Timpul, februarie 1938 (nr. 268-295)
1938-02-01 / nr. 268
y f' 'V REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, Strada CONST.MINE, 15 TELEFON : Redactia Și Administratia 3.05.44 Tipografia 3.42.23 ,DnB1„ „„„ 1 an Lei 550, 6 luni 290; 3 luni ABONAMENTE: 150: Pentru instituții ți administrații publice Lei 1.000 anual ți anunci mi se primesc la Administrația ziarului și la toate agențiile de publicitate Taxa de francare plătită in numerar conform aprobării Directiunei Generale P.T.T. Nr. 106.366/8 Mai 1937 TREI ÎNDATORIRI rințul von B fiow povestește in memoriile sale, vizita pe care a făcut-o succesorului său, cancelarului Betlemann Hollweg, câteva zile după izbucnirea marelui război : „L’am găsit în salonul de vară al palatului său. Stătea in picioare, în mijlocul camerei. Privirea sa, expresia jalnică și îndurerată a ochilor săi, nu se voi uita nici odată. Am tăcut amândoi. L’am întrebat, in sfârșit : — spurta-mi cum s’au putut întâmpla toate acestea ? Bethmann a ridicat atunci spre cer brațele sale, atât de lungi, și răspuns cu voce înfundată : — IA, a WER DAS WÜSSTE ! (Da, cine ar putea ști !)“ Cancelarul războiului nu știa deci ce s’a întâmplat, nici cum s’a întâmplat. Se frământa cu jalea in suflet și în privire, in mijlocul salonului său de vară, în timp ce armatele imperiale năvăliseră Belgia, învinseseră la Charleroi și coborau spre Marna. Așa încep războaiele. Răspunde, vile se înscriu, cu litere de foc, în cartea istoriei înainte ca răspunzătorii să fi fost dumeriți. O scânteie e de ajuns în lumea noastră copie. Șită de arme, patimi și praf de pușcă, flacăra țâșnește și se întinde înainte ca cei mai mulți dintre cancelari să-și fi dat seama ce se întâmplă, — ce s’a și întâmplat. Mă gândesc la stările de azi. Războiul spaniol s’a imobilizat în jurul orașului Teruel. Italia vestește că va trimite trupe noi generalului Franco. Războiul, inlăturând cu desăvârșire „politica de neintervenție“ va porni înainte. Unde se va opri ? In China, înaintarea victorioasă a japonezilor amenință deopotriva prestigiul britanic, interesele economice ale Statelor Unite și siguranța imperiului sovietic. Nu se mai ceartă azi doi vecini pe o fâșie de pământ : se clatină imperii, se cutremură continente. Acum douăzeci de ani, Europa buclucașă își purta luptele până în fundul Asiei. Azi, Asia își pregătește revanșa : ea e pe cale să impue lumei întregi războiul ei. Și mă întreb : față de un război, care poate să nu izbucnească, dar care, dacă izbucnește, ne va cupride în vâltoarea lui, ce facem noi ? Nu e întrebare care să ceară azi, răspuns mai grabnic și mai deslușit. Firește, nu noi vom schimba destinele lumei. Avem însă datoria să ne îngrijim de soarta noastră. Știu că avem atâtea alte probleme de dezlegat , trebue să urmărim schimbările regimului electoral, să ne obișnuim cu punctele, să ne pregătim de alegeri comunale, județene, parlamentare. Intr’o țară, unde rezultatele electorale cele mai hotărâtoare nu hotârăsc nimic, trebue totuși să alegem și să ne alegem mereu. Ce ne pasă de frământările lumei câtă vreme nu am stabilit capetele de listă ? Ce ne pasă de razboaie, când avem atâtea dizidențe? Degeaba ne chiamă țara , ne reține provincia, ne absoarbe județul, îndrăznesc totuși să tulbure aceste preocupări, amintind că în aceste vremi soarta țărei e legată de împlinirea conștiincioasă a două, trei, înalte îndatoriri : DESAVARSIREA NESTANJENITA ȘI NEINGREUIATA PRIN NIMIC A ÎNARMĂRILOR NOASTRE. DEZVOLTAREA, PRIN NIMIC TURBURATA, A GOSPODĂRIEI NAȚIONALE ÎNTĂRIREA FINANȚELOR SI A CREDITULUI, APARAREA LEULUI. PASTRAREA UNEI POLITICI ȘI A UNOR ATITUDINI CAT LIMPEZI ȘI MAI LĂMURITE MAI IN AFARA. Să veghem la împlinirea acestor îndatoriri, ca să putem alunga din mintea noastră imagina bărbatului de „răspundere“, cu brațele ridicate spre cer și cu privirea plină de jale, care își dă seama, prea târziu, de ceea ce se întâmplă în lume. Grigore Gafencu P O „cruciadă galbenă“ contra albilor din Asia LONDRA, 30. (de la corespondentul nostru). După ultimele informații sosite din Tokio, divergențele dintre cabinetul nipon și căpeteniile oștirei japoneze ar fi numai aparente. Membrii cabinetului sunt ținuți să întrebuințțeze un limbaj diplomatic, in timp ce militarii vorbesc cu francheza lor caracteristică. In realitate au aceeașintă, acelaș program. Ele sunt cunoscute. Și urmicresc: , /) Luarea In stăpânirea Chinei întregi, — cea de la Nord, — care împreună cu Manciukoul ,se constituie un singur Imperiu economic. 2) Isgonirea Europenilor dii Asia, fie și cu prețul unei conflagrații generale. Nu ar mai fi deci vorba ,exclusiv de albii din China, ci, de, o adevarată „cruciadă galbenă" pentru scoaterea și a albilor din Indochina, India și Malaesii. Adică din toate, ținuturile stăpânite Britanic, Franța și 0 Explozii..explozîi! Patru pulberării, in patru colțuri ale lumii, au sărit săptămâna trecută în aer Peste 100 de morți și aproape 1000 de răniți Săptămâna care a trecut ar putea fi numită foarte nimerit: , săptămâna catastrofelor înarmării“. In patru colțuri ale lumii, patru fabrici de munițiuni, datorită unor împrejurări asupra cărora statele respective păstrează cel mai desăvârșit secret, au sărit în aer, nimicind totul din împrejurimi — clădiri, linii telegrafice, poduri, arbori — secerând peste 100 de vieți omenești, schilodind sute de lucrători, împrăștiind pretutindeni groază și disperare. Aducătoarele de moarte ale răsboiului și-au arătat mai înainte efectele. PARISUL IN PANICA Primul dezastru a fost semnalat în dimineața zilei de 26 Ianuarie. Pe la orele 10 dimineața locuitorii din cartierele mărginașe ale Parisului, au fost îngroziți de un șir de detunături puternice care au provocat grave stricăciuni clădirilor. Laboratorul municipal Villejuif din apropierea Parisului sărise în aer, în timpul când erau examinate mai multe granate, confiscate de la caguiarzi. Patrusprezece oameni și-au găsit cea mai înfiorătoare moarte, iar alții au fost duși grav răniți la spital. Cauzele dezastrului: o imprudență misterioasă UN COLȚ DE RAI. A doua zi — 27 Ianuarie — dezastrul a fost semnalat în cel mai feeric colț al pământului — în insula Java. Fabrica de muniții din munții Rembon, a sărit în aer. Nouă indigeni omorâți pe loc, iar alți treizeci și șase duși grav răniți la spital. Cauzele: aceeași imprudență misterioasă. ARSENALUL SCOTIAN In după amiaza aceleași zile de 27 Ianuarie, altă catastrofă asemănătoare a fost înregistrată în Scoția. Arsenalul Ardeer de lângă Irvine, a sărit în aer. De sub dărâmături au scoși morți șase lucrători și fost o femee. Toate casele din împrejurimi au fost surpate de cutremurul provocat de explozie. Populația înebunită de detunătură, a trecut prin adevărate momente de panică. Cauzele: mister. APOGEUL NENOROCIRIILOR Apogeul acestui lanț de nenorociri a fost înregistrat Sâmbătă în Italia. Pulberăria referra de la o depărtare de Cca. 50 km. de Roma a sărit în aer. 6000 de lucrători care se aflau în momentul acela în fabrică au trecut prin momente de groază. De sub dărâmături au fost scoase bucăți din cadavre omene ți cari n’au fost nici până acum identificate. Se crede că sunt peste 50 de morți și câteva sute de răniți. Cauza Catastrofei — după unele relatări oficiale — ar fi un tub cu aer comprimat care a făcut explozie în mâna unui lucrător. Mai mult nu se știe. Proporțiile catastrofei nu cunoscute încă, deoarece. Nu sunt tot sursul zilei de ori, nici o agenție oficială de presă n’a transmis vreo telegramă. Și peste această catastrofă se va lăsa vălul greu al tăcerii ca și peste multe altele. Un document fotografic impresionant, luat imediat după grozava explozie de la Villejuif. In fund se văd depozitele și laboratorul distruse de violența exploziei. In primul plan, arbori de crengile cărora atârnă bucăți de mădulare sfârtecate și petece de haine. Un vas port avoane navează echipaju’ unui hidro [UNK]tavron ,naufragiat , BERLIN, 30. (Rador). — Hidroavionuu :poștal „Zephir”,, care aperisaSe sforțat ,cam la 400 kilometri’c pe coasta africană, a fost găsit și chiar pe’ bord astă noapte de vaste portavioane „Osmark”, care a pornit imediat spre coasta africană. In Franța 50 de case distruse de dărâmarea unui munte PARIS, 30. (Rador). O uriașă lunecare de terenuri s’a înregistrat In cursul nopții trecute în bazinul carbonifer Charleroi. Lunecarea de terenuri a început in apropiere de localitatea Terril-Charbon și a devenit tot mai puternică spre dimineață. Casele din sat au Început să se surpe una după alta. La ora 4 dimineața se dărâmaseră 25 de case. Alte 25, grav avariate, erau gata să cadă tn ruină. Ele au fost evacuate. Linia de cale ferată care leagă bazinul carbonifer de Bruxelles a fost distrusă pe o lungime de aproximativ un kilometru. Pilonii cablurilor electrice de înaltă tensiune au fost strâmbati din cauza deplasării bazelor de susținere. Șoselele din Împrejurimile satului Terris-Clarbon s-au prăbușit in mai multe locuri, in mijlocul lor deschizându-se adevărate prăpăstii. Se pare că fenomenul se datorește ploilor îmbelșugate din ultima vreme, care au făcut terenurile lunecoase. Pagubele sunt de câteva milioane de franci. Victime omenești n’au fost In pagina 7-ant JAPONIA PREOCUPATA DE MARILE INARMAR! ALE STATELOR UNITEL Dunărea s’a revărsat la Galați In oraș apa a atins un metru și jumătate înălțime GALAȚI. 30.— Rapoartele sosite azi dimineață dela Comisia Europeană a Dunării și Serviciul hidraulic arată că Dunărea este liberă de ghețuri până la mila 43 și dela mila 54 până la mila 68, iar dela mila 43 și până la mila 54 ca și de la mila 68 la 72, apele sunt blocate de ghețuri. In tot cursul dimineții apele au crescut din oră în oră, iar la ora 2 după amiază ghiața de pe Dunăre s’a mișcat pe o distanță de 1 kilometru, apele devenind libere în fața portului nostru până la bazinul de cherestea. DEZASTRUL DIN MARGINEA ORAȘULUI Seara, la ora 7 d. ing. Voiosu, de la Serviciul hidraulic, a fost înștiințat că apele au crescut in tot timpul după amiezei, au rupt dana Bădălan, Dunărea revărsânduse spre strada Nordului și alte câteva străzi înconjurătoare. D. Haralamb Șerbănescu, prefectul județului, a luat toate măsurile pentru salvarea familiilor aflate în pericol. Operațiunile de salvare s’au putut face rapid, astfel că nu s’a înregistrat nici o victimă omenească. Apele au pătruns cu furie pe străzile din apropierea Dunării, înconjurând 70 de imobile. In unele locuri apele au atins înălțimea de un metru jumătate. Numeroase case inundate sunt în pericol de prăbușire. Apele Dunării au fost oprite de digul șoselei și se speră că nu vor putea trece pe deasupra. OPERAȚIUNILE PENTRU SPARGEREA GHEȚURILOR Prefectul județului s’a interesat apoi de situația spărgătoarelor de ghiață „Muntenia“ și „Bayard“, care după ce au lucrat mai multe zile s’au înapoiat la Sulina pentru a se aproviziona cu păcură. Comisiunea Europeană a Dunării a fost înștiințată că aceste spărgătoare au ajuns aproape de Ren și continuă a lucra în tot cursu nopții, pentru a se putea apropia de cotul Pisicii, unde taporul de ghiață este foarte puternic. Pe de altă parte, d. Haralamb Șerbănescu, prefectul județului, cerut ajutoare Diviziei de Dunăre și pionerilor. Echipe din aceste unități vor încerca în cursul nopții să spargă cu dinamită zăporul de la cotul Pisicii pentru a elibera complect Dunărea de ghețuri și a opri ca inundația să ia proporții. ____ Guvernul japonez pune nouă impozite TOKIO 30 (Rador). — Ministrul de Finanțe a anunțat astăzi în Dietă proiectele de impozite noui ce vor fi supuse aprobării Adunării. ! ■11*! Grație acestor proiecte, venitul statului din impozite ar crește cu 300 milioane yeni pe an. MARȚI 4 FEBRUARIE 1968 Anul Ü ^ No. 268 AZI. Cerul variabil. Vânt slab dala Est Temperatura Precipitațiuni ușoare cu staționară: deosebire în radul țării. Director Grigore Gafencĭ^ Geneva a respins urgenta D-NNI EDEN ȘI DELBOS împreună cu președintele Consiliului Societații Națiunilor» VOR TINE MAI DEPARTE CONTACTUL CU GUVERNUL ROMAN Drepturile minorităților nu vor fi atinse Timpul a putut arăta ori, grație redacției sale de la Paris, soluția dată petițiunilor minoritare de Societatea Națiunilor. Urgența nu a fost admisă și, așa cum ceruse stăruitor d. Istrate Micescu, a fost adoptată procedura normală. Soluția de satisfacție d-lui Istrate Micescu, care a desfășurat la Geneva o activitate din cele mai susținute și a putut înlătura împotriviri înverșunate Lămuririle pe cari le dăduse secretariatului Societății Națiunilor, timp de o săptămână mai Înainte de deschiderea sesiunii, ministrul nostru de Externe, le-a repetat, împreună cu asigurări formale că nu e vorba de o violare a dreptului minorităților, d-lor Eden și Delbos, până în ultimul moment Chiar Sâmbătă, când avea să se ia hotărârea, d. Istrate Micescu a avut o nouă zi decisivă conferință cu miniștrii de Externe al Marii Britanii și Franței. Rezoluția adoptată de consiliu în această chestiune, fixează un termen de două luni, înlăuntrul căruia un comitet al Societății Națiunilor, alcătuit din președintele Consiliului și din miniștrii de Externe al Marii Britanii și Franței, va proceda la documentarea necesară și va primi observațiunile și precizările guvernului român cu privire la măsurile incriminate. Acest comitet de trei se va putea întruni, potrivit rezoluției Consiliului Societății Națiunilor, și înainte de viitoarea segiune ordinară a Consiliului, pentru a examina situația. Din imediatul anturaj al d-lui Istrate Micescu se comunică, odată cu satisfacția d-sale, unele precizări asupra discuțiunilor cu membrii Consiliului Societății Națiunilor. D. Micescu a arătat d-lor Eden și Delbos că nu este vorba de violarea drepturilor minorităților, ci de o verificare a drepturilor lor. Operațiunea de revizuire a naturalizărilor va fi făcută în spirit echitabil. Ea nu va atinge drepturile evreilor născuți în țară, cari au cetățenia recunoscută prin Constituție, nici a celor din provinciile noul, care au căpătat drepturile pe temeiul tratatelor de pace. Revizuirea va atinge NUMAI PE STRĂINII SOSIȚI IN ROMANIA DUPĂ 1919, CARI URMEAZA A FI RESTITUIȚI STATELOR CU AL’ CĂROR PAȘAPORT S’AU PREZENTAT IN ȚARA NOASTRA. Firește că Societatea Națiunilor nu ar avea de ce să se împotrivească unei astfel de măsuri și nimeni nu s-ar putea opunevre-un argument valabil. De aceea, și lămuririle și asigurările d-lui Istrate Micescu au avut rezultatul dorit. Comitetul de IW a și fost Instituit pentru a studia mai departe realizarea acestor asigurări. D. Istrate Micescu, a părăsit dri Geneva și va fi Marți în Capitală. Imediat după sosire, se va ține un consiliu de miniștri, pentru a asculta expunerea ministrului de Externe și a ratifica acțiunea sa de la Geneva. ^ Im continuarea marelui reportaj trăit FURTUNA BÂNTUIEI MEDITERANA D. I. Constantinescu va publica peste câteva zile in „Timpul”- seria senzațională I Abisinia enigmatic Cu documente are vor face impresie adâncă , cu o informație foarte bogată, d. I. Constantinescu, știut în presa franceză ca cel mai bun cunoscător al frământărilor abisiniene, va face pentru cititorii „Timpului“ istoria exactă și plină de pitoresc a luptelor Negusului, va descoperi dedesubturile războiului cu Italia și va zugrăvi condițiile deosebit de interesante tn care a trăit și trăește poporul etiopian. In pag. 3-a Seminarul central și-a sărbătorit centenarul Procedura tratatului pentru ocrotirea minorităților de N. DAȘCOVICI Tratatul minorităților și cercetarea reclamațiunilor la Societatea Națiunilor, procedura ordinară sau urgentă, iată chestiuni cari preocupă stăruitor în aceste zile opinia noastră publică. Se lămurește mai jos, cu desăvârșita sa competență, colaboratorul "nostru d. prof. N. Dașcovici, — cel mai bun cunoscător al problemelor de Drept internațional. Procedura, adică forma dreptului, se știe, este tot așa de însemnată ca și fondul însuși. De aceea, nu rareori se întâmplă ca împricinații să-și piardă cauza, adică să nu-și afle dreptatea, fiindcă n'au știut unde și cum să și-o caute. Aplicarea tratatului de ocrotire a minorităților a avut de la început nevoie de o procedură specială, asemenea tratatului însuși, dată fiind natura delicată a acestui text, care interesează mai multe State. Această procedură reiese numai în foarte mică măsură din textul însuși al tratatului, dar ea s-a desvoltat de la 1920—1929, începând cu raportul Tittoni și sfârșind cu rezoluția de la Madrid a consiliului S.N., prin diferitele hotărâri ale Consiliului, luate din inițiativă proprie și, mai ales la Procedura aceasta, in vigoare de la 1929, se împarte propriu zis în două faze: una de informare a Consiliului, sau de semnalare a infracțiunii ori a primejdiei de infracțiune la obligațiile de ocrotire din partea Statelor care s’au ocererea guvernelor interesate. Fără a intra în amănunte, votul însemna că tratatul având un caracter de excepție de la regula clasică de respect cuvenit Statelor suverane și egale între ele, din punct de vedere juridic, prin dreptul de intervenție recunoscut Consiliului S. N. numai față de câteva State procedura de aplicare a primit un caracter restrictiv fiindcă în drept excepțiile sunt de strictă interpretare. Doar rezoluția de la Madrid în urma intervenției Germaniei, a oprit desvoltarea procedurală restrictivă. iligat, adică faza pregătitoare, —cealaltă de desbatere în fața Consiliului, ca organ de judecată și de hotărâre, după ce un Stat membru în Consiliu și-a luat sarcina de acuzator, împotriva statului cum|Continuare in pag. 3-a Fazele procedurii CENTENARUL SEMINARULUI CENTRAL, stânga M. S. Regele Carol. Marele Voevod Mihai, 1. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea, membrii guvernului și înaltul cler, ascultând cuvântările 5 ‘