se jertfele la care se expu­neau ostașii noștri, în caz de răz­­boiu, cu o astfel de înarmare. Ajung obiecțiunile din trecut asu­pra avuțiilor țării, privite ca insu­ficiente, ori de câte­ ori era vorba de cheltueli pentru înarmare, deși din aceste avuții s-au hărăzit atâ­tea și atâtea averi de zeci și sute de milioane. Ajung acele influențe din afară, intrigi și calomnii dinăuntru, cari atâția ani au fost în jurul chestiu­nilor noastre de înarmare și ne-au adus, în mai puțin ca 10 ani, două formidabile procese, cum nu s'au auzit în alte state, procesul Fok­­ker și procesul Skoda, procese cari­ au atins inutil prestigiul arma­­tei în fața­ țării și a străinătății. Ajung atâtea iluzii asupra impo­sibilității unui nou războiu, iluzii care se ivesc mai cu seamă la cei conștienți de a fi contribuit la de­lăsarea armatei. Astfel, socialiștii francezi, care înaintea refuzaseră sistematic orice războiului militar, spuneau mereu că un credit va mai fi războiu. Chiar în momen­tul când Germania în 1914, pro­clamase starea de pericol de răz­­boi, ei susțineau, în frunte cu Jau­­rès, că această proclamare nu în­­seeamnă nici mobilizare, nici răz­­boi. ..Aparențele unei politici paci­fiste nu trebue să înșele zice gene­ralul german Krauss, fiindcă nu sunt decât o stratagemă menită să adoarmă popoarele, ca apoi, să fie surprinse adormite și nepregătite" Ajunge și cu umilitoarea și pl­icușitoarea credință că în caz de războiu, unii sau alții ne vor înar­ma. Am suferit destul din cauza u­­nei astfel de închipuiri înaintea războiului mondial, când se spunea că la nevoe vom fi urmați de impe­riile centrale, pentru ca să ne ple­căm astăzi urechea la as­­menea­ sofisme, pentru ca să mai ascultăm făgădueli de felul celor pe care încă din antichitatea le făcea consulul roman Marcius Censorinus, carta­ginezilor, ca să-i vază dezarmați. Ajunge în sfârșit, toate slăbi­ciunile, adevărate rătăciri ale pa­triotismului nostru, care atâția ani după război ne-a încătușat înar­­marea țării. Ajung fiindcă nu mai avem niciun moment de pierdut, suntem, fără tăgadă, pe pragul ce­­lor mai grele și hotărîtoare vre­muri. Numai cei cari nu vor să des­chidă ochii nu văd cât de grav sun­­tem amenințați de un nou război. Niciodată lumea nu a trecut prin­­­tr’o frământare atât de adâncă și întinsă. De la Atlantic, la Mareea Mediterană,, la Oceanul Indian și la Pacific ; de la extremul răsărit Asiatic la apusul European, o lup­tă surdă se desfășoară pentru ege­­monie. Niciodată problemul medi­teranean nu a fost mai acut și ori­zontul Pacificului mai încărcat de norii războiului. Pretutindeni nu se aude decât s­cwnotul fabricilor, care zi și noapte lucrează armamente. Statistică Societății Națiounilor care în 1934, indica cifra de 100 mi­­liarde fr. fr., cheltuiți în Europa pentru armamente, dă în 1937, 240 miliarde fr. fr. Continuare din pagina 3-a Catastrofa de cale ferată de lângă Paris 21 morți și peste 30 rănita PARIS 30 (Radon*).­­ O catastrofă de cale fe­rată s-a produs astănoapte în apropiere de Paris, în stația Villenieve-Saint Georges. Sunt numeroși morți și răniți. Trenul a deraiat din cauza unei greșite așezări a acului pe linie. In tot cursul nopții s-a lucrat la scoaterea mor­ților și răniților de sub sf­ărâmăturile vagoanelor. PARIS, 30 (Rador).­­ Compa­nia de cale ferată „P. L. M.” co­munică: Știrile primite la Paris arată că accidentul de cale ferată de la Ville­­neuve-Saint Georges ar fi provo­­cat moartea a 27 persoane și răni­rea a peste 30 persoane. Catastrofa s’a produs Ia 300 me tri de gara Villeneuve-Saint Geor­ges, situată la circa 20 km. de Pa­ris. Trenul care plecase dela Paris spre Saint Etienne a deraiat la ora 23 și 15. O personalitate autorizată, care se afla la locul accidentului, decla­ră că nenorocirea a fost provocată de greșita manevrare a acelor. Lo­comotiva trecând peste acele gre­șit puse, s-a răsturnat. Vagonul­­furgon a fost făcut țăndări. Vago­­nul-poștă a continuat să înainteze pe o distantă de 30 metri, prin partea dreaptă a locomotivei, tră­gând după el un vagon de clasa doua, care a rămas aproape intact. Vagonul următor, de clasa treia, a fost complect sfărâmat între două vagoane clasă construite din me­tal. Printre victime sunt pelerini cari veneau de la Lisieux și copii din­­tr’o colonie de vacanță. Lucrările pentru curățirea liniei și scoaterea victimelor continuă. La ora 3 dimineața se mai aflau sub sfărâmăturile vagoanelor câte­va victime. La lucrările de salvare au luat parte în primul rând călătorii scă­pați teferi din accident și persoa­nele aflate în gara Villeneuve-Saint Georges. Au sosit apoi pompierii din Paris și un detașament de trupe. D-nii Chautemps, președintele consiliului, Dormoy, ministrul inter­nelor și Oueille, ministrul lucrărilor publice, au sosit imediat la locul catastrofei. Trece aerodinamicul... A Constanța, 30 iulie 1937,­cceleratul de Constanța s’a oprit într’o stație mică unde până mai eri nu obișnuia să se oprească. Surprins am în­trebat : De ce? „Trece aerodinamicul, mi s’a răspuns“. E vorba de trenul aerodinamic cu aer condiționat, dar automat, c q minune a industriei naționale. Dacă ași fi trecut și eu cu acest tren misiune, uimitoarea lui viteză m’ar fi îmbătat. Așa însă, stând pe foc și cu desăvârșire treaz mi-a fost dat să-l văd trecând ca o nălucă. Și am întrebat: la ce slujește Un tren aerodinamic? Un inginer inspector general a binevoit să mă lămurească : _„E o minune a industriei națio­nale ! Costă 25 de milioane”. _1.Dar mă întreb : când trece a­ceastă minune ,se opresc oare toate trenurile, cum ne-am oprit noi?” — „Firește, răspunde de inginer inspector general. Acceleratele opresc mai puțin, trenurile persona­le le ceva mai mult“... — „Dar trenurile de marfă și de petrol?“, întreb eu cu stăruință. Inginerul dă din umeri: _„Cine se mai gândește la ele?” _ „Lasă-le să mai stea pe loc, intervine un călător. Fiindcă de în­dată ce se grăbesc, derafu­ză. Ce-o fi având să deraieze atât de des tre­nurile de petrol pe această linie?“ Eu însă îmi continui ancheta : _ „Câți călători încap într’un tren aerodinamic?“ — „150, răspunde inginerul, dar de obiceiu nu sunt mai mulți ca 30”. Sunt lămurit. Pe o linie simplă, de mare trafic, trenul aerodinamic nu slujește la nimic. Sau mai exact, încurcă circulația, pentru 30 de că­lători. Inginerul, ca și cum mi-ar fi ghi­cit gândul îmi mărturisește : — „Pe linia asta nu e nimic. Dacă ai ști insă ce se întâmplă pe linia Brașov, cea mai aglomerată din ța­ră...!“ Voiu ști. Până atunci mă gândesc însă la sarcina grea care așteaptă pe d. general Ionescu energicul și atât de destoinicul nou președinte al căilor ferate. Acolo ca și în toate serviciile pu­blice progresul dăinuește la supra­față. Când pătrunzi mai adânc des­coperi neorânduială­. E nevoie de o minte limpede, spri­jinită pe o voință nestrămutată, pentru a pune capăt acestei neo­­rândueli. Disciplina muncii trebuie impusă de sus în jos, pentru ca pilda favo­rurilor să nu frământe micii func­ționari și muncitori, printre care sunt atâtea elemente de nădejde și de neprețuită valoare. Respectul interesului general tre­buie impus tuturor, mari și mici, di­rectori și funcționari, clienți și chiar... furnizori. Un nou avânt trebuie să însufle­țească întreaga întreprindere, nu pentru a se irosi în jucării de su­prafață, ci pentru a deschide cu în­drăzneală căi noui de propășire a­­cestei țări. Icoana unei instituții desăvârșite — căile ferate române de altădată , ne-a rămas în minte : pe atunci se construiau linii, poduri, porturi și rânduială domnea în suflete și în socoteli. Azi batem recorduri de viteză,­­ și de neprevedere. Domnule general, te așteptăm la lucru ! Gri­gore Gafe nou La ceremonia botezului micului Dominic au luat parte: (de la dreapta spre stânga) Arhiducesa Blanca, mama arhiducelui Anton, Arhiducele Hubert Salvator, naș, prințesa Nines de Bourbon, nașe, Arhiducesa Ileana, Arhiducele Anton și copiii lor Dominic (noul născut), Alexandru, Nino La și Ștefan. La palatul Sonnberg a avut loc botezul fiului arhiducesei arhiducelui Anton. Noul născut a fost botezat Dominic. Iată Ileana și al perechea princiară în momentul slujbei. NOURI NEGRI PE ORIZONTUL EUROPEI La Londra s-au ivit se­rioase divergențe in­tre delegații comite­tului de neintervenție In Camera Comunelor d. Eden declară că si­tuația se poate internațională schimba pe neașteptate. Telegramele în pag. 7-a f '£ DUMINICA^%| AUGUST »93? Anui I .rÍQr I j-----------. •• No* 87 V j %: '\ * jÚsÍw iiTT AZI: Cerul vaJ^țlK. tV^j§ I f * Vânt slab din dire^n­i/nehotă­­râte. Temperatura staționară. , pfoffi^cale în mi&ti­fân, de nord a tg/M ^r­i* .JMMjl Director Grizre Călătoria Suveranului ZUBRICH 30, (de la co­respondentul nostru par­ticular). — Suveranul Ro­mâniei care se află de ori în localitate, va rămâ­ne aici până Luni, când va pleca în Yugoslavia. Majestatea Sa se va o­­pri la Split, în Dalmația, Joi 5 August, pentru 24 ore, întâlnin­­du-se acolo cu Regina Marioara și Principele Regent Paul. Dela Split, Suveranul României va pleca spre țară, sosind la București M. S. Regele Carol II luându-și rămas bun de la Regele Leopold al Belgiei la plecarea dela Bruxel­les (clișeu transmis prin belinogramă). Un impresionantei accident de äulsar bis pe șoseaua Ploești­ București Reportajul si fotografiile luate la fata locului in pagina 6-a E­X"REGEL­E ALFONS XIII SE IMPACA CU SOȚIA SA ? ROMA. 30. __ Se vorbește mult aici de un dineu, la care a asistat Regele Spaniei Alphons XIII împreună cu soția sa regi­na Victoria. Se atribue în special mare importanță faptului că la des­părțire, foștii suverani ai Spa­niei s-au sărutat. Cei doi suverani, cari trăiau despărțiți din timpul revoluției spaniole, au fost văzuți în ul­timul timp împreună de mai multe ori. Se dă o semnificație politică acestui fapt, care e pus în legă­tură cu ultimele declarații făcu­te de generalul Franco. Se știe că șeful Spaniei s-a edclarat precis că naționaliste nu este contra restaurării monarhiei î­n Spania. Citiți mâine: CUVINTE DE ASIGURARE de N. IORGA Aspecte de pe frontul de luptă din E­xtremul Orient Ne vizitează o cometă Ea se apropie de pământ cu o viteză de 1000 km= pe zi La 11 August va fi lângă noi...la 86 milioane km distanță și va putea fi văzută cu ochiul liber Vagabondul Sideral care vine să tulbure armonia neclintită a conste­lațiilor noastre, a fost descoperit la 4 Iulie, de profesorul Finsler, la ob­servatorul din Zuerich. De obicei acești aștri rătăcitori au starea lor civilă stabilită. Intrusul zărit la 4 iulie, având toa­te caracteristicele unei comete n'a fost insă surprins până acum de te­lescopul vreunui astronom. Profeso­rul Va botezat deci imediat, dându-i numele său .,Cometa Finsler" și feri­citul eveniment a fost adus la cunoș­tință Biroului Internațional din Co­penhaga, unde sunt centralizate toate noutățile astronomice. Copenhaga a anunțat toate obser­vatoarele și pe întregul emisfer bo­real telescoapele s-au îndreptat spre... noul născut. Nou născut, pentru noi se înțelege. Cometa Finsler rătăcește, desigur în sistemul nostru solar de milioane de ani, fără să fi fost zărită pe cerul nostru.­­ Cu toate acestea o vom putea ve­dea în curând, cu ochiul liber. SPAIMA COMETELOR E multă vreme de când nu s’a mai putut zări o cometă pe cer, fără sunete speciale. Ultima a fost CO­META HALLEY, care ne-a vizitat în 1910 și care va reveni în 1986. Apariția­­ cometelor, astre ciudate cu coamă și coadă luminoasă, a fost multă vreme obiect de groază pen­tru ignoranți, cari le socoteau pre­vestitoare de nenorociri. Sărmanele comete... Apariția lor e tot atât de inofensivă ca acea a lunei, după nopți de întunecime. Alții se întreabă, de obicei, dacă nu e pericol de o ciocnire din care pământul nostru n’ar­e și desigur.... cu fața curată. Să nu ne temem însă, să avem în­credere în calculele astronomilor noștri. DIMENSIUNI ASTRONOMICE De la semnalarea ei Cometa Finsler e cercetată de zeci de observatoare. Profesorul Balder, președintele comi­siei internaționale de studii cometare, a fotografiat de mai multe ori astrul descoperit, i-a calculat dimensiunile și, grație spectografului, i-a studiat compoziția. Capul cometei are un diametru de peste 200.000 kilometri, iar coada o lungime de șase milioane kilometri. Cu toate că această dimensiune ar părea astronomică, coada cometei Finsler e o biată codică față de aceia a cometei din 1843, care avea 320 mi­lioane kilometri. Analiza luminei indică aceleași ga­­ze ce se găsesc în toate cometele : cyanogen la cap, hidrocarburi și oxid de cărbune la coadă. Se înțelege că, dacă noua cometa s-ar apropia de noi de ajuns pentru a-și amesteca atmosfera ei cu a noa­stră, n'ar mai rămâne nici o vietate pe pământ. CU VITEZA DE UN MI­LION KLM. Putem fi liniștiți însă. Cometa vine, ce-i dreptul cu o viteză de a­­proape un milion de kilometri pe zi spre noi, dar va păstra totuși o mică distanță de globul nostru de... 8­ milioane kilometri, peste care nu va trece. Peste câteva zile o vom putea dis­­tinge bine, cu ochiu, lângă steaua polară. La 11 August, va ajunge în stația finală a călătoriei ce o face în constelația noastră. De aci, cu a­­ceiaș viteză, se va îndepărta, conti­­nuându-și rătăcirea eternă în Haos

Next