Timpul, noiembrie 1937 (nr. 179-208)

1937-11-01 / nr. 179

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, strada CONST.­MINLE, 15 Redacția și Administrația 3.05.44 T­ELEFON:------------------------------------------­Tipografia 3.42.23­1 an Lei 550, 6 m­ai 200­­3 Iani ABONAMENTE: 150. Pentru Instituții «1 admini­st an un clorn­strații publice Lei 1.800 anual se primesc la Administrația clerului și la toate agențiile de publicitate Taxa de traficare plătită in numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P.T.T. Nr. 106.366/8 Mai 1937 *Educație și disciplină ---------------------------Ide­i. IORGA— F­ără o disciplină strictă pe care omul și-o impune singur, dacă este capabil de acea­sta, dar pe care altfel trebuie să fie cineva care să i-o impuie, orice inițiativă, cât de nobilă, poate a ajunge o primejdie si orice h­otărâ­­­­­­re, cât de puternică, o amenințare pentru societate. Tineretului de după război, lăsat­­ prea adesea fără o grijă mai de a­­proape în mijlocul marilor sforțări și adâncilor dureri naționale, a­­ceastă disciplină-i era cu desăvâr­șire necesară. Am văzut în ce chip greșit a încercat el însuși a se or­ganiza, câtă confuzie regretabilă, câtă violentă condamnabilă a ieșit de acolo. Statiul trebuia să intervie, ca apărător al societății, și a făcut-o. Nu s’a luat însă calea obișnuite­lor organe administrative, ci Su­veranul însuși, al cărui ment îl îndreaptă către tempera­creațiuni proprii, în care nu admite amestec și mai ales acela care poate să se schimbe cu totul după cum partidele se urmează la putere, fiecare cu conducătorii cari se cer așezați în locurile de direcție, a luat asupră-și, peste formele obișnuite de organi­­sare, ceia ce i-a plăcut să considere ca ..străjeria“ sa. El si-a căpătat un comandant ina­movibil —, ceia ce e de­sigur o ten­tativă de inovație, a cărei soartă rămâne a se vedea, căci în adevăr inamovibilă e numai competenta, atâta timp cât ea se poate verifi­ca, — și i s’a dat acestui șef al în­tregului tineret și dreptul de a po­runci în Ministere, rămînând să se găsească acuma miniștri cari să pri­mească astfel de ordine de la un organ juxtapus care poate oricând să se si suprapuse. Și s’au făcut cele d’intăiu încer­cări de direcție. "f ’ Asupra lor e bine să ne oprim un moment. Avem a face cu o metodă de edu­cație colectivă, care suprimă indi­vidualitatea, așa cum se face în re­gimurile de dictatură, oricare le-ar fi numele. E bine a duce pînă la capăt spi­ritul de turmă, chiar când are as­pectul eroic? Mă îndoiesc, conside­rând problema în sine. Dar cu atât mai mult când e vorba de un po­por care s’a menținut prin desco­peririle inițiativelor personale și care cuprinde în el reserve nebă­nuite de voință liberă. A aștepta manifestarea proprie pentru a-i verifica valoarea și a-i fixa hotarele e principiul cel bun al oricării pedagogii raționale, care tinde să facă din oameni alt­ceva decât zeloși supuși de aceiași mă­sură. A da forma gata făcută pen­tru ca actul de voință să se ames­tece în ea cu toate celelalte nu poate fi decât o greșeală. Cercetășia inventivă se tem­a de dânsa ; „străjeria“ nu-mi pare a-și fi stabilit acelaș respect pen­tru ce este viu și liber în sufletul omenesc. O confusie se face poate cu ceia ce e neapărat în oștire, și ea e ex­plicabilă la ofițeri și foști ofițeri, cari trebuie să înceapă o activi­tate cu totul nouă ca educatori. La o armată care va lucra, mai ales în condițiile actuale de mași­­nism al răsboiului cu o solidaritate prin omogenitate, asemenea abdi­cări voite, sau mai ales forțate­, se cer cu necesitate. La ceia ce formează societatea de mine nu e însă așa. O fineță psihologică deosebit de delicată tre­buie să armoniseze în loc să orien­teze brutal de la început, ucigînd sămânța actului voluntar care sin­gurul dă adevăratul entusiasm, cum face și adevărata fericire. Orice tovărășie umană de per­fectă mecanisare a murit prin în­săși perfecția acestei mecanisări. La­lena­drill-ul prusian a fost în­vins de avântul recruților de la 1792, cari în patrusprezece ani în­vățaseră și ceia ce aveau soldații mașinali ai urmașului lui Frederic al II-lea. Sunt învățături ale istoriei de care orice pedagogie, și mai ales aceasta, nu se poate dispensa. Wahabiții arabi amenință Transjordania și Palestina CAIRO, 30 (Rador). — Cores­­­­­pondentul Agenției Ștefani tran­smite: Telegrame primite de ziarul „Abrain“ semnalează că nume­roase grupuri de wahabiți au so­sit ori noapte în apropiere de Akaba. Nu se cunoaște punctul de concentrare al wahabitilor și nici numărul exact al oamenilor înarmați. Se afirmă însă că noul contingente sosesc aproape fără întrerupere, venind de la Neged.­­ Având în vedere gravitatea situației, eli s-a ținut o reuniune la care au luat parte înaltul co­misar britanic Interimar, emirul Abdarja și comandanții trupelor­­ britanice din Transjordania. IERUSALIM, 30 (Rador). — In­­tre două tabere de bandiți din Lyd­da s’a produs aseară o ciocnire, în cursul căreia s’au tras numeroase focuri de armă. Poliția a intervenit imediat pen­tru aplanarea conflictului. Șeful poliției, doi sergenți și un șofer, au fost grav răniți. Starea de alarmă a fost procla­­mată în oraș, pe timp de 24 de ore. AZI IN PAGINA 4-a „Timpul“ femeii sub conducerea d-nei Esntée Gafencu publică „C­ele din ur­mă scânteeri ale «Inei ie Jipailles“ o minunată evo­care a marei poe­tese« scrisă de d-ra Elena Văcărescu DEBLOCAREA Numărul exact al ofițe­rilor trecuți în rezervă pe data de 31 Octombrie Numărul exact al ofițe­rilor care trec pe data de azi în cadrul disponibil al armatei este 1048. Dintre aceștia sunt 47 generali, 417 ofițeri superiori și 584 ofițeri inferori. Numele tuturor acestor ofițeri îl publicăm azi în pagina 8-a. Doi alpiniști au căzut într'o prăpastie VIENA, 30 (Rador).­­ Doi alpi­­niști s’au rătăcit pe muntele Mas­­sffeld, după ce reușiră să escala­deze vârful Felbertanem, din regi­unea Salzburg. Unul a căzut într’o prăpastie, în­cetând imediat din viață, iar cel de al doilea a putut să se salveze, pe­­trecând noaptea la adăpostul unei stânci. O nouă lege a înaintărilor în armată Criteriile vor fi: înlăturarea ori­cărei tendințe de blocare și pro­movarea elementelor de valoare Importantele hotărâri ale ministerului apărării naționale In urma deblocării cadrelor ar­matei s’a admis și principiul că pentru a nu se mai ajunge încă­­odată la situația delicată de a face o nouă descongestionare a cadrelor este nevoe să se modifice legea în­aintărilor. In consecință, ministerul apărarii naționale a luat hotărîrea ca în timpul cel mai scurt să se întoc­mească textul decretului-lege mo­dificator. , Serviciile competente au și înce­put să lucreze la decret și suntem azi în măsură să publicăm, din sursa cea mai autorizată, economia lui. , Ce mai mare atenție se va da mo­dalităților de a se evita orice ten­dință de nouă blocare. Astfel, se va fir­a definitiv numă­rul riguros necesar de ofițeri la uni­tăți si servicii. In imediata legătură cu aceasta, reorganizarea va fi mai amplă, de­oarece diferitele servicii cerute im­perios prin crearea noilor mijloace de luptă modernă (arma chimică etc.) si care pănă acum erau ală­turate corpurilor sau armelor prin­cipale, vor deveni de sine stătătoa­re cu numărul trebuincios de ofițeri recoltați In mod strict dintre spe­­cianții si tehniceni. In momentul cănd se va ajunge la definitivă reorganizare In sensul celor de mai sus, o nouă blocare a cadrelor va fi imposibilă. In altă ordine de idei, se va ține seama în mod special, la modifica­rea legii înaintărilor de importan­tul punct de vedere al promovării valorilor. Acest criteriu există, e drept, și în actuala lege de înain­tare. Conducătorii Ministerului Apără­rii Naționale, d-nn­ general adj. Ilasievici și subsecretar de stat ge­neral Paul Teodorescu, care se o­­cupă direct de aceste­­ probleme au hotărit să ia o serie de măsuri e­­sențiale pentru progresul energic al oștirii. Meritul ofițerilor va influ­ența din ce in ce mai mult avan­sarea creindu-se astfel o admira­bilă stimulare în cadre. Prin această măsură, ar­mata va ave de profitat mult deoarece creșterea coeficientului de emula­ție­ pune bazele unei e­poci de muncă mai inten­să. ____ Toate aceste dispoziții vor fi cu­prinse in decretul-lege pentru a­­vansări, a cărui semnare și promul­gare nu va întârzia. ERI LA BIZERTA Reprezentanții Angliei, Franței și Italiei au ținut o conferință în vederea aplicării acordurilor de la Nyon Telegramele în pagina 9 O impresionantă nenorocire s'a înregistrat în str. dr. Costinescu. 26. E acolo un imobil în fundul cur­­ei, cu încăperi mizere închiriate vânzătorilor ambulanți. Câte doi fi trei într'o cameră, își duc viața în­tr'o lipsă cumplită,­­ lipsiți pân­ăi de elementare noțiuni de higienă. Doi vânzători de zaharicale, un basarabean și un ardelean : Robu Isidor, de 20 ani, din Radu Rașcu- Soroca și Teodor Acrișanu de 24 ani din Părtu-Năsăud, s’au întovărășit și au închiriat o asemenea încă­pere. După zile de tindă și aler­­gaturi pe străzile bucureștene,­­cei doi vânzători de acadele au avut ori noaptea un vis , să-și spele ru­fele de pe ei. Le-au spălat, — evi­dent — în cameră, și le-au pus să se usuce tot acolo. Dar era frig în cameră și rufele nu s’ar fi uscat până dimineața. Au admis un li­ghean, au aprins mangal și­­ s’au culcat. După douăzeci și patru de ore, proprietăreasa văzând că cei doi vânzători de acadele nu mai dau nici un semn de viață, a forțat ușa. I-a găsit pe amândoi carbonizați. A fost anunțată circumscripția 18 polițienească și la fața locului a sosit comisarul șef Furduescu, care a dispus transportarea cada­vrelor la institutul medico-legal. CUM AU MURIT VÂNZĂTORII DE ACADELE ROBU ȘI ACRIȘANI PENTRU CA AU AVUT UN VIS Cercetări asu­pra cancerului VIENA, 30 (Rador).­­ Profeso­rul Gerlach, directorul institutului pentru studiul bolilor­ infecțioase din Moedling, a făcut o comunica­re la Societatea medicală, expu­nând rezultatele cercetărilor sale asupra cancerului. Profesorul Gerlach a reușit să descopere în tumorile maligne, la animale, un microb pe care l-a­u cul­tivat și care, inoculat altor ani­male, a reprodus aceleași tumori, conținând acelaș microb. Ambasadorul Italiei părăsește Parisul El a fost invitat de gu­vernul său să plece un concediu PARIS 30 (Rador). — D. Cerruti, ambasadorul Italiei, va pleca mâine seară spre Roma într’un concediu „de o mai mult sau mai durată puțin lungă». In cercurile italiene, de unde este culeasă această știre, se adaugă că baro­nul di Fontana degli An­­geli Scaduto Mendon, consilier al ambasadei i­­taliene, va fi înlocuit în curând. Amănunte în pagina 9-a C LUNI 4 NOEMB. 193? Anul I 179 an­i in partea de Apus a țărei cerul variabil, vânt slab din secto­rul S. Temperatura staționară. Dimi­neața și seara ceață. Ploi intermitente în deosebi In Muntenia și Dobrogea. Director Grigore Gafencu LA HOTARUL FRANȚEI O pagină uitată a lui Taine Dincolo de ispita doctrinelor, există un instinct al conservării, mai tare vie spunea că s’au urat, că s’au decolorat ideile lui HIP­POLYTE TAINE din „LES ORIGINES DE LA FRANCE CONTEMPORAINE?“ Deschizi, adică redeschizi la în­tâmplare unul din cele trei volume asupra regimului modern, iar de la primele rânduri dai peste acest ta­blou de o arzătoare actualitate: „începând de la 1789 încoace, Franța se aseamănă cu un furnicar de insecte în neastâmpăr. In câteva ceasuri, în scurtul răstimp al unei dimineți de August, îi crește fiecă­reia două perechi de lungi aripi; se înalță și forfotesc , se ciocnesc între ele ; multe cad, se ciuntesc și se resemnează a se târâi din nou ca mai înainte ; altele, mai tari și mai norocoase, se ridică și sboară in înaltele drumuri ale văzduhului. Cele mai înalte drumuri și toate drumurile au fost deschise în Franța tuturor, nu numai pentru viitor, ci și pentru clipa imediată. Destituire bruscă a întregului per­sonal de cârmuire, conducător di­rect sau influent, politic, adminis­trativ, provincial, municipal, ecle­­siastic, didactic, militar, judiciar și financiar; loc liber în locuri tutu­ror celor careTâvnesc la ele și care au o prea bună părere despre ei înșiși; abolirea totală a tuturor condițiilor prealabile de naștere, vere, educație, vechime, practică, moravuri și maniere, care chezășii încetineau și limitau înaintarea, nici garanții și nici răspunzători; tot Francezul eligibil are drept la orice funcție și atribuție; în erar­­hia legală și socială, toate gradele sunt conferite prin alegeri directe sau mai puțin directe, prin simpla majoritate numerică ; în toate ra­murile guvernării, ale autorității centrale sau locale, se instalează un personal nou: o răsturnare gene­rală care pretutindeni substituește fostul inferior fostului superior, de la avocați la magistrați, de la bur­ghezi la miniștri de Stat, de la cel mai înainte neciopliți la cei mai înainte nobili, de la soldați la ofi­țeri, de la ofițeri la generali, de la agiotori la financiari, de la empirici la oameni cu experiența administra­ției, dela jurnaliști la publiciști, de la retori la legislatori, de la săraci la bogați — asalt accelerat pe toate treptele sociale, pe care unii, strâ­­bătându-le din câteva salturi, au ajuns din rândul cel mai de jos la cel mai înalt, de la condiția de avo­cat infim sau de gazetar familic până la posedarea autorității su­preme, până la exercițiul efectiv al atotputerii și al dictaturei; iată o­­pera capitală, pozitivă, indiscuta­bilă a Revoluției. Și în acelaș timp, o revoluție s’a operat în spirite. Iar efectul moral al acestui specta­col e mai mare, mai permanent de­cât însuși spectacolul. Sufletele au fost sdruncinate din temelii , pasi­unile ațipite, toate pretențiile care dormitau, s’au deșteptat. Prasnicul săpătuirilor a asmuțit setea de a conduce, a zădărit amorul propriu și a înflăcărat speranțele oameni­lor celor mai inepți. O aprigă și grosolană prezumțiozitate a slobo­zit prostul și ignorantul de senti­mentul nulității sale , s’au crezut și se cred capabili de tot fiindcă legea le acordă dreptul de a aspira la orice...“ Iar consecințele ? Tot de la Hippolyte Taine, citire : „De aci înainte, guvernarea și gospodăria vor fi din ce în ce mai anevoioase, formele și așezările ve­­chei arhitecturi nu se vor mai re­zema pe temelie solidă; nu poți construi în acelaș timp cu mate­­­­­­riale de specii atât de deosebite. Cezar Petrescu Continuare în pagina 3-a Riviera franceză „măria sa Cafeneaua“ despre guvernul de azi Ce se spune la PARLAMENTUL are o activita­te foarte puțin regulată și destul de esențială. Statul se conduce odată pe an din Dealul Mitropoliei iar în­­ estul timpului de pe unde se poate. Mai des se poate de la cafenea, unde libertatea cuvântului e perma­nentă și democratismul discuțiilor de a dreptul subversiv. Gurile otrăvite cu șvarț și băr­­feală revarsă peste volburile de tu­tun lenevite între perdele tot ceea­­ce e interzis a se spune aiurea, tot ce nu știe lumea și nu poate afla nimeni până nu e unsă după înde­lungată și zeloasă practică, pontif al sanctuarului cu lingurițe, caputi­­ner și cafea turcească. Dar cafeaua e un pretext precum chelnerii sunt niște simple amănunte de decor. N'au­ văzut oameni cari pun degetul la tâmplă sub cuvânt că gândesc? Aceștia mint. ..Stâlpul de cafenea” bea șvart sub cuvânt că îi place Și că dorește un ceas de liniște. De fapt cafeaua se soarbe pentru a se înșela vigi­lenta domnului Finkelstein, care dela o vreme s’a integrat așa de rău în spiritul și atmosfera celor ca ii sapă în acest chip întreprinderea incăt isbutește să se tragă singur ne sfoară. Din aburii cătrăniți, corifeii des­­ghioacă inspirați viitorul neamului Și amănuntele unui destin pe care il făuresc alții, afară­ în ploaie sau ne câmp. Clinchetul linguriței în paharul cu licoare aromată închipuie clopoțe­lul prezidențial, agitat în momentul critic al invectivei sau al păruielii. Cafeneaua e scutită însă de ase­menea incidente fiindcă acolo toată lumea poate fi președinte’’ cu aju­torul sumei de paisprezece lei plus bacșișul. PRECUM știința economică împărțită în „școli” care se înfrun­e­tă și se bruftuiesc, așa cafeneaua e divizată în „Academii” mai mari sau mai mici, după numărul com­ponenților și calitatea lor locală, da „genii” sau de chibiți, care se ras­­coală, se înjură și se aprobă după niște criterii necunoscute muritori­lor de rând. S’ar putea întocmi un catalog cu vreo șaizeci de personagii dintre care puține ar lipsi la apelul de di­mineață și de seară al d-lui Fin­kelstein. Ne­având însă pentru ce să-și constrângă școlarii, cari măr­turisesc o lăudabilă pasiune pentru această forțată și târzie adolescen­tă, proprietarul lui „Corso” n’are de ce să-i pună să zică „szent” la orele de curs și așa destul de popu­late. Fiecare știe foarte mult și posedă pe figură modestia cochetă și falsă a omului care știe nu mult, ci to­tul, dar dorește să fie tras de lim­bă. Altfel accesul în cafenea ar fi periclitat rău de existența neum­brită a celor ce consideră modes­tia ca o virtute strict feciorelnică si lipsa de informație ca o boala incurabilă și secretă, precum sifi­lisul sau epilepsia. EVENIMENTUL iese, la șapt dimineața, brut, de sub teascurile tipografiilor de ziar și până la nouă e cunoscut sub forma lui elemen­tară, onestă, categorică, de FAPT petrecut, pur și simplu. — Stil, s’a dus Gu­ă la Poiana­, anunță d. Finkelstein conștiincios ca un jurnal „Fox”.­­ Ce tot spui, dă Stin călfain! Da’ ce caută acolo? D. Becher­ se informează într’o doară, are altă (Continuare în pag. mna) și de mâine Corso“ LA CORSO: — Ascultă, Finkelstein, la mine, Vaier mi-a spus... — Care Vaier? — Ei, care, Pop... — Fu, Mussolini, iau toată arma­ta, trec munții și­ — Pardon, pardon! Da’ io, Ga­­melin, unde sunt, dom’le? Pun mâna pe aviația și praf te-ami făcut! O conferință despre Creangă la postul de radio­ Roma ROMA, 30 (Rador).­­ D. Clau­­diu Isopescu, titularul catedrei de limba și literatura română la Uni­versitatea din Roma, a ținut la postul de radio Roma o conferință despre scriitorul român Ion Crean­gă, cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la nașterea lui. Conferința d-lui Isopescu, anun­țată de toate ziarele din Italia, a fost difuzată și de posturile din Neapo­le-Bari-Parlerm­o-Bologne- Torino II și Milano II. Aceasta este prima conferință despre Creangă ținută la radio în străinătate.In luna Noembrie, d. prof­ Iso­pescu va ține o conferință la ra­dio despre Ion Luca Caragiale. D. Eugen Bianu a ținut o intere­santă conferință la congresul mon­dial polițienesc Telegramele în pagina 9 Mari inundații la Torino ROMA 30 (Rador).­­ Ploile că­zuțe în ultimele zile au provocat mari inundații la Torino. Pagubele mate­­riale sunt foarte mari. Parul s’a revărsat peste maluri. Râul Cervonda s’a revărsat dease­­meni, inundând mai multe întreprin­­deri industriale. Nu se semnalează victime. Catastrofa din Siria a luat proporții înfio­rătoare Sate întregi au fost rase de ape. Sunt peste 1000 de morți O REVISTA JAPONEZA SCRIEt „Nu știm când vor vorbi tunurile, dar războiul ruso-japo­­nez este de pe acum prezent la fron­tieră“ Telegrafele în pagina 1

Next