Timpul, noiembrie 1937 (nr. 179-208)
1937-11-01 / nr. 179
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, strada CONST.MINLE, 15 Redacția și Administrația 3.05.44 TELEFON:------------------------------------------Tipografia 3.42.231 an Lei 550, 6 mai 2003 Iani ABONAMENTE: 150. Pentru Instituții «1 administ an un clornstrații publice Lei 1.800 anual se primesc la Administrația clerului și la toate agențiile de publicitate Taxa de traficare plătită in numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P.T.T. Nr. 106.366/8 Mai 1937 *Educație și disciplină ---------------------------Idei. IORGA— Fără o disciplină strictă pe care omul și-o impune singur, dacă este capabil de aceasta, dar pe care altfel trebuie să fie cineva care să i-o impuie, orice inițiativă, cât de nobilă, poate a ajunge o primejdie si orice hotărâre, cât de puternică, o amenințare pentru societate. Tineretului de după război, lăsat prea adesea fără o grijă mai de aproape în mijlocul marilor sforțări și adâncilor dureri naționale, această disciplină-i era cu desăvârșire necesară. Am văzut în ce chip greșit a încercat el însuși a se organiza, câtă confuzie regretabilă, câtă violentă condamnabilă a ieșit de acolo. Statiul trebuia să intervie, ca apărător al societății, și a făcut-o. Nu s’a luat însă calea obișnuitelor organe administrative, ci Suveranul însuși, al cărui ment îl îndreaptă către temperacreațiuni proprii, în care nu admite amestec și mai ales acela care poate să se schimbe cu totul după cum partidele se urmează la putere, fiecare cu conducătorii cari se cer așezați în locurile de direcție, a luat asupră-și, peste formele obișnuite de organisare, ceia ce i-a plăcut să considere ca ..străjeria“ sa. El si-a căpătat un comandant inamovibil —, ceia ce e desigur o tentativă de inovație, a cărei soartă rămâne a se vedea, căci în adevăr inamovibilă e numai competenta, atâta timp cât ea se poate verifica, — și i s’a dat acestui șef al întregului tineret și dreptul de a porunci în Ministere, rămînând să se găsească acuma miniștri cari să primească astfel de ordine de la un organ juxtapus care poate oricând să se si suprapuse. Și s’au făcut cele d’intăiu încercări de direcție. "f ’ Asupra lor e bine să ne oprim un moment. Avem a face cu o metodă de educație colectivă, care suprimă individualitatea, așa cum se face în regimurile de dictatură, oricare le-ar fi numele. E bine a duce pînă la capăt spiritul de turmă, chiar când are aspectul eroic? Mă îndoiesc, considerând problema în sine. Dar cu atât mai mult când e vorba de un popor care s’a menținut prin descoperirile inițiativelor personale și care cuprinde în el reserve nebănuite de voință liberă. A aștepta manifestarea proprie pentru a-i verifica valoarea și a-i fixa hotarele e principiul cel bun al oricării pedagogii raționale, care tinde să facă din oameni altceva decât zeloși supuși de aceiași măsură. A da forma gata făcută pentru ca actul de voință să se amestece în ea cu toate celelalte nu poate fi decât o greșeală. Cercetășia inventivă se tema de dânsa ; „străjeria“ nu-mi pare a-și fi stabilit acelaș respect pentru ce este viu și liber în sufletul omenesc. O confusie se face poate cu ceia ce e neapărat în oștire, și ea e explicabilă la ofițeri și foști ofițeri, cari trebuie să înceapă o activitate cu totul nouă ca educatori. La o armată care va lucra, mai ales în condițiile actuale de mașinism al răsboiului cu o solidaritate prin omogenitate, asemenea abdicări voite, sau mai ales forțate, se cer cu necesitate. La ceia ce formează societatea de mine nu e însă așa. O fineță psihologică deosebit de delicată trebuie să armoniseze în loc să orienteze brutal de la început, ucigînd sămânța actului voluntar care singurul dă adevăratul entusiasm, cum face și adevărata fericire. Orice tovărășie umană de perfectă mecanisare a murit prin însăși perfecția acestei mecanisări. Lalenadrill-ul prusian a fost învins de avântul recruților de la 1792, cari în patrusprezece ani învățaseră și ceia ce aveau soldații mașinali ai urmașului lui Frederic al II-lea. Sunt învățături ale istoriei de care orice pedagogie, și mai ales aceasta, nu se poate dispensa. Wahabiții arabi amenință Transjordania și Palestina CAIRO, 30 (Rador). — Corespondentul Agenției Ștefani transmite: Telegrame primite de ziarul „Abrain“ semnalează că numeroase grupuri de wahabiți au sosit ori noapte în apropiere de Akaba. Nu se cunoaște punctul de concentrare al wahabitilor și nici numărul exact al oamenilor înarmați. Se afirmă însă că noul contingente sosesc aproape fără întrerupere, venind de la Neged. Având în vedere gravitatea situației, eli s-a ținut o reuniune la care au luat parte înaltul comisar britanic Interimar, emirul Abdarja și comandanții trupelor britanice din Transjordania. IERUSALIM, 30 (Rador). — Intre două tabere de bandiți din Lydda s’a produs aseară o ciocnire, în cursul căreia s’au tras numeroase focuri de armă. Poliția a intervenit imediat pentru aplanarea conflictului. Șeful poliției, doi sergenți și un șofer, au fost grav răniți. Starea de alarmă a fost proclamată în oraș, pe timp de 24 de ore. AZI IN PAGINA 4-a „Timpul“ femeii sub conducerea d-nei Esntée Gafencu publică „Cele din urmă scânteeri ale «Inei ie Jipailles“ o minunată evocare a marei poetese« scrisă de d-ra Elena Văcărescu DEBLOCAREA Numărul exact al ofițerilor trecuți în rezervă pe data de 31 Octombrie Numărul exact al ofițerilor care trec pe data de azi în cadrul disponibil al armatei este 1048. Dintre aceștia sunt 47 generali, 417 ofițeri superiori și 584 ofițeri inferori. Numele tuturor acestor ofițeri îl publicăm azi în pagina 8-a. Doi alpiniști au căzut într'o prăpastie VIENA, 30 (Rador). Doi alpiniști s’au rătăcit pe muntele Massffeld, după ce reușiră să escaladeze vârful Felbertanem, din regiunea Salzburg. Unul a căzut într’o prăpastie, încetând imediat din viață, iar cel de al doilea a putut să se salveze, petrecând noaptea la adăpostul unei stânci. O nouă lege a înaintărilor în armată Criteriile vor fi: înlăturarea oricărei tendințe de blocare și promovarea elementelor de valoare Importantele hotărâri ale ministerului apărării naționale In urma deblocării cadrelor armatei s’a admis și principiul că pentru a nu se mai ajunge încăodată la situația delicată de a face o nouă descongestionare a cadrelor este nevoe să se modifice legea înaintărilor. In consecință, ministerul apărarii naționale a luat hotărîrea ca în timpul cel mai scurt să se întocmească textul decretului-lege modificator. , Serviciile competente au și început să lucreze la decret și suntem azi în măsură să publicăm, din sursa cea mai autorizată, economia lui. , Ce mai mare atenție se va da modalităților de a se evita orice tendință de nouă blocare. Astfel, se va fira definitiv numărul riguros necesar de ofițeri la unități si servicii. In imediata legătură cu aceasta, reorganizarea va fi mai amplă, deoarece diferitele servicii cerute imperios prin crearea noilor mijloace de luptă modernă (arma chimică etc.) si care pănă acum erau alăturate corpurilor sau armelor principale, vor deveni de sine stătătoare cu numărul trebuincios de ofițeri recoltați In mod strict dintre specianții si tehniceni. In momentul cănd se va ajunge la definitivă reorganizare In sensul celor de mai sus, o nouă blocare a cadrelor va fi imposibilă. In altă ordine de idei, se va ține seama în mod special, la modificarea legii înaintărilor de importantul punct de vedere al promovării valorilor. Acest criteriu există, e drept, și în actuala lege de înaintare. Conducătorii Ministerului Apărării Naționale, d-nn general adj. Ilasievici și subsecretar de stat general Paul Teodorescu, care se ocupă direct de aceste probleme au hotărit să ia o serie de măsuri esențiale pentru progresul energic al oștirii. Meritul ofițerilor va influența din ce in ce mai mult avansarea creindu-se astfel o admirabilă stimulare în cadre. Prin această măsură, armata va ave de profitat mult deoarece creșterea coeficientului de emulație pune bazele unei epoci de muncă mai intensă. ____ Toate aceste dispoziții vor fi cuprinse in decretul-lege pentru avansări, a cărui semnare și promulgare nu va întârzia. ERI LA BIZERTA Reprezentanții Angliei, Franței și Italiei au ținut o conferință în vederea aplicării acordurilor de la Nyon Telegramele în pagina 9 O impresionantă nenorocire s'a înregistrat în str. dr. Costinescu. 26. E acolo un imobil în fundul curei, cu încăperi mizere închiriate vânzătorilor ambulanți. Câte doi fi trei într'o cameră, își duc viața într'o lipsă cumplită, lipsiți pânăi de elementare noțiuni de higienă. Doi vânzători de zaharicale, un basarabean și un ardelean : Robu Isidor, de 20 ani, din Radu Rașcu- Soroca și Teodor Acrișanu de 24 ani din Părtu-Năsăud, s’au întovărășit și au închiriat o asemenea încăpere. După zile de tindă și alergaturi pe străzile bucureștene,cei doi vânzători de acadele au avut ori noaptea un vis , să-și spele rufele de pe ei. Le-au spălat, — evident — în cameră, și le-au pus să se usuce tot acolo. Dar era frig în cameră și rufele nu s’ar fi uscat până dimineața. Au admis un lighean, au aprins mangal și s’au culcat. După douăzeci și patru de ore, proprietăreasa văzând că cei doi vânzători de acadele nu mai dau nici un semn de viață, a forțat ușa. I-a găsit pe amândoi carbonizați. A fost anunțată circumscripția 18 polițienească și la fața locului a sosit comisarul șef Furduescu, care a dispus transportarea cadavrelor la institutul medico-legal. CUM AU MURIT VÂNZĂTORII DE ACADELE ROBU ȘI ACRIȘANI PENTRU CA AU AVUT UN VIS Cercetări asupra cancerului VIENA, 30 (Rador). Profesorul Gerlach, directorul institutului pentru studiul bolilor infecțioase din Moedling, a făcut o comunicare la Societatea medicală, expunând rezultatele cercetărilor sale asupra cancerului. Profesorul Gerlach a reușit să descopere în tumorile maligne, la animale, un microb pe care l-au cultivat și care, inoculat altor animale, a reprodus aceleași tumori, conținând acelaș microb. Ambasadorul Italiei părăsește Parisul El a fost invitat de guvernul său să plece un concediu PARIS 30 (Rador). — D. Cerruti, ambasadorul Italiei, va pleca mâine seară spre Roma într’un concediu „de o mai mult sau mai durată puțin lungă». In cercurile italiene, de unde este culeasă această știre, se adaugă că baronul di Fontana degli Angeli Scaduto Mendon, consilier al ambasadei italiene, va fi înlocuit în curând. Amănunte în pagina 9-a C LUNI 4 NOEMB. 193? Anul I 179 ani in partea de Apus a țărei cerul variabil, vânt slab din sectorul S. Temperatura staționară. Dimineața și seara ceață. Ploi intermitente în deosebi In Muntenia și Dobrogea. Director Grigore Gafencu LA HOTARUL FRANȚEI O pagină uitată a lui Taine Dincolo de ispita doctrinelor, există un instinct al conservării, mai tare vie spunea că s’au urat, că s’au decolorat ideile lui HIPPOLYTE TAINE din „LES ORIGINES DE LA FRANCE CONTEMPORAINE?“ Deschizi, adică redeschizi la întâmplare unul din cele trei volume asupra regimului modern, iar de la primele rânduri dai peste acest tablou de o arzătoare actualitate: „începând de la 1789 încoace, Franța se aseamănă cu un furnicar de insecte în neastâmpăr. In câteva ceasuri, în scurtul răstimp al unei dimineți de August, îi crește fiecăreia două perechi de lungi aripi; se înalță și forfotesc , se ciocnesc între ele ; multe cad, se ciuntesc și se resemnează a se târâi din nou ca mai înainte ; altele, mai tari și mai norocoase, se ridică și sboară in înaltele drumuri ale văzduhului. Cele mai înalte drumuri și toate drumurile au fost deschise în Franța tuturor, nu numai pentru viitor, ci și pentru clipa imediată. Destituire bruscă a întregului personal de cârmuire, conducător direct sau influent, politic, administrativ, provincial, municipal, eclesiastic, didactic, militar, judiciar și financiar; loc liber în locuri tuturor celor careTâvnesc la ele și care au o prea bună părere despre ei înșiși; abolirea totală a tuturor condițiilor prealabile de naștere, vere, educație, vechime, practică, moravuri și maniere, care chezășii încetineau și limitau înaintarea, nici garanții și nici răspunzători; tot Francezul eligibil are drept la orice funcție și atribuție; în erarhia legală și socială, toate gradele sunt conferite prin alegeri directe sau mai puțin directe, prin simpla majoritate numerică ; în toate ramurile guvernării, ale autorității centrale sau locale, se instalează un personal nou: o răsturnare generală care pretutindeni substituește fostul inferior fostului superior, de la avocați la magistrați, de la burghezi la miniștri de Stat, de la cel mai înainte neciopliți la cei mai înainte nobili, de la soldați la ofițeri, de la ofițeri la generali, de la agiotori la financiari, de la empirici la oameni cu experiența administrației, dela jurnaliști la publiciști, de la retori la legislatori, de la săraci la bogați — asalt accelerat pe toate treptele sociale, pe care unii, strâbătându-le din câteva salturi, au ajuns din rândul cel mai de jos la cel mai înalt, de la condiția de avocat infim sau de gazetar familic până la posedarea autorității supreme, până la exercițiul efectiv al atotputerii și al dictaturei; iată opera capitală, pozitivă, indiscutabilă a Revoluției. Și în acelaș timp, o revoluție s’a operat în spirite. Iar efectul moral al acestui spectacol e mai mare, mai permanent decât însuși spectacolul. Sufletele au fost sdruncinate din temelii , pasiunile ațipite, toate pretențiile care dormitau, s’au deșteptat. Prasnicul săpătuirilor a asmuțit setea de a conduce, a zădărit amorul propriu și a înflăcărat speranțele oamenilor celor mai inepți. O aprigă și grosolană prezumțiozitate a slobozit prostul și ignorantul de sentimentul nulității sale , s’au crezut și se cred capabili de tot fiindcă legea le acordă dreptul de a aspira la orice...“ Iar consecințele ? Tot de la Hippolyte Taine, citire : „De aci înainte, guvernarea și gospodăria vor fi din ce în ce mai anevoioase, formele și așezările vechei arhitecturi nu se vor mai rezema pe temelie solidă; nu poți construi în acelaș timp cu materiale de specii atât de deosebite. Cezar Petrescu Continuare în pagina 3-a Riviera franceză „măria sa Cafeneaua“ despre guvernul de azi Ce se spune la PARLAMENTUL are o activitate foarte puțin regulată și destul de esențială. Statul se conduce odată pe an din Dealul Mitropoliei iar în estul timpului de pe unde se poate. Mai des se poate de la cafenea, unde libertatea cuvântului e permanentă și democratismul discuțiilor de a dreptul subversiv. Gurile otrăvite cu șvarț și bărfeală revarsă peste volburile de tutun lenevite între perdele tot ceeace e interzis a se spune aiurea, tot ce nu știe lumea și nu poate afla nimeni până nu e unsă după îndelungată și zeloasă practică, pontif al sanctuarului cu lingurițe, caputiner și cafea turcească. Dar cafeaua e un pretext precum chelnerii sunt niște simple amănunte de decor. N'au văzut oameni cari pun degetul la tâmplă sub cuvânt că gândesc? Aceștia mint. ..Stâlpul de cafenea” bea șvart sub cuvânt că îi place Și că dorește un ceas de liniște. De fapt cafeaua se soarbe pentru a se înșela vigilenta domnului Finkelstein, care dela o vreme s’a integrat așa de rău în spiritul și atmosfera celor ca ii sapă în acest chip întreprinderea incăt isbutește să se tragă singur ne sfoară. Din aburii cătrăniți, corifeii desghioacă inspirați viitorul neamului Și amănuntele unui destin pe care il făuresc alții, afară în ploaie sau ne câmp. Clinchetul linguriței în paharul cu licoare aromată închipuie clopoțelul prezidențial, agitat în momentul critic al invectivei sau al păruielii. Cafeneaua e scutită însă de asemenea incidente fiindcă acolo toată lumea poate fi președinte’’ cu ajutorul sumei de paisprezece lei plus bacșișul. PRECUM știința economică împărțită în „școli” care se înfrunetă și se bruftuiesc, așa cafeneaua e divizată în „Academii” mai mari sau mai mici, după numărul componenților și calitatea lor locală, da „genii” sau de chibiți, care se rascoală, se înjură și se aprobă după niște criterii necunoscute muritorilor de rând. S’ar putea întocmi un catalog cu vreo șaizeci de personagii dintre care puține ar lipsi la apelul de dimineață și de seară al d-lui Finkelstein. Neavând însă pentru ce să-și constrângă școlarii, cari mărturisesc o lăudabilă pasiune pentru această forțată și târzie adolescentă, proprietarul lui „Corso” n’are de ce să-i pună să zică „szent” la orele de curs și așa destul de populate. Fiecare știe foarte mult și posedă pe figură modestia cochetă și falsă a omului care știe nu mult, ci totul, dar dorește să fie tras de limbă. Altfel accesul în cafenea ar fi periclitat rău de existența neumbrită a celor ce consideră modestia ca o virtute strict feciorelnică si lipsa de informație ca o boala incurabilă și secretă, precum sifilisul sau epilepsia. EVENIMENTUL iese, la șapt dimineața, brut, de sub teascurile tipografiilor de ziar și până la nouă e cunoscut sub forma lui elementară, onestă, categorică, de FAPT petrecut, pur și simplu. — Stil, s’a dus Guă la Poiana, anunță d. Finkelstein conștiincios ca un jurnal „Fox”. Ce tot spui, dă Stin călfain! Da’ ce caută acolo? D. Becher se informează într’o doară, are altă (Continuare în pag. mna) și de mâine Corso“ LA CORSO: — Ascultă, Finkelstein, la mine, Vaier mi-a spus... — Care Vaier? — Ei, care, Pop... — Fu, Mussolini, iau toată armata, trec munții și — Pardon, pardon! Da’ io, Gamelin, unde sunt, dom’le? Pun mâna pe aviația și praf te-ami făcut! O conferință despre Creangă la postul de radio Roma ROMA, 30 (Rador). D. Claudiu Isopescu, titularul catedrei de limba și literatura română la Universitatea din Roma, a ținut la postul de radio Roma o conferință despre scriitorul român Ion Creangă, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la nașterea lui. Conferința d-lui Isopescu, anunțată de toate ziarele din Italia, a fost difuzată și de posturile din Neapole-Bari-Parlermo-Bologne- Torino II și Milano II. Aceasta este prima conferință despre Creangă ținută la radio în străinătate.In luna Noembrie, d. prof Isopescu va ține o conferință la radio despre Ion Luca Caragiale. D. Eugen Bianu a ținut o interesantă conferință la congresul mondial polițienesc Telegramele în pagina 9 Mari inundații la Torino ROMA 30 (Rador). Ploile căzuțe în ultimele zile au provocat mari inundații la Torino. Pagubele materiale sunt foarte mari. Parul s’a revărsat peste maluri. Râul Cervonda s’a revărsat deasemeni, inundând mai multe întreprinderi industriale. Nu se semnalează victime. Catastrofa din Siria a luat proporții înfiorătoare Sate întregi au fost rase de ape. Sunt peste 1000 de morți O REVISTA JAPONEZA SCRIEt „Nu știm când vor vorbi tunurile, dar războiul ruso-japonez este de pe acum prezent la frontieră“ Telegrafele în pagina 1