Timpul, septembrie 1937 (nr. 118-147)
1937-09-01 / nr. 118
Tipografia 3.42.23 1 an Lei 550; 6 Iuni 290; 3 luni ABONAMENTE: 150; Pentru instituții și administrații publice Lei 1.000 anual și anuncimi se primesc la Administrația ziarului și la toate agențiile de publicitate Taxa de francare plătită în numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P.T.T. Nr. 106.366/8 Mai 1937 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, Strada CONST. MILLE, 15 TELEFON:Redacția și Administrația 3.05.44 De vorbă cu Maestrul Francois... e trecusem noaptea la Hotelul AU CHEVAL BLANC (la Calul Bălan), intr’un orășel din Lorena. La plecare, când să ne urcăm în automobil, un bărbat voinic se apropia de noi, urându-ne bună dimineața : „Veniți de departe, ne zise el, și plecați departe. Vă doresc o călătorie bună. Și eu, am fost odată prin depărtări“... Și fără să mai aștepte, ne lămuri: „Mă chiamă Francois. Am fost marinar. Am călătorit în toate mările. Am fost la Odesa. Am fost în India și în mările chineze. Cunosc Shanghai, unde se bat acuma chinezii și japonezii. Am stat trei luni pe un crucișător, în apele fluviului Yang- Tse, cu prietenul meu, contele de Clermont“. Francois avea o figură plină, sănătoasă, o privire vioaie și un glas cald, care cam tremura, când povestea amintirile lui despre țările îndepărtate și despre prietenii distinși. Și acum m-am lăsat de toate. M-am întors acasă, lângă clopotnița aceasta“... Și Francois, arătă cu privirea spre biserica de piatră, joasă și pătrată, crescută parcă din pământ. — Ești evlavios, domnule Francois ? — Doamne ferește. Pentru cine mi luați ? Sunt anticlerical convins. Dar îmi place, când mă întorc de departe să găsesc biserica aceea. E „DE LA NOI“. Mă înțelegeți ? — înțeleg foarte bine. Și cum merg lucrurile PE LA VOI ? — Ca totdeauna, Anul trecut începuse să bată un vânt de răsmeriță. Nu puteai trece prin oraș sau pe la sate, fără să nu auzi un cuvânt nepotrivit. Credeau cu toții că se va întâmpla ceva. Și nu s’a întâmplat nimic. Mai întâi au crescut salariile. Apoi s’au ridicat toate prețurile. Și acum trăim ca mai înainte, spirițele s’au potolit și munca reîncepe. — Văd că să vorbește mult de muncă, în Franța. Guvernul îndeamnă la muncă, la producție. După ce s’a străduit să echilibreze bugetul, caută acum să învioreze gospodăria publică. Toate noile decretele ei tind să mărească producția. Nu era nevoe de atâta filosofie, pentru a pricepe că scumpetea nu se poate înlătura decât prin rânduială și muncă. Ni s’a zis că bogații vor plăti. Și viața s’a scumpit. Ni s’a mai zis că statul va plăti. Și viața s’a scumpit tot mai mult. Dacă n’am fi priceput ce se întâmplă, am fi dat toate peste cap. Dar am priceput . TOȚI plătim și VOM PLAȚI CU ATAT MAI MULT CU CAT MUNCIM MAI PUȚIN. Nu e așa ?“ s ’ Așa e, domnule Francois, dar crezi că toți au priceput ? Văd că sunt unii la voi, cari spun că tot ce se întâmplă azi e numai „O PAUZA“. Când moneda va fi din nou așezată și bugetul echilibrat, va începe o nouă serie de reforme sociale, care vor schimba rânduiala Franței de azi. Industriile vor fi naționalizate și încredințate colectivității. Impozite noi vor tinde să „egalizeze“ averile. Iar pentru ca prețurile să nu se mai ridice, statul va interveni, regulând schimbul de bunuri și de bani, după un plan bine chibzuit. — Știm, toate acestea, spune zâmbind de Francois. Acolo, pe zidul de piatră ce înconjoară primăria, toate afișele ne vorbesc despre ele. Adevărul e că domnii din guvern nu se prea înțeleg între ei. Unii, radicalii, vor „PAUZA“ ca să întărească stările de azi. Ceilalții, socialiștii și comuniștii vor „PAUZA“, ca să le răstoarne, cu mai mult avânt. Pentru unii și pentru alții, „pauza“ e un mijloc de a mai trăi, în pace, laolaltă. Când „pauza“ va lua sfârșit, va începe între ei cearta cea mare. In ce ne privește pe noi, ne dăm prea bine seama că statul nu se poate umfla, fără a costa din ce în ce mai scump. Și nu poate interveni în toate fără a se băga și în treburile noastre. Asta însă e fascism, — și noi nu vrem fascism ! — Dar cine sunteți VOI, în numele cărora vorbești cu atâta hotărâre ?. — NoI, domnule, suntem Franța! Burghezi bogați sau nevoiași, patroni și muncitori, obișnuiți să muncim, să ne certăm și să ne împăcăm, obișnuiți deasemeni să ne deosebim unii de alții prin valoarea muncei noastre, nu vom lăsa statul să nesocotească, prin legi și măsuri uniforme, calitatea, talentul, arta fiecăruia dintre noi. — Ești artist, domnule Francois ? — Sunt bucătar, domnule! Bucătar am fost în marină, pe toate mările. Bucătar sunt azi, la CALUL BALAN. Pretutindeni am câștigat, prin meșteșugul meu, prietenii alese. Ași fi câștigat și prietenia d-tale dacă ai sta până la ora mesei, gătesc raci cu sos de șampanie și față în sângele ei“. Prieteniile adevărate se consfințesc prin jertfe, scumpe maestre. Pe altarul proaspetei noastre prietenii jertfesc acum, la despărțire, racii și fața, pe care îi las în urmă, cu o adâncă părere de rău. Grigore Gafencu , Paris, 28 August Citiți în pagina 2-a: MONUMENTE ȘI BISERICI de: G. ML Cantacuzino 8 Pagini — 2 LEI E MIERCURI Anul I1 SEPT. 1937 No. 118 AZI: Presiunea in ușoară scădere cu 1-2 mm, cerul variabil cu tendință de acoperire începând din Vestul țării. Vânt slab din sectorul Nordic. Ploi cu caracter local în Ardeal și Nordul țării. Director Grigore Gafencu Morala Expoziției din 1937 Expozițiile sunt un calmant politic, o diversiune morală. Franța a uzat de ele în două rânduri. Expoziția din 1900 pusese un mare punct final Afacerii Dreyfus, destinsese nervii francezilor, zdruncinați, prin atâția ani dramatici. Xenofobia adusă de către naționaliști la un grad de înfrigurare pe care Fadova îl înfierbântase încă, și mai mult într-un moment foarte neprielnic, se risipise cu încetul față de atâtea popoare diferite care debarcaseră în toate gările Parisului. Francezii legaseră cunoștință cu ei. Națiunea nu era chiar atât de „trădată" precum afirmau partizanii lui Esterhazy, nici atât de „decadentă" precum susțineau amicii lui Zola. Partidele înaintate dădeau înapoi. („Anul 1900 a fost pierdut pentru propagandă" a spus un orator socialist la congresul partidului său.) Un banchet uriaș urma să întrunească pe toți primarii unei Frânte convalescente. Expoziția din 1900 nu fusese numai un succes ci o binefacere, de Paul Morand Expoziția din 1937, care a debutat sub auspicii întunecate s’a ameliorat și ea pe zi ce trecea și concomitent cu ea s'a îndreptat situația socială, economică și financiară a Franței. Problemele, în această lună August nu se mai pun nicidecum la fel ca în August 1936. Dramele externe s'au lărgit atât de mult, cuprinzând și Extremul Orient, dificultățile interne au fost atât de lămurite, prin faptul că s'au reprodus în Statele Unite și în alte țări, încât presiunea cazanului nu mai e aceiași. Poziția morală a Franței îmi pare deci infinit mai realistă decât acum câțiva ani și mai strâns, mai intim, mai frățește legată de vicisitudinele omenirii în genere. Prin 1930 sau 1933—1934 un călător francez auzea spunându-se peste tot cu un amestec de foarte mult dispreț și puțină invidie, că Franța era o țară înapoiată, care se complace în greutăți, de altfel mult mai puțin grave decât aiurea, pe care alte națiuni se pricepuseră să le rezolve dintr’odată. Astăzi, apare lămurit că drama noastră specială, drama franceză, are o însemnătate mondială și că va fi una din cele mai interesante din epoca noastră plină de peripeții. Se va vedea că Franța, hotărâtă să nu mai trăiască la întâmplare, își va organiza și ea viața ei, la fel cu celelalte țări, dar fără să dea mână complect liberă statului. Se va vedea cum caută un punct de echilibru între maximul de libertate ce poate fi dorit și minimul de constrângere indispensabilă. Libertatea e un mare lux, e luxul unei țări bogate. Vedeți o Franță care se sbuciumă să-și păstreze aurul pentru ca să poată plăti prețul libertății sale. Libertatea ca și aurul e ceva ce se cucerește cu greu, timp îndelungat, și ce se pierde foarte repede. Autarhia e leacul, amar al popoarelor, sărăcite, tristul destin al naturilor fără zestre. ...... Libertatea , e adevăratul nostru capital. Libertatea e tot ce dai altora și-ți refuzi tie însuți. Iată de ce vedem astăzi Franța încercând să treacă pe o sfoară întinsă deasupra prăpăstiei dintre cele două extreme. Economiști, poeți, financiari, muncitori, patroni, francmasoni, episcopi, toti francezii luptă astăzi conștient sau inconștient din răsputeri pentru a izbuti să iasă teferi din furtună, fără să fie nevoiți sa arunce în mare bagajul lor de înțelepciune seculară și de fericire, cucerită, libertatea lor. Ei urăsc sclavia și cunosc vechiul proverb francez, care sună astfel: „Cerând prea multe libertăți, cazi în sclavie”, îmi închipui foarte bine la Expoziție un pavilion cu „Aplicații practice ale libertății, mărturii ale bunului cetățean, tecnica profesiunei omului liber, etc. Aș putea spune chiar că un asemenea pavilion există. E deschis. Nl găsești pe înălțimile Trocadero-ului în apropierea pavilionului românesc unde descoperim un popor care ne seamănă și care, ca și noi, a luptat întotdeauna pentru libertate. Acest pavilion e secțiunea Literelor și a gândirii. Deasupra portretului d-lui de Tocqueville ar trebui să se graveze în caractere vizibile următoarele rânduri cari îi aparțin: „Franța a trăit întotdeauna prin spiritul ei în această cetate ideală, pe care i-au construit-o ,scriitorii ei”. Șistar’ putea adăuga dedesubt, ca avertisment, această altă cugetare a lui Tocqueville: „Ceea ce face calitatea scriitorului, e adesea un viciu la omul de stat și aceleași lucruri cari au inspirat cârti frumoase pot duce la mari revoluții". "î.».V D-nii Victor Antonescu, Stoiadinovici și Krofta, eri dimineață la Sinaia Trafic de stupefiante Amg I d in Capitala Traficanții se aprovizionează de la farmacii, servindu-se de retete falsificate Un medic din Capitală s-a prezentat prelectarei de poliție, unde a arătat că a fost chemat la telefon de o cunoscută farmacie din Capitală, care i-a adus la cunoștință că un individ s’a prezentat cu o rețetă a d-sale, falsificată. Intreprinzându-se cercetări, s’a constatat că unor medici li s’au furat blanchete cu enter, pe care s’au scris rețete cu stupefiante, falsificându-se semnătura medicilor. Stau ridicat în acest mod importante cantități de stupefiante din farmacii. Poliția urmărește acum pe hoții de blanchete. CONSILIUL MICII ÎNȚELEGERI ȘI-A ÎNCEPUT ERI LUCRĂRILE LA SINAIA DIN PRIMELE DEZBATERI S'A CONSTATAT ACORDUL PERFECT AL CELOR TREI STATE IN CHESTIUNILE LA ORDINEA ZILEI D. Victor Antonescu a preluat președinția consiliului. Problemele în discuție sunt de o reală însemnătate politică SINAIA. 30. — D-nii Stoiadinovici, Victor Antonescu și Krofta s’au întreținut azi dimineață, timp de două ore și jumătate, într’o primă reuniune a consiliului Micii înțelegeri, înainte de a trece d-lui Victor Antonescu președinția consiliului și a conferinței d. Krofta, ministru de externe al Cehoslovaciei a făcut o expunere asupra diferitelor probleme internaționale intervenite de la ultima conferință a înțelegeri, tinută în Aprilie Micul trecut. Luând președinția, d. Victor Antonescu, a arătat problemele politice internaționale, ce figurează in ordinea de zi a conferinței. In ședința de după amiază, cei trei miniștri de externe ai Micei Ințelegeri au examinat următoarele probleme: — Raporturile fiecărui Stat din Mica înțelegere cu celelalte puteri; — Revendicarea Ungariei de a avea drept egal la înarmare. Această problemă a fost examinată din punct de vedere politic, ca și din punct de vedere tehnico-militar. Problema ambasadelor. Statele Micei înțelegeri intenționează să înființeze ambasade in unele din capitalele occidentale. Eri s’a căzut de acord asupra unei proceduri comune în această chestiune. — Problema bazinului dunărean care va fi desbătută în conferință, mâine. După cum se vede, aproape întreaga ordine de zi a conferinței a fost epuizată încă de astăzi. ASUPRA TUTUROR PROBLEMELOR DE MAI SUS, CEI TREI MINIȘTRI DE EXTERNE AU REALIZAT UN ACORD DESAVARSIT. ANTICIPÂND ASUPRA COMUNICATULUI SI DECLARAȚIILOR FINALE, PUTEM ARATA CA SOLIDARITATEA MICII ÎNȚELEGERI, IN FATA TUTUROR PROBLEMELOR INTERNAȚIONALE, ESTE DE NESDRUNCINAT. AZI, MARȚI: Audientele și dejunul la Peleș Ultimele ședințe și comunicatul către presă seara, dineu și recepție la Cazinou Conferința Micei înțelegeri își va continua lucrările azi Marți dimineața, la ora 10. D-nii Stoiadinovici și Krofta vor fi primiți în audiență la Castelul Peleș de M. S. Regele Carol, primul la ora 12, al doilea la 12 juni. La ora 1 va avea loc un dejun la Castelul Peleș, la care vor participa d-nii: Stoiadinovici, Tătărăscu, Krofta, Victor Antonescu, membrii guvernului român, delegațiile diplomatice la conferința Micei înțelegeri și reprezentanții corpului diplomatic. La ora 6 d.a., d-nii Stoiadinovici, Krofta și Victor Antonescu vor face declarațiuni ziariștilor străini și români. Seara va avea loc un dineu la restaurantul „Palace“, apoi recepție la Cazinou, iar în cursul nopții de mâine d-nii Stoiadinovici și Krofta vor părăsi Sinaia, plecând primul, spre Belgrad, al doilea spre Praga. Diplomați și ziariști au venit la Sinaia și urmăresc desbaterile consiliului cu viu interes Actuala conferință a Micii înțelegeri este urmărită cu un mare interes în străinătate. In afară de ziariștii cehi, iugoslavi și români, numeroși ziariști străini au sosit în localitate. Toate agențiile telegrafice de presă își au aci reprezentanții lor. Deasemenea au sosit in localitate d-nn: Ugo Sola, ministrul Italiei la Brnești, Ladislau Bardosso, ministrul Ungariei la București și Pochammer, consilierul legației germane. D. Ugo Sola a fost primit aseară în audiență de d. Stoiadinovici. Aseară, după dineu, o scurtă conferință SINAIA. 30. — Seara, după dineu, cei trei miniștri ai afacerilor străine, au avut o nouă consfătuire de trei sferturi de oră. In timpul recepției care a urmat dineului d. Ugo Sola, ministrul Italiei la București, a avut o lungă întrevedere cu d. Krofta ministrul de externe al Cehoslovaciei. Mâine dimineață d. Krofta va face o excursie până la Brașov de unde se va înapoia la orele 11, când va fi începută cea de a treia ședință a Micii înțelegeri. ■N PAG. 3-a . Reportajul sosirii miniștrilor străini la Sinaia Guvernul Stoiaidînovîci nu «Ion» Ssipsr» etacă Cei trei miniștri de externe, la masa Conferinței Valencia bombardată de avioane naționaliste VALENCIA 30 dor). Aseară între laoele 20 și 22 un grup de 7 avioane naționaliste a încercat în 18 rânduri să zboare pe deasupra orașului. Tie fiecare dată ele au fost însă împiedecate de bateriile anti-aeriene. Avioanele naționaliste au bombardat totuși cartierele mărginașe omorănd 3 persoane. Sunt și mai mulți răniți. Pagubele sunt mari. Conversațiile anglo-italiene vor suferi o întârziere LONDRA 30 (Rador). Agenția Havas află că din cauza întârzierii pe care o va suferi întoarcerea la Roma, a lordului Perth, ambasadorul Angliei în Italia, conversațiile prevăzute între Roma și Londra nu vor putea începe în nici un caz înainte de sfârșitul lunii Septembrie. In cercurile diplomatice engleze se socotește că aceste conversațiuni nu vor putea fi duse prin intermediul altuia decât al ambasadorului euedlez la Roma. 9. Stoianovici și Radu Grimescu au semnat convenția pentru deschiderea liniei aeriene Roma-Jjelgran București După cum se știe, acum câteva zile, doi membrii ai direcțiunii aviației civile italiene au fost la București și au încheiat o convenție aeriană cu reprezentanții aviației civile române. Această convenție creiază o linie de trafic aerian între: Roma — Veneția — Belgrad — București. Convenția trebuia să fie semnată și de Iugoslavia. De aceea ,azi dimineață d. Irimescu, ministrul aerului și marinei, a venit în localitate și a avut o întrevedere cu d. Stoiadinovici, cu prilejul căreia șeful guvernului iugoslav a semnat convenția care leagă pe calea aerului Roma, prin Belgrad cu Bucureștii. Trăznetul a lovit o tribună la un match de foot-ball VARȘOVIA, 30 (Rador). In cursul unui match de foot-ball din Varșovia, trăznetul a căzut într-o tribună, in care se aflau numeroși spectatori. Șapte persoane au suferit arsuri, fără ca viața lor să fie în primejdie. EVENIMENTELE DIN CHINA Sir Hughe Knatch'ibui'1, ambasadorul Angliei în China, grav răcit de un avion japonez care a tras cu mitraliera asupra automobilului în care se afla diplomatul britanic. (Telegramele in pag. 7) La 25 Septembrie D. Mussolini pleacă la Berlin Știrea comunicata eri, prin telefon de corespondentsl nostru din Paris se confirmă. ROMA 30 (Rador). — Corespondentul Agenției Havas transmite: Se anunță din sursă bine informată deși nu oficială că d. Mussolini se va duce la Berlin la 25 Septembrie. Călătoria Ducelui se pare că a fost fixată în principiu pentru data de 20 Septembrie. D. Mussolini se va întâlni întâi cu cancelarul Hitler la Berchtesgaden și apoi se va duce împreună cu acesta la Herlin. D. Mussolini nu ar rămâne în Germania decât trei zile. Intr’o singură zi: PATRU GRAVE ACCIDENTE DE AUTOMOBIL IN CAPITALA Reporta rally pag. 5