Timpul, octombrie 1937 (nr. 148-178)
1937-10-01 / nr. 148
tfi DACȚIA ȘI ADMINISTRAȚII bucurești, strada const, mille, is Redacția și Administrația 3.05.44 ELEFON:--------------------------------------------Tipografia 3.43.23 I an Lei 550. 6 Inni 290; 3 Inni ABONAMENTE: Î50; Fentru Institut» și admini» strati publice Lei 1.800 anual ti anuncimi se primesc la Administrația siaxului și la toate agențiile de publicitate" Taxa de francare plătită tn numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P.T.T. Nr. 106.366/8 Mai 1937 ] Minorități... Sunt evreii o minoritate în țara, unde trăesc. Societatea Națiunilor s’a străduit să cerceteze această problemă, cu nepărtinire și fără patimă, cu prilejul prelungirei mandatului Marei Britanii asupra Palestinei. S’a admis că e o deosebire între evreii asimilați su pe cale de asimilare din statele apusene și masele evreiești din Europa răsăriteană, care numai în mică parte au putut și pot fi asimilate de popoarele în mijlocul cărora trăiesc. Aceste mase care păstrează, deopotrivă de viu, simțământul de rasă și acel de religie, nu se pot sustrage situații de minoritari, decât făurind, prin emigrare, un stat și o națiune a lor. Planul de împărțire al Palestinei nu împlinește decât în parte idealul Sionismului. El dă evreilor un stat de sine stătător._o patrie __ fără a îngădui însă o imigrare în proporții îndestulătoare. Opunerea Arabilor, de altă parte, exprimată la tribuna Societății Națiunilor, cu o deosebită elocință, de reprezentanții Egiptului și ai Irakului, înlătură orice putință de a se da Evreilor in Palestina mai mult decât atât de strâmta fâșie de pământ pe care au colonizat-o și au civilizat-o până azi, cu un avânt uimitor. Rămâne de cercetat, deoarece toată lumea recunoaște folosul emigrării Evreilor din Europa răsăriteană, — principiu, apărat cu căldură de fruntașii Sioniști, de ministrul de externe polon și asupra căruia a stăruit și reprezentantul nostru la Geneva, d. Victor Antonescu :— ce orizonturi noi se pot deschide acestei emigrări? Problema e urmărită 11a. Londra și la Geneva într’un spirit de Împăciuire, de toleranță și de cumpătare, cum ar trebui să fie urmărită oriunde o problemă, de care sunt legate atâtea năzuinți idealiste, dar și atâtea greutăți și suferinți reale. In acest spirit, Contele Cudenhove Kalerghi a scris pentru „Timpul“ articolul pe care îl publicăm in fruntea ziarului. Seriozitatea și cumpătarea sunt totdeauna folositoare, când cercetăm problema minoritară. Nu trebue ca porniri pripite să ne îngreuieze dezlegarea, înăuntru și în afară, a problemelor de stat,electoratul trebuind să treacă totdeauna, după interesul național. Vom pune astfel mai ușor, în adevărata lor lumină, străine, care pretind argumentele că apără „drepturile minorităților“. Cine face, insa, și mai grea problema minoritarilor? Ungaria. Fiindcă statul maghiar urmărește cu stăruință, în orice împrejurare, cu orice prilej, la Geneva, la Roma, la Berlin, revizuirea. „Societatea Națiunilor, — a zis delegatul maghiar la Geneva — trebue să previe conflictele, îndreptând „nedreptățile“ între popoare“. „Axa Roma-Berlin _ scrie Pester Lloyd — e suprema noastră garanție pentru stabilirea unei noi ordine politice și teritoriale în Europa dunăreană“. Revizuire deci, ,— pe toate tablourile.Cum se poate cere unor State cu minorități să se sprijine pe minoritari, îndemnați din afară să tăgăduiască trăinicia și îndreptățirea lui cu aceiaș încredere cu care se sprijină pe cetățeni, gata să-i apere, in orice împrejurare, integritatea și neatârnarea? De minoritarii noștri, ne îngrijim noi. Avem tot interesul să-i legăm pe veci de patria noastră comună. Și tăgăduim Ungariei dreptul de a se îngriji de ei. Iar „destindere“ adevărată nu poate fi, decât atunci când vecina noastră va pricepe, ca și noi, interesul nostru comun nu de a distruge ordinea dunăreană, ci de a apăra, cu puteri unite, desăvârșita neatârnare, politică și economică, a țărilor dunărene. Grigore Gafencu LORDUL PEEL A MURIT LONDRA 29 (Radlor). — Lordul Peel, fost secretar de stat pentru India, a încetat din viață la Hampshire, în vârstă de 70 ani. Sionismul este răspunsul cel mai consecvent la antisemitism-El ia antisemitismul drept fapt și vrea să facă în așa fel încât soarta evreilor să fie independentă de bunăvoința neevreilor- Vrea să-și ia destinul în măini și să și-l făurească printr-o faptă istorică- Vrea să-și întemeieze propriul lui stat ca să devină el însuși o putere- Vrea să asigure o patrie proprie și pământ propriu evreilor din toate țările care nu vor să se supună opresiunilor, umite. Opera constructivă, realizată de sioniști în Palestina, merită admirația lumii întregi. Făcând abstracție, de însemnătatea politică a sionismului, această operă morală și tehnică a stârnit stima lumii pentru energia evreiască și pentru puterea de sacrificiu a evreilor. Dar deși există aceste realizări, demne de toată admirația, viitorul lor e nesigur-ideia sionismului e justă și consecventă, însă alegerea Palestinei MARILE CONTROVERSE Problema unei patrii evreești Despre sionism și țelurile lui. Pământul făgăduinței mai poate fi recâștigat? Sau soluția rămâne o colonie africană a statului iudaic ? de contele COUDENHOVE-KALERGI pentru noua patrie a fost dictată mai degrabă de romantism decât de rațiune-Există primejdia ca mișcarea evreiscă spre Sion să aibă într-o zi destinul predecesoarelor creștine: destinul cruciadelor- Se poate întâmpla ca pe pământul Siriei forța lumii arabe să se dovedească iarăși mai puternică decât toate planurile Apusului. Din punct de vedere strategic, Palestina e foarte greu de apărat împotriva unui atac în interiorul țării- Ideii pan-arabă e în plină desvoltare; ea nu va renunța de bună voe la coasta palestiniană și nici la Ierusalim, oraș sfânt și pentru mahomedani- O ciocnire între ideia sionistă și pan-arabă e iminentă. Unsprezece milioane de arabi înconjoară această țară a cărei majoritate o alcătuesc tot arabilt considerent împotriva atar alegerii Palestinei e acela că e prea mică pentru a putea rezolva problema 7 milioane evrei răsăriteni, celor neasimilați- Lovitura dată Evreilor din Germania e un avertisment, căci (Continuare în pag. 3-a) milițielor și prigonirilor antise Zi de sărbătoare la Roma Ducele a părăsit Berlinul Roma și pregătește o primire fără precedent Sosirea va fi anunțată prin sunetele clopotelor și sirenelor BERLIN, 29 (Rador). D. Mussolini a părăsit azi după amiază la ora 16 Berlinul, plecând la Roma Deși drumul de la Cancelariatul Reichului până la gară este scurt, o mulțime imensă se adunase înapoia cordoanelor tineretului național-socialist, aclamând cu entusiasm pe d-nii Hitler și Mussolini Pe peronul gării, împodobită cu drapele și flori, erau prezenți toți membrii guvernului german, înalții demnitari ai statului și ai partidului și ambasadorii celor două țări.După ce a salutat neb-nii Goering, Goebbels și celelalte înalte personalități, în timap ce d. Hitler își lua rămas bun de la persoanele care însoțesc pe d- Mussolini, Ducele a avut o convorbire de câteva minute cu Fuehrerul. Cancelar- Inainte de a se sui în tren, d- Mussolini a strâns de două ori cu putere mâna d-lui Hitler în mod foarte cordial.In clipa când trenul se pune în mișcare, d-nii Hitler și Mussolini își strâng încă odată mâinile. Cei doi șefi de guverne se salută cu brațul ridicat în timp ce muzicile intonează imnurile naționale ale celor două țări, iar lumea de pe peron izbucnește în urale-D Hitler a părăsit apoi gara fiind frenetic aclamat de populație pe drumul până la Cancelariatul Reichului.* ROMA: 29 (Rador) — Agenția Stefani transmite: Roma va saluta mâine după amiază pe d- Mussolini printr-o primire triumfală, fără precedent. Toate unitățile partidului fascist și miile de cetățeni vor fi așezați în lungul parcursului cortegiului d-lui Mussolini, de la gară până în piața Veneției, unde poporul se va aduna pentru a manifesta d-lui Mussolini bucuria, devotamentul și credința sa-Sosirea d-lui Mussolini la Roma va fi anunțată în tot orașul prin sunetele clopotelor și sirenelor. Pregătirile pentru marea manifestație de mâine după amiază în onoarea Ducelui sunt duse cu înfrigurare. Un amănunt interesant al felului în care va fi decorat drumul pe care îl va parcurge de Mussolini de la gară la palatul din piața Veneția, îl constituie o uriașă literă Ai, inițiala Ducelui, înaltă de 20 metri, împodobită cu lauri, și care va fi înălțată la răscrucea străzii Naționale. Sărbătorirea ec ractor, ars de hîpism major Chirculescu la Cercul feelor câștigate! Militar. Glorioasa echipă în fața tro (Reportajul în pag. 8-a) RAȚIA DEMONUL ALBASTRU TIP NOU DE AVION BREMEN 29 (Rador). Un nou tip de avion a fost prezentat de uzina „Foke-Wulf“. Zborurile de încercare au și început. Avionul care se numește „W. 200 Rondor“, are patru motoare și o viteză mijlocie de 345 kilometri pe oră. Aparatul poate transporta 26 de pasageri, în afară de cei 4 oameni din echipagiu. Ciocniri sângeroase în India BOMBAY 29 (Rdor). In cursul luptei care s-a dat în Waizrstan între trupe și un trib de rebeli, douăzeci de rebeli au fost uciși, iar opt au fost serios răniți. Doi soldați indieni au fost uciși, douăzeci au fost răniți, iar un căpitan englez este ușor rănit. Citiți mâine în „TIMPUL" HENRY DE MONTHERLANT despre Spania, despre femei, despre critici, despre el însuși, despre România In interesantul interview acordat corespondentului nostru din Paris. Suveranul își serbează ziua nașterii la 16 Octombrie La 16 Octombrie, cu o deosebită amploare, se va sărbători anul acesta ziua de naștere a M. S. Regelui Carol 11. In această zi se va oficia la Patriarhie in Te-Deum, nn membrilor guvernului și a prezența înalților demnitari. „ După serviciul religios, primul ministru ți membrii guvernului, vor pleca la Sinaia pentru a prezenta felicitări Suveranului. De asemenea oaspeții străini cari vor participa la manevrele regale, se vor duce ia acea zi la Sinaia, pentru a felicita pe M. S. Regele. Serviciile publice nu vor funcționa, iar școlile nu pot ține cursuri in această zi. RETRAGEREA VOLUNTARILOR DIN SPANIA PARIS. 29. (Prin telefon de la corespondentul nostru). — Cabinetul englez a aprobat astăzi textul notei relativ la retragerea voluntarilor din Spania. însărcinații de afaceri britanic și francez o vor remite guvernului italian, în comun, probabil Fineri. Se spune că textul notei este foarte ferm. REVOLTA IN SUD-ESTUL ABISINIEI Orașul Dessie atacat de indigeni. Trupele italiene au avut pierderi importante PARIS, 29fc(Prin telefon de la corespondentul no. “ Ü> telegrama din Djibuti, adresată ziarului „Paris Soir”, anunță ca grupuri numeroase de indigeni înarmați cu mitraliere și puști mitraliere au atacat orașul Dessie. Trupe italiene au fost imediat trimise cu camioane automobile. S-au dat lupte violente, in cursul cărora italienii au avut pierderi importante. Patru sute soldați italieni răniți au fost azi îmbarcați la Djibuki. O mare parte din Sud-Estul Apisiniei e în plină revoltă. Fanioanele Ducelui și Furcrer-ului defilează alături VINERI Anul I OCT. 1937 No 148 ---------------------------------------- AZI: Presiunea în ușoară creștere cu 1 la 3 mm. Cerul mai mult senin. Vânt slab din direcțiuni nehotârîte. Temperatura staționară. Dimineața tendință de ceață. Director Grigore Gafencu Ducele și Fuehrer-ul primesc defilarea formațiilor național socialiste la München Europa în circuit București-București La umbra Pirineilor spre Pau Ce-ar fi fost? se întreba proaspătul meu cunoscut, bearnez de baștină, punând gazeta spaniolă sub cot și îndreptând ochii spre lanțul estompat al Pirineilor. Ce-ar fi fost sa se realizeze întocmai planurile politice ale lui Ludovic al XIV-lea? Cunoști exclamația lui? Rezuma un program politic.. M-am grăbit să scot cu oarecare vanitate din turbina pospaiurilor de erudiție, un biet citat și o anecdotă, după tactica îndestul de eftină, cu care umflam nota zece la răposatul profesor de istorie,Praki Vasiliu, de la Liceul national din Iași: — Fără îndoială că-mi amintesc! Exclamația Regelui-Soare, când și-a luat rămas bun de la nepotul său, Philippes Duce de Anjou, chemat la tronul Spaniei. „H n’y a plus de Pyrenees!’’ Cunosc împrejurarea, cunosc exclamația imprudentă în fața ambasadorilor și răsunetul ei care a dat de gândit Europei de-atunci. Dar să nu mă întrebi cumva anul, luna și ziua, fiindcă aci o scrântescl... N’am memoria cifrelor și a datelor, nici de două centime. Pot aduce o duzină de dovezi, dela o duzină de creditori.. Dânșii poartă grija scadențelor; ei țin contabilitatea sumelor... De altfel numai cu această satisfacție se consolează. Le ajunge! Noul meu cunoscut nu zâmbește, deși e la al doilea Period, întreabă stăruitor: — Nu mi-ai răspuns ! Ce crezi ce ar fi fost? — O nenorocire mai mult pentru Franța. — In tara voastră aveți obiceiu să vorbiți in oracole? — Cam... In cimilituri! E calitate a șezătorilor simânești. Dar nu cred c’ c’o cimilitură.. Niciodată avut mai multă nevoie ca zidul Pirineilor să transă barieră până la cerești amator de folclor, aș evoca un basm românesc. Făt-Frumos e fugărit de Mama Pădurii, scripturoaica scripturoaicelor. Atunci, Fat- Frumos aruncă în urmă o oglindă, o perie, un pieptene... Se întinde un lac, o pădure, un zid până la cer, ca să întârzie fuga hârcei. La un asemenea zid, mă gândeam. — In Sud, poate? In Pirineii-Orientali! — In Pirineii orientali și aici în Pirineii de sus. Dela un capăt la altul.. După cât știu există numai trei artere accesibile de comunicație: Bayonne-San Sebastian și Bayonne-Pamplona; Pau Iaco și Perpignan-Gerona. Numai trei, la un lanț muntos de aproape cinci sute de kilometri. Și tot sunt încă prea multe, pentru câți aburi otrăvitori scapă prin aceste trei supape... Tovarășul de la masa terasei recunoaște. (Continuare în pag. 3-a) de CEZAR PETRESCU DACA doi inși, — un bărbat și o femeie, — plătesc cam trei sute de lei taxe, se duc Vineri dimineață într-o casă din piața Sf Gheorghe și răspund de două ori: prezent, — și odată, da, ]a întrebările unui personagiu înfășurat cu o manta neagră și purtând la centură un tricolor, — cei doi inși se pot socoti căsătorită-In fiecare Vineri sunt în strada Sf Gherghe căsătorii în bloc. Nu ai nevoie să cobori din mașină, să nui refaci fracul mototolit pe pernele taxiului, mireasa nu trebuie să aibă în mână un buchet de bujori și să fie sărutată de mătușa Elena, unchiul Jean, socrul Ilie, cumnata Viorica, prietenul casei, colegul de birou.. Lucrurile se petrec cu totul altfel Vineri dimineață. Viitorii soți pornesc la noua, deacasă, din prelungirea 13 Septembrie, de pildă, din cartierul Tei sau Lemaître. — agale, brat la brat, pe jos, cu pași rari, privind în dreapta și în stânga, închipuindu-și, cu puțină imaginație, că lumea îi aclanță, flori sunt aruncate de la balcoane și că din depărtare o filarmonică intonează, — cu maiestate și a propos, — un solemn marș nupțial.El este îmbrăcat cu haine gri, hainele de birou, — lustruite și cu coate roase, — iar ea cu o rochie subțire, estivală, cu mâneci scurte, sau cu o simplu jachetă, închisă la gât cu o somptuoasă agrafă... împrumutata. Pe la zece fără un sfert ajung în piața Sf. Gheorghe în fața grădinii, — acolo unde abundă castanii, lustragii, cățeii jigăriți și vânzătorii de ziare, — pe casă albă, o firma gălbuie, ruginită de ploi și de ani, arată locul unde se află instituția cu ajutorul căreia armonia inimilor devine act timbrat, idealurile devin simple întrebări și răspunsuri formale, — și tovărășia pe viață, — două inele alunecate delicat în deget: Oficiul Stării Civile-IN SALA principală, din care '«e iqiră in birouri 'și în cele două odăi de. oficierea , cununiilor — săli de care beneficiază' numai ’ cei înstăriți —, era lume multă. Larmă discuții agitate, râsete. — ,,Azi se cunună aici cincizeci și petru de perechi_deodată", mă informează un funcționar. Privesc atent la sală. Aici se află o sută opt oameni, cari-și caută — și cred că și-au găsit — fericirea. Zgomotul discuțiilor a încetat brusc. Un funcționar face apelul nominal al celor 54 perechi. Ca la școală. Fiecare pereche strigată trece deoparte, având pi spate martorii. Nucât la terminarea apelului, perechile formează un careu perfect alternând bărbații cu femeile, iar in spate este gloata necesară pentru felicitări și atmosferă. IN TIMPUL apelului, un mire nu răspunde. Mireasa observă, stupefiată, lipsa viitorului sprijin conjugal și îi caută enervată, frângându-și mâinile și mototolind batista destinată ștergerii inevitabilelor lacrimi de bucurie. Murmură, ca la o osândă: __ — ..Au și început necazurile“.. Celelalte perechi, — neliniștite că apelul stagnează și dorind să vadă mai repede formele și idealurile realizate, încep să strige în cor pe soțul pierdut. (Continuare in pag. 3-a) Familia, bază a societății... Nunți de avalma. Vineri dimineața, la Oficiul stării civile