Timpul, septembrie 1937 (nr. 118-147)

1937-09-01 / nr. 118

Tipografia 3.42.23 1 an Lei 550; 6 Iuni 290; 3 luni ABONAMENTE: 150; Pentru instituții și admini­strații publice Lei 1.000 anual și anuncim­i se primesc la Administrația ziarului și la toate agențiile de publicitate Taxa de francare plătită în numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P.T.T. Nr. 106.366/8 Mai 1937 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA­­ BUCUREȘTI, Strada CONST. MILLE, 15 TELEFON:Redacția și Administrația 3.05.44 De vorbă cu Maestrul Francois... e trecusem noaptea la Ho­telul­ AU CHEVAL BLANC (la Calul Bălan), intr’un orășel din Lorena. La plecare, când să ne urcăm în automobil, un bărbat voinic se apropia de noi, u­­r­ându-ne bună dimineața : „Veniți de departe, ne zise el, și plecați departe. Vă doresc o călă­torie bună. Și eu, am fost odată prin depărtări“... Și fără să mai aștepte, ne lămuri: „Mă chiamă Francois. Am fost ma­rinar. Am călătorit în toate mările. Am fost la Odesa. Am fost în India și în mările chineze. Cunosc Shan­ghai, unde se bat acuma chinezii și japonezii. Am stat trei luni pe un crucișător, în apele fluviului Yang- Tse, cu prietenul meu, contele de Clermont“. Francois avea o figură plină, să­nătoasă, o privire vioaie și un glas cald, care cam tremura, când po­vestea amintirile lui despre țările îndepărtate și despre prietenii dis­tinși. Și acum m-am lăsat de toate. M-am întors acasă, lângă clopot­nița aceasta“... Și Francois, arătă cu privirea spre biserica de piatră, joasă și pă­trată, crescută parcă din pământ. — Ești evlavios, domnule Fran­cois ? — Doamne ferește. Pentru cine mi luați ? Sunt anticlerical con­vins. Dar îmi place, când mă întorc de departe să găsesc biserica aceea. E „DE LA NOI“. Mă înțelegeți ? — înțeleg foarte bine. Și cum merg lucrurile PE LA VOI ? — Ca totdeauna, Anul trecut în­cepuse să bată un vânt de răsme­­riță. Nu puteai trece prin oraș sau pe la sate, fără să nu auzi un cu­vânt nepotrivit. Credeau cu toții că se va întâmpla ceva. Și nu s’a în­tâmplat nimic. Mai întâi au cres­cut salariile. Apoi s’au ridicat toate prețurile. Și acum trăim ca mai înainte, spirițele s’au potolit și munca reîncepe. — Văd că să vorbește mult de muncă, în Franța. Guvernul în­deamnă la muncă, la producție. După ce s’a străduit să echilibreze bugetul, caută acum să învioreze gospodăria publică. Toate noile de­­crete­le ei tind să mărească pro­ducția.­­ Nu era nevoe de atâta filoso­fie, pentru a pricepe că scumpe­­tea nu se poate înlătura decât prin rânduială și muncă. Ni s’a zis că bogații vor plăti. Și viața s’a scum­pit. Ni s’a mai zis că statul va plăti. Și viața s’a scumpit tot mai mult. Dacă n’am fi priceput ce se în­tâmplă, am fi dat toate peste cap. Dar am priceput . TOȚI plătim și VOM PLAȚI CU ATAT MAI MULT CU CAT MUNCIM MAI PUȚIN. Nu e așa ?“ s ’ Așa e, domnule Francois, dar crezi că toți au priceput ? Văd că sunt unii la voi, cari spun că tot ce se întâmplă azi e numai „O PAUZA“. Când moneda va fi din nou așezată și bugetul e­­chilibrat, va începe o nouă serie de reforme sociale, care vor schimba rânduiala Franței de azi. Industriile vor fi naționalizate și încredințate colectivității. Impozite noi vor tinde să „egalizeze“ averile. Iar pentru ca prețurile să nu se mai ridice, statul va interveni, regulând schimbul de bunuri și de bani, după un plan bine chibzuit. — Știm, toate acestea, spune zâmbind de Francois. Acolo, pe zidul de piatră ce înconjoară primăria, toate afișele ne vorbesc despre ele. Adevărul e că domnii din guvern nu se prea înțeleg între ei. Unii, radi­calii, vor „PAUZA“ ca să întărească stările de azi. Ceilalții, socialiștii și comuniștii vor „PAUZA“, ca să le răstoarne, cu mai mult avânt. Pen­tru unii și pentru alții, „pauza“ e un mijloc de a mai trăi, în pace, laolaltă. Când „pauza“ va lua sfâr­șit, va începe între ei cearta cea mare. In ce ne privește pe noi, ne dăm prea bine seama că statul nu se poate umfla, fără a costa din ce în ce mai scump. Și nu poate in­terveni în toate fără a se băga și în treburile noastre. Asta însă e fascism, — și noi nu vrem fas­cism ! — Dar cine sunteți VOI, în nu­mele cărora vorbești cu atâta hotă­râre ?. — NoI, domnule, suntem Franța! Burghezi bogați sau nevoiași, pa­troni și muncitori, obișnuiți să mun­cim, să ne certăm și să ne împă­căm, obișnuiți deasemeni să ne de­osebim unii de alții prin valoarea muncei noastre, nu vom lăsa sta­tul să nesocotească, prin legi și mă­­suri uniforme, calitatea, talentul, arta fiecăruia dintre noi. — Ești artist, domnule Francois ? — Sunt bucătar, domnule! Bucă­tar am fost în marină, pe toate mările. Bucătar sunt azi, la CALUL BALAN. Pretutindeni am câștigat, prin meșteșugul meu, prietenii a­­lese. Ași fi câștigat și prietenia d-tale d­acă ai sta până la ora mesei, gătesc raci cu sos de șam­panie și față în sângele ei“. Prieteniile adevărate se consfin­țesc prin jertfe, scumpe maestre. Pe altarul proaspetei noastre prie­tenii jertfesc acum, la despărțire, racii și fața, pe care îi las în urmă,­­ cu o adâncă părere de rău. Grigore Gafencu , Paris, 28 August Citiți în pagina 2-a: MONUMENTE ȘI BISERICI de: G. ML Cantacuzino 8 Pagini — 2 LEI E MIERCURI Anul I1 SEPT. 1937 No. 118 AZI: Presiunea in ușoară scădere cu 1-2 mm, cerul variabil cu tendin­­ță de acoperire începând din Ves­­tul țării. Vânt slab din sectorul Nordic. Ploi cu caracter local în Ar­deal și Nordul țării. Director Grigore Gafencu Morala Expoziției din 1937 E­xpozițiile sunt un calmant politic, o diversiune morală. Franța a uzat de ele în două rânduri. Expoziția din 1900 pusese un mare punct final Afa­cerii Dreyfus, destinsese nervii francezilor, zdruncinați, prin atâția ani dramatici. Xenofobia adusă de către naționaliști la un grad de înfrigurare pe care Fad­ova îl în­fierbântase încă, și mai mult în­­tr-un moment foarte neprielnic, se risipise cu încetul față de atâtea popoare diferite care debarcaseră în toate gările Parisului. Fran­cezii legaseră cunoștință cu ei. Națiunea nu era chiar atât de „tră­dată" precum afirmau partizanii lui Esterhazy, nici atât de „deca­dentă" precum susțineau amicii lui Zola. Partidele înaintate dădeau înapoi. („Anul 1900 a fost pierdut pentru propagandă" a spus un orator socialist la congresul par­tidului său.) Un banchet­­ uriaș urma să întrunească pe toți pri­marii unei Frânte convalescente. Expoziția din 1900 nu fusese nu­mai un succes ci o binefacere, de Paul Morand Expoziția din 1937, care a debu­tat sub auspicii întunecate s’a a­­meliorat și ea pe zi ce trecea și concomitent cu ea s'a îndreptat situația socială, economică și fi­nanciară a Franței. Problemele, în această lună August nu se mai pun nicidecum la fel ca în August 1936. Dramele externe s'au lărgit atât de mult, cuprin­zând și Extre­mul Orient, dificultățile interne au fost atât de lămurite, prin faptul că s'au reprodus în Statele Unite și în alte țări, încât presiunea ca­zanului nu mai e aceiași. Poziția­ morală a­ Franței îmi pare deci in­finit mai realistă decât acum câți­va ani și mai strâns, mai intim, mai frățește legată de vicisitudi­­nele omenirii în genere. Prin 1930 sau 1933—1934 un călător francez auzea spunându-se peste tot cu un amestec de foar­te mult dispreț și puțină invidie, că Franța era o țară înapoiată, care se complace în greutăți, de altfel mult mai puțin grave decât aiurea, pe care alte națiuni se pri­­cepuseră să le rezolve dintr’odată. Astăzi, apare lămurit că drama noastră specială, drama franceză, are o însemnătate mondială și că va fi una din cele mai interesante din epoca noastră plină de peripeții. Se va vedea că Franța,­ hotărâtă să nu mai trăiască la întâmplare, își va organiza și ea viața ei, la fel cu celelalte țări, dar fără să dea mână complect liberă statului. Se va vedea cum caută un punct de echilibru între maximul de liber­tate ce poate fi dorit și minimul de constrângere indispensabilă. Li­bertatea e un mare lux, e luxul unei țări bogate. Vedeți o Franță care se sbuciumă să-și păstreze aurul pentru ca să poată plăti pre­țul libertății sale. Libertatea ca și aurul e ceva ce se cucerește cu greu, timp îndelungat, și ce se pierde foarte repede. Autarhia e leacul, amar al popoarelor, sărăcite, tristul destin al naturilor fără ze­stre. ...... Libertatea , e adevăratul nostru capital. Libertatea e tot ce dai altora și-ți refuzi tie însuți. Iată de ce vedem astăzi Franța încercând­­ să treacă pe o sfoară întinsă deasupra prăpăstiei dintre cele două extreme. Economiști, poeți, financiari, muncitori, patroni, francmasoni, episcopi, toti francezii luptă astăzi conștient sau incon­știent din răsputeri pentru a izbuti să iasă teferi din furtună, fără să fie nevoiți sa arunce în mare baga­jul lor de înțelepciune seculară și de­ fericire, cucerită, libertatea lor. Ei urăsc sclavia și cunosc vechiul proverb francez, care sună astfel: „­Cerând prea multe libertăți, cazi în sclavie”, îmi închipui foarte bine la Ex­poziție un pavilion cu „Aplicații practice ale libertății, mărturii ale bunului cetățean, tec­nica profe­­siunei omului liber, etc. Aș putea spune chiar că un asemenea pavi­lion există. E deschis. Nl găsești pe înălțimile Trocadero-ului în a­­propierea pavilionului românesc unde descoperim un popor care ne seamănă și care, ca și noi, a luptat întotdeauna pentru libertate. Acest pavilion e secțiunea Li­terelor și a gândirii. Deasupra portretului d-lui de Tocqueville ar trebui să se graveze în caractere vizibile următoarele rânduri cari îi aparțin: „Franța a trăit întotdeauna prin spiritul ei în această cetate ideală, pe care i-au con­struit-o ,scriitorii ei”. Și­star’ putea adăuga dedesubt, ca avertisment, această altă cugetare a lui Tocqueville: „Ceea ce face calitatea scriitoru­lui, e adesea un viciu la omul de stat și aceleași lucruri cari au ins­pirat cârti frumoase pot duce la mari revoluții". "­î.».V D-nii Victor Antonescu, Stoiadinov­ici și Krofta, eri dimineață la Sinaia Trafic de stupefiante A­mg I d in Capitala Traficanții se aprovizionează de la farmacii, servindu-se de retete falsificate Un medic din Capitală s-a prezen­tat prelectarei de poliție, unde a a­­rătat că a fost chemat la telefon de o cunoscută farmacie din Capitală, care i-a adus la cunoștință că un individ s’a prezentat cu o rețetă a d-sale,­­ falsificată. Intreprinzându-se cercetări, s’a constatat că unor medici li s’au fu­rat blanchete cu enter, pe care s’au scris rețete cu stupefiante, falsifi­­cându-se semnătura medicilor. Stau ridicat în acest mod impor­tante cantități de stupefiante din far­macii. Poliția­ urmărește acum pe hoții de blanchete. CONSILIUL MICII ÎNȚELEGERI ȘI-A ÎNCEPUT ERI LUCRĂRILE LA SINAIA DIN PRIMELE DEZBATERI S'A CONSTATAT ACORDUL PERFECT AL CELOR TREI STATE IN CHESTIUNILE LA ORDINEA ZILEI D. Victor Antonescu a preluat președinția consiliului. Problemele în discuție sunt de o reală însemnătate politică SINAIA. 30. — D-nii Stoiadi­novici, Victor Antonescu și Krof­ta s’au întreținut azi dimineață, timp de două ore și jumătate, în­­tr’o primă reuniune a consiliului Micii înțelegeri, înainte de a trece d-lui Victor Antonescu președinția consiliului și a conferinței d. Krofta, ministru de externe al Cehoslovaciei a fă­cut o expunere asupra diferitelor probleme in­tern­a­­ți­on­ale­­ interveni­te de la ultima conferință a înțelegeri, tinută în Aprilie Micul tre­cut. Luând președinția, d. Victor An­tonescu, a arătat problemele po­litice internaționale, ce figurează in ordinea de zi a conferinței. In ședința de după amiază, cei trei miniștri de externe ai Micei Ințele­geri au examinat urmă­toarele probleme: — Raporturile fiecărui Stat din Mica înțele­gere cu celelalte puteri; — Revendicarea Ungariei de a avea drept egal la înarmare. Această problemă a fost examinată din punct de vedere politic, ca și din pu­nct de vedere teh­nico-militar.­­ Problema ambasadelor. Statele Micei înțelegeri intenționează să înființeze ambasade in unele din capitalele occidentale. Eri s’a căzut de acord asupra unei proce­duri comune în această chestiune. — Problema bazinului dunărean care va fi desbătută în conferință, mâine. După cum se vede, aproape întreaga ordine de zi a confe­rinței a fost epuizată încă de astăzi. ASUPRA TUTUROR PROBLEMELOR DE MAI SUS, CEI TREI MINIȘTRI DE EXTERNE AU REALIZAT UN ACORD DESAVARSIT. ANTICIPÂND ASUPRA COMUNICATULUI SI DECLARA­ȚIILOR FINALE, PUTEM ARATA CA SOLIDARITATEA MICII ÎNȚELEGERI, IN FATA TUTUROR PROBLEMELOR INTERNA­ȚIONALE, ESTE DE NESDRUNCINAT. AZI, MARȚI: Audientele și dejunul la Peleș Ultimele ședințe și comunicatul către presă seara, dineu și recepție la Cazinou Conferința Micei înțelegeri își va continua lucrările azi Marți dimineața, la ora 10. D-nii Stoiadinovici și Krofta vor fi primiți în audiență la Cas­­telul Peleș de M. S. Regele Ca­rol, primul la ora 12, al doilea la 12 juni. La ora 1 va avea loc un dejun la Castelul Peleș, la care vor par­ticipa d-nii: Stoiadinovici, Tătă­­răscu, Krofta, Victor Antonescu, membrii guvernului român, dele­­gațiile diplomatice la conferința Micei înțelegeri și reprezentanții­ corpului diplomatic. La ora 6 d.a., d-nii Stoiadino­vici, Krofta și Victor Antonescu vor face declarațiuni ziariștilor străini și români. Seara va avea loc un dineu la restaurantul „Palace“, apoi recepție la Cazinou, iar în cursul­­ nopții de mâine d-nii Stoiadino­vici și Krofta vor părăsi Sinaia, plecând­ primul, spre Belgrad, al doilea spre Praga. Diplomați și zia­­riști au venit la Sinaia și urmăresc desbaterile consi­liului cu viu interes Actuala conferință a Micii înțele­geri este urmărită cu un mare inte­res în străinătate. In afară de ziariștii cehi, iugoslavi și români, numeroși ziariști străini au sosit în localitate. Toate agențiile telegrafice de presă își au aci reprezentanții lor. Deasemenea au sosit in localitate d-nn­: Ugo Sola, ministrul Italiei la Br­n­­­ești, L­adislau Bardosso, minis­trul Ungariei la București și Pocham­mer, consilierul legației germane. D. Ugo Sola­ a fost primit aseară în audiență de d. Stoiadinovici. Aseară, după di­neu, o scurtă conferință SINAIA. 30. — Seara, după dineu, cei trei miniștri ai afacerilor stră­ine, au avut o nouă consfătuire de trei sferturi de oră. In timpul re­cepției care a urmat dineului d. Ugo Sola, ministrul Italiei la București, a avut o lungă întrevedere cu d. Krofta ministrul de externe al Ce­hoslovaciei. Mâine dimineață d. Krofta va face o excursie până la Brașov de unde se va înapoia la orele 11, când va fi începută cea de a treia ședință a Micii înțelegeri. ■N PAG. 3-a . Reportajul sosirii miniștrilor străini la Sinaia G­uvernul Stoiai­­dînovîci nu «I­o­n» S­s­i­p­sr» et­ac­ă Cei trei miniștri de externe, la masa Conferinței Valencia bombar­dată de avioane naționaliste VALENCIA 30 dor).­­ Aseară între­­ la­o­­­ele 20 și 22 u­n grup de 7 avioane naționaliste a încercat în 18 rânduri să zboare pe deasupra orașului. Tie fiecare da­tă ele au fost însă îm­piedecate de bateriile anti-aeriene. Avioanele naționalis­te au bombardat totuși cartierele mărginașe o­­morănd 3 persoane. Sunt și mai mulți ră­niți. Pagubele sunt mari. Conversațiile anglo-italiene vor suferi o întârziere LONDRA 30 (Rador).­­ Agenția Havas află că din cauza întârzierii pe care o va suferi întoarcerea la Roma, a lordului Perth, ambasadorul Angliei în Italia, conversațiile pre­văzute între Roma și Londra nu vor putea începe în nici un caz înainte de sfârșitul lunii Septembrie. In cercurile diplomatice engleze se socotește că aceste conversațiuni nu vor putea fi duse prin interme­diul altuia decât al­ ambasadorului euedlez la Roma. 9. Stoian­­ovici și Radu Grimescu au semnat convenția pentru deschi­derea liniei aeriene Roma-Jjelgran­­­ București După cum­ se știe, acum câteva zile, doi membrii ai direcțiunii avia­­ți­ei civile italiene au fost la Bucu­rești și au încheiat o convenție ae­riană cu reprezentanții aviației civile române. Această­ convenție creiază o linie de trafic aerian între: Roma — Ve­neția — Belgrad — București. Convenția trebuia să fie semnată și de Iugoslavia. De aceea ,azi dimi­neață d. Irimescu, ministrul aeru­lui și marinei, a venit în localitate și a avut o întrevedere cu d. Stoia­­dinovici, cu prilejul căreia șeful gu­vernului iugoslav a semnat conven­ția care leagă pe calea aerului Roma, prin Belgrad cu Bucureștii. Trăznetul a lovit o tribună la un match de foot-ball VARȘOVIA, 30 (Rador).­­ In cursul unui match de foot-ball din Varșovia, trăznetul a căzut într-o tribună, in care se aflau numeroși spectatori. Șapte persoane au suferit ar­suri, fără ca viața lor să fie în primejdie. EVENIMENTELE DIN CHINA Sir Hughe Knatch'ibui'1, ambasa­dorul Angliei în China, grav ră­cit de un avion japonez care a tras cu mitraliera asupra automobilului în care se afla diplomatul britanic. (Telegramele in pag. 7) La 25 Septembrie D. Mussolini pleacă la Berlin Știrea comunicata eri, prin telefon de co­respondents­l nostru­­ din Paris se confirmă. ROMA 30 (Rador). — Corespondentul Agenției Havas transmite: Se anunță din sursă bi­ne informată deși nu ofi­cială că d. Mussolini se va duce la Berlin la 25 Sep­tembrie. Călătoria Ducelui se pa­re că a fost fixată în prin­cipiu pentru data de 20 Septembrie. D. Mussolini se va întâlni întâi cu can­celarul Hitler la Berchtes­ga­den și apoi se va duce împreună cu acesta la Her­lin. D. Mussolini nu ar ră­mâne în Germania decât trei zile. Intr’o singură zi: PATRU GRAVE ACCIDENTE DE AUTOMOBIL IN CAPITALA Reporta rally pag. 5

Next