Timpul, februarie 1938 (nr. 268-295)

1938-02-01 / nr. 268

y­ f' 'V REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, Strada CONST.­MIN­E, 15 TELEFON : Redactia Și Administratia 3.05.44 Tipografia 3.42.23 ,DnB1„ „„„ 1 an Lei 550, 6 luni 290; 3 luni ABONAMENTE: 150: Pentru instituții ți admini­strații publice Lei 1.000 anual ți a­n­u­n­c­i m­­­i se primesc la Administrația ziarului și la toate agențiile de publicitate Taxa de francare plătită in numerar conform aprobării Directiunei Generale P.T.T. Nr. 106.366/8 Mai 1937 TREI ÎNDATORIRI rințul von B­ fi­ow poves­­tește in­ memoriile sale, vizita pe care a făcut-o succesorului său, cancela­­rului Betlem­ann Hollweg, câteva zile după izbucni­rea marelui război : „L’am găsit în salonul de vară al pala­tului său. Stătea in picioare, în mijlocul camerei. Privirea sa,­ ex­­presia jalnică și îndurerată a ochi­lor săi, nu se voi uita nici o­dată. Am tăcut amândoi. L’am întrebat, in sfârșit : — spurta-mi cum s’au putut întâmpla toate acestea ? Bethmann a ridicat atunci spre cer brațele sale, atât de lungi, și răspuns cu voce înfundată : — IA, a WER DAS WÜSSTE ! (Da, cine ar putea ști !)“ Cancelarul războiului nu știa deci ce s’a întâmplat, nici cum s’a întâmplat. Se frământa cu jalea in suflet și în privire, in mijlocul salo­­nului­ său de vară, în timp ce ar­­matele imperiale năvăliseră Belgia, învinseseră la Charleroi și coborau spre Marna. Așa încep războaiele. Răspunde, vile se înscriu, cu litere de foc, în cartea istoriei înainte ca răspunză­­torii să fi fost dumeriți. O scânteie e de ajuns­­ în lumea noastră copie. Șită de arme, patimi și praf de puș­că, flacăra țâșnește și se întinde înainte ca cei mai mulți dintre can­­­­celari să-și fi dat seama ce se în­­tâmplă, — ce s’a și întâmplat. Mă gândesc la stările de azi. Războiul spaniol s’a imobilizat în jurul orașului Teruel. Italia veste­­­ște că va trimite trupe noi gene­­ralului Franco. Războiul, inlătu­­rând cu desăvârșire „politica de ne­intervenție“ va porni înainte. Unde se va opri ? In China, înaintarea victorioasă a japonezilor amenință deopotriva prestigiul britanic, interesele econo­­mice ale Statelor­ Unite și siguranța imperiului sovietic. Nu se mai cear­­tă azi doi vecini pe o fâșie de pă­mânt : se clatină imperii, se cutre­­mură continente. Acum douăzeci de ani, Europa buclucașă își purta luptele până în fundul Asiei. Azi, Asia își pregătește revanșa : ea e pe cale să impue lumei întregi răz­­boiul ei. Și mă întreb : față de un război, care poate să nu izbucnească, dar care, dacă izbucnește, ne va cu­­pr­ide în vâltoarea lui, ce facem noi ? Nu e întrebare care să ceară azi, răspuns mai grabnic și mai des­­lușit. Firește, nu noi vom schimba des­tinele lumei. Avem însă datoria să ne îngrijim de soarta noastră. Știu că avem atâtea alte proble­me de dezlegat , trebue să urmă­­rim schimbările regimului electoral, să ne obișnuim cu punctele, să ne pregătim de alegeri comunale, jude­­țene, parlamentare. Intr’o țară, unde rezultatele elec­torale cele mai hotărâtoare nu ho­­târăsc nimic, trebue totuși să a­­legem și să ne alegem mereu. Ce ne pasă de frământările lumei câtă vreme nu am stabilit cape­­tele de listă ? Ce ne pasă de raz­­boaie, când avem atâtea dizidențe? Degeaba ne chiamă țara , ne reți­ne provincia, ne absoarbe județul, îndrăznesc totuși să tulbure ace­­ste preocupări, amintind că în a­­ceste vremi soarta țărei e legată de împlinirea conștiincioasă a două, trei, înalte îndatoriri : DESAVARSIREA­­ NESTANJENI­­TA ȘI NEINGREUIATA PRIN NI­­MIC A ÎNARMĂRILOR NOASTRE. DEZVOLTAREA, PRIN NIMIC TURBURATA, A GOSPODĂRIEI NAȚIONALE ÎNTĂRIREA FINAN­ȚELOR SI A CREDITULUI, APA­­RAREA LEULUI. PASTRAREA UNEI POLITICI ȘI A UNOR ATITUDINI CAT LIMPEZI ȘI MAI LĂMURITE MAI IN AFARA. Să veghem la împlinirea acestor îndatoriri, ca să putem alunga din mintea noastră imagina bărbatului de „răspundere“, cu brațele ridica­­te spre cer și cu privirea plină de jale, care­ își dă seama, prea târziu, de ceea ce se întâmplă în lume. Gri­gore Gafencu P O „cruciadă galbenă“ contra albilor din Asia LONDRA, 30. (de la corespon­dentul nostru).­­ După ultimele informații sosite din Tokio, di­vergențele dintre cabinetul nipon și căpeteniile oștirei japoneze ar fi numai aparente. Membrii ca­binetului sunt ținuți să întrebuinț­țeze un limbaj diplomatic, in timp ce militarii vorbesc cu­­ fran­cheza lor caracteristică. In reali­tate au aceeaș­­intă, acelaș pro­gram. Ele sunt cunoscute. Și urmi­­­c­resc: , /) Luarea In stăpânire­a Chi­nei întregi, — cea de la Nord, — care împreună cu Manciukoul ,se constituie un singur Imperiu eco­nomic. 2) Isgonirea Europenilor dii­ Asia, fie și cu prețul unei confla­grații generale. Nu ar mai fi deci vorba ,exclu­siv de albii din China, ci, de, o­ a­devarată „cruciadă galbenă" pentru scoaterea și a albilor din Indochina, India și Malaesii. A­di­că din toate, ținuturile stăpâni­te Britanic, Franța și 0 Explozii..explozîi! Patru pulberării, in patru colțuri ale lumii, au sărit săptămâna tre­cută în aer Peste 100 de morți și aproape 1000 de răniți Săptămâna care a trecut ar putea fi numită foarte nimerit: , săptămâna catastrofelor înar­mării“. In patru colțuri ale lumii, patru fabrici de munițiuni, datorită unor împrejurări asupra cărora statele respective păstrează cel mai desă­vârșit­ secret, au sărit în aer, ni­micind totul din împrejurimi — clădiri, linii telegrafice, poduri, arbori — secerând peste 100 de vieți omenești, schilodind sute de lucrători, împrăștiind pretutindeni groază și disperare. Aducătoarele de moarte ale răs­­boiului și-au arătat mai înainte efectele. PARISUL IN PANICA Primul dezastru a fost semna­­lat în dimineața zilei de 26 Ia­nuarie. Pe la orele 10 dimineața locuitorii din cartierele mărginașe ale Parisului, au fost îngroziți de un șir de detunături puternice care au provocat grave stricăciuni clădirilor. Laboratorul municipal Villejuif din apropierea Parisului sărise în aer, în timpul când erau exami­­nate mai multe granate, confis­cate de la caguiarzi. Patrusprezece oameni și-au gă­sit cea mai înfiorătoare moarte, iar alții au fost duși grav răniți la spital. Cauzele dezastrului: o impru­dență misterioasă UN COLȚ DE RAI. A doua zi — 27 Ianuarie — de­zastrul a fost semnalat în cel mai feeric colț al pământului — în insula Java. Fabrica de muniții din munții Rembon, a sărit în aer. Nouă indigeni omorâți pe loc, iar alți treizeci și șase duși grav răniți la spital. Cauzele: aceeași imprudență mis­terioasă. ARSENALUL SCOTIAN In după amiaza aceleași zile de 27 Ianuarie, altă catastrofă asemănătoare a fost înregistrată în Scoția. Arsenalul Ardeer de lângă Irvine, a sărit în aer. De sub dărâmături au scoși morți șase lucrători și fost o femee. Toate casele din împrejurimi au fost surpate de cutremurul provocat de explozie. Populația înebunită de detunătură, a tre­cut prin adevărate momente de panică. Cauzele: mister. APOGEUL NENOROCI­­RIILOR Apogeul acestui lanț de neno­rociri a fost înregistrat Sâmbă­­tă în Italia. Pulberăria referra de la o depărtare de Cca. 50 km. de Roma a sărit în aer. 6000 de lucrători care se aflau în momentul acela în fabrică au trecut prin momente de groază. De sub dărâmături au fost scoase bucăți din cadavre ome­­ne ți cari n’au fost nici până a­­cum identificate. Se crede că sunt peste 50 de morți și câteva sute de răniți. Cauza Catastrofei — după unele relatări­­ oficiale — ar fi un tub cu aer comprimat care a făcut explozie în mâna unui lucrător. Mai mult nu se știe. Proporțiile catastrofei nu cunoscute încă, deoarece. Nu sunt tot sursul zilei de ori, nici o agenție o­­ficială de presă n’a transmis vre­o telegramă. Și peste această catastrofă se va lăsa vălul greu al tăcerii ca și peste multe altele. Un document fotografic impresionant, luat imediat după grozava explozie de la Villejuif. In fund se văd depozi­tele și laboratorul distruse de violența exploziei. In primul plan, arbori de crengile cărora atârnă bucăți de mă­dulare sfârtecate și petece de haine. Un vas port­ a­v­­oa­­ne na­vează echi­pa­ju’ unui hidro [UNK]­tavron ,naufragiat , BERLIN, 30. (Rador). — Hi­­droavionuu­ :poștal „Zephir”,, care aperisaSe sforțat ,cam la 400 kilo­metri’­c pe coasta africană, a fost gă­sit­ și chiar­ pe’ bord astă noapte de vaste portavioane „Osm­ark”, care a pornit imediat spre coasta afri­cană. In Franța 50 de case distruse de dă­râmarea unui munte PARIS, 30. (Rador).­­ O uri­așă lunecare de terenuri s’a în­registrat In cursul nopții trecute în bazinul carbonifer Charleroi. Lunecarea de terenuri a înce­put in apropiere de localitatea Terril-Charbon și a devenit tot mai puternică spre dimineață. Casele din sat au Început să se surpe una după alta. La ora 4 dimineața se dărâmaseră 25 de case. Alte 25, grav avariate, erau gata să cadă tn ruină. Ele au fost evacuate. Linia de cale ferată care lea­gă bazinul carbonifer de Bruxel­les a fost distrusă pe o lungime de aproximativ un kilometru. Pilonii cablurilor electrice de înaltă tensiune au fost strâmbati din cauza deplasării bazelor de susținere. Șoselele din Împrejurimile sa­­tului Terris-Clarbon s-au prăbușit in mai multe locuri, in mijlocul lor deschizându-se adevărate prăpăstii. Se pare că fenomenul se dato­­rește ploilor îmbelșugate din ul­tima vreme, care au făcut tere­nurile lunecoase. Pagubele sunt de câteva milioane de franci. Victime omenești n’au fost In pagina 7-ant JAPONIA PREOCU­PATA DE MARILE IN­ARMAR! ALE STA­­TELOR UNI­TEL Dunărea s’a revărsat la Galați In oraș apa a atins un metru și jumătate înălțime GALAȚI. 30.— Rapoartele so­site azi dimineață dela Comisia Europeană a Dunării și Serviciul hidraulic arată că Dunărea este li­beră de ghețuri până la mila 43 și dela mila 54 până la mila 68, iar dela mila 43 și până la mila 54 ca și de la mila 68 la 72, apele sunt blocate de ghețuri. In tot cursul dimineții apele au crescut din oră în oră, iar la ora 2 după amiază ghiața de pe Du­năre s’a mișcat pe o distanță de 1 kilometru, apele devenind libere în fața portului nostru până la ba­zinul de cherestea. DEZASTRUL DIN MAR­­GINEA ORAȘULUI Seara, la ora 7 d. ing. Voiosu, de la Serviciul hidraulic, a fost în­științat că apele au crescut in tot timpul după amiezei, au rupt da­na Bădălan, Dunărea revărsându­­se spre strada Nordului și alte câ­teva străzi înconjurătoare. D. Haralamb Șerbănescu, pre­fectul județului, a luat toate mă­surile pentru salvarea familiilor a­­flate în pericol. Operațiunile de salvare s’au pu­tut face rapid, astfel că nu s’a în­­registrat nici o victimă omenea­scă. Apele au pătruns cu furie pe străzile din apropierea Dunării, înconjurând 70 de imobile. In u­­nele locuri apele au atins înălți­mea de un metru jumătate. Nume­roase case inundate sunt în peri­col de prăbușire. Apele Dunării au fost oprite de digul șoselei și se speră că nu vor putea trece pe deasupra. OPERAȚIUNILE PEN­­TRU SPARGEREA GHE­ȚURILOR Prefectul județului s’a interesat apoi de situația spărgătoarelor de ghiață „Muntenia“ și „Bayard“, care după ce au lucrat mai multe zile s’au înapoiat la Sulina pentru a se aproviziona cu păcură. Comisiunea Europeană a Dună­rii a fost înștiințată că aceste spăr­gătoare au ajuns aproape de Ren și continuă a lucra în tot cursu nopții, pentru a se putea apropia de cotul Pisicii, unde taporul de ghiață este foarte puternic. Pe de altă parte, d. Haralamb Șerbănescu, prefectul județului, cerut ajutoare Diviziei de Dunăre și pionerilor. Echipe din aceste unități vor în­cerca în cursul nopții să spargă cu dinamită zăporul de la cotul Pi­sicii pentru a elibera complect Du­nărea de ghețuri și a opri ca inun­dația să ia proporții. ____ Guvernul japonez pune nouă impozite TOKIO 30 (Rador). — Mi­nistrul de Finanțe a anunțat as­tăzi în Dietă proiectele de impo­zite noui ce vor fi supuse apro­bării Adunării. ! ■11*! Grație acestor proiecte, venitul statului din impozite ar crește cu 300 milioane yeni pe an. MARȚI 4 FEBRUARIE 1968 Anul Ü­­ ^ No. 268 AZI. Cerul variabil. Vânt slab dala Est Temperatura Precipitațiuni ușoare cu staționară: deosebire în radul țării. Director Grigore Gafencĭ^ Geneva a respins urgenta D-NNI EDEN ȘI DELBOS împreună cu președintele Con­siliului Societații Națiunilor» VOR TINE MAI DEPARTE CON­TACTUL CU GUVERNUL ROMAN Drepturile minorităților nu vor fi atinse Timpul a putut arăta ori, grație redacției sale de la Paris, so­luția dată petițiunilor minoritare de Societatea Națiunilor. Ur­gența nu a fost admisă și, așa cum ceruse stăruitor d. Istrate Mi­­cescu, a fost adoptată procedura normală. Soluția de satisfacție d-lui Istrate Micescu, care a desfășurat la Geneva o activitate din cele mai susținute și a putut înlătura împotriviri înverșu­nate Lămuririle pe cari le dăduse secretariatului Societății Na­țiunilor, timp de o săptămână mai Înainte de deschiderea sesiu­­nii, ministrul nostru de Externe, le-a repetat, împreună cu asi­gurări formale că nu e vorba de o violare a dreptului minorită­ților, d-lor Eden și Delbos, până în ultimul moment Chiar Sâm­bătă, când avea să se ia hotărârea, d. Istrate Micescu a avut o nouă zi decisivă conferință cu miniștrii de Externe al Marii Britanii și Franței. Rezoluția adoptată de consiliu în această chestiune, fixează un termen de două luni, înlăuntrul căruia un comitet al Societății Națiunilor, alcătuit din președintele Consiliului și din miniștrii de Externe al Marii Britanii și Franței, va proceda la documenta­rea necesară și va primi observațiunile și precizările guvernului român cu privire la măsurile incriminate. Acest comitet de trei se va putea întruni, potrivit rezoluției Consiliului Societății Națiu­nilor, și înainte de viitoarea se­­giune ordinară a Consiliului, pen­tru a examina situația. Din imediatul anturaj al d-lui Istrate Micescu se comunică, o­­dată cu satisfacția d-sale, unele precizări asupra discuțiunilor cu membrii Consiliului Societății Națiunilor. D. Micescu a arătat d-lor Eden și Delbos că nu este vorba de violarea drepturilor minorităților, ci de o verificare a drepturilor lor. Operațiunea de revizuire a naturalizărilor va fi făcută în spirit echitabil. Ea nu va atinge drepturile evreilor născuți în țară, cari au cetățenia recunoscută prin Constituție, nici a celor din provinciile noul, care au căpătat drepturile pe temeiul tratatelor de pace. Revizuirea va atinge NUMAI PE STRĂINII SOSIȚI IN ROMANIA DUPĂ 1919, CARI URMEAZA A FI RESTITUIȚI STATELOR CU AL’ CĂROR PAȘAPORT S’AU PREZENTAT IN ȚARA NO­ASTRA. Firește că Societatea Națiunilor nu ar avea de ce să se împo­trivească unei astfel de măsuri și nimeni nu s-ar putea opune­­vre-un argument valabil. De aceea, și lămuririle și asigurările d-lui Istrate Micescu au avut rezultatul dorit. Comitetul de I­W a și fost Instituit pentru a studia mai departe realizarea acestor asigurări. D. Istrate Micescu, a părăsit dri Geneva și va fi Marți în Ca­pitală. Imediat după sosire, se va ține un consiliu de miniștri, pentru a asculta expunerea ministrului de Externe și a ratifica acțiunea sa de la Geneva. ^ Im continuarea marelui reportaj trăit FURTUNA BÂNTUIE­I MEDITERANA D. I. Constantinescu va publica peste câte­va zile in „Timpul”- se­ria senzațională I Abisinia enigmatic Cu documente are vor face impresie adâncă , cu o informație foar­te bogată, d. I. Cons­tantinescu, știut în presa franceză ca cel mai bun cunoscător al frăm­ântărilor abisi­­niene, va face pentru cititorii „Timpului“ is­toria exactă și plină de pitoresc a luptelor Ne­­gusului, va descoperi dedesubturile războiu­lui cu Italia și va zu­grăvi condițiile deose­bit de interesante tn care a trăit și trăește poporul etiopian. In pag. 3-a Seminarul central și-a sărbătorit centenarul Procedura tratatului pentru ocrotirea minorităților de N. DAȘCOVICI Tratatul minorităților și cercetarea reclamațiu­ni­lor la Societatea Națiunilor, procedura ordina­ră sau urgentă, iată chestiuni cari preocupă stăruitor în aceste zile opinia noastră publică. Se lămurește mai jos, cu desăvârșita sa compe­tență, colaboratorul "nostru d. prof. N. Dașco­­vici, — cel ma­i bun cunoscător al problemelor de Drept internațional. P­rocedura, adică forma drep­tului, se știe, este tot așa de însemnată ca și fondul însuși. De aceea, nu rareori se întâmplă ca împricinații să-și piar­dă cauza, adică să nu-și afle drep­tatea, fiindcă n'au știut unde și cum să și-o caute. Aplicarea tratatului de ocrotire a minorităților a avut de la început nevoie de o procedură specială, a­­semenea tratatului însuși, dată fiind natura delicată a acestui text, care interesează mai multe State. Această procedură reiese numai în foarte mică măsură din textul însuși al tratatului, dar ea s-a desvoltat de la 1920—1929, înce­pând cu raportul Tittoni și sfâr­șind cu rezoluția de la Madrid a consiliului S.N., prin diferitele ho­tărâri ale Consiliului, luate din inițiativă proprie și, mai ales la Procedura aceasta, in vigoare de la 1929, se împarte propriu zis în două faze: una de informare a Consiliului, sau de semnalare a in­­fracțiunii ori a primejdiei de in­fracțiune la obligațiile de ocrotire din partea Statelor care s’au o­cererea guvernelor interesate. Fără a intra în amănunte, votu­l însemna că tratatul având un ca­racter de excepție de la regula cla­­sică de respect cuvenit Statelor suverane și egale între ele, din punct de vedere juridic, prin drep­tul de intervenție recunoscut Con­siliului S. N. numai față de câteva Stat­e procedura de aplicare a primit un caracter restrictiv fiindcă în drept excepțiile sunt de strictă inter­pretare. Doar rezoluția de la­­ Madrid în urma intervenției Germaniei, a oprit desvoltarea procedurală re­­­strictivă. iligat, adică faza pregătitoare, —c­ealaltă de desbatere în fața Con­siliului, ca organ de judecată și de hotărâre, după ce un Stat mem­­bru în Consiliu și-a luat sarcina de­ acuzator, împotriva statului cu­m|­­Continuare in pag. 3-a Fazele procedurii CENTENARUL SEMINARULUI CENTRAL, stânga M. S. Regele Carol. Marele Voevod Mihai, 1. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea, membrii guvernului și î­­­n­altul cler, ascultând cuvântările 5 ‘

Next