Timpul, iunie 1939 (nr. 746-775)

1939-06-10 / nr. 755

Severe măsuri de represiune în districtul boem Klande în urma asasinării unui sergent din poliția germană PRAGA 8. (Rador).—Agenția DNB transmite: Protectorul Reichului in Boemia și Moravia, comunică: Sergentul din poliția germană Wilhelm Kriest a fost asasinat în noaptea de 7 spre 8 iunie în fața li­­ceului din Kladno. Asasinul nu a putut fi arestat până acum. In urma acestui incident, protec­torul Reichului a ordonat pentru districtul Kladno, următoarele mă­suri ce vor rămâne în vigoare până la noua ordine: 1) Toate adunările în aer liber sunt interzise. 2) Toate cinematografele, teatrele și localurile publice vor fi închise. 3) Toate școlile publice vor fi în­chise, dat fiind că o mare parte a corpului profesoral întreprinde o ac­țiune de agitație. 4) Toate ușile și ferestrele vor trebui să fie închise intre ora 20 și ora 5 dimineața. Poliția germană va trage asupra ferestrelor deschise­ 5) Primarul și consiliul­ munici­pal al orașului Kladno vor fi desti­tuiți din funcțiunile lor. 6) Poliția de stat cehă din distric­tul Kladno va fi dezarmată și sus­pendată din funcțiuni pentru neîm­­plinirea datoriilor sale. In cazul in care autorii crimei nu vor fi prinși până în seara de 9 Iu­nie ora 20 vor fi luate și alte mă­suri. „ Viață nouă, viață de avânt, viață de încredere ROMÂNIEI, iată ce trebuie dobân­dit dela tinerele vlăstare ale Țării” a spus M. S. REGELE ostașilor „armatei albe”, cu prilejul marilor festivități ale tineretului străjeresc, care s’au desfășurat ori pe stadionul A. N. E. F. teri dimineață s’au desfășurat în cadrul grandios al stadionului A. N. E. F., serbările tineretului stră­jeresc. După slujba religioasă și după ceremonialul impresionant al unoii­ STRĂJERII Acest cuvânt se îndreaptă în pri­mul rând către voi și către coman­danții voștrii, vouă tuturor din „Straja Țării“ trebue să vă aduc la această sărbătorească zi a tine­retului mulțumirile Mele cele mai calde pentru toată munca depusă și pentru felul în care toți, cu un avânt atât de frumos ați muncit pentru desvoltarea și întărirea ge­nerațiilor tinere. Ați arătat cu prisosință că devi­za : „Muncă și Credință pentru Ța­ră și Rege“, nu este numai o lo­zincă scrisă, ci este o poruncă vie ce trebue îndeplinită fără șovăire și cu drag în folosul superior al Patriei. Când privesc această falnică ma­să a tineretului Român, inima ei se umple de bucurie și de emoție văzând măreața cale de renaștere și de progres pe care a apucat-o. Chemați la o școală de viață no­uă, la școala care nu-i școală, ci viața însăși, vă îndrumați ca o oș­tire de neînvins spre țărmuri mas­cării pavilionului, M. S. Regele s'a urcat pe estradă în uralele nesfâr­șitei mulțimi și a rostit următoarea cuvântare către „ostașii armatei albe”,­ luminoase, spre vremuri mai sănă­toase. Înălțarea și întărirea noastră nu o putem face numai prin măsuri cu rezultate imediate, ci și prin o temeinică pregătire a viitorului­ Ac­­st viitor este strâns legat de generațiile cari vor veni, iată de ce am făcut acea chemare către copiii Țării Mele, copiii de astăzi cari vor fi cetățenii de mâine. In sufletul vostru voim să să­dim acea credință nestrămutată în forța vie a Românismului, voim a face ca prin munca fie­căruia să propășească totalitatea Națiunii-Fără o muncă stăruitoare indi­viduală și fără o credință de ne> înfrânt în capacitatea și destinele neamului, nici un progres nu se poate clădi pe o temelie solidă. Viață nouă, viață de avânt, via­ță de încredere în viitorul Româ­niei, iată ce trebue dobândit de la tinerele vlăstare ale Țării. Noi nu uităm și nu disprețuim tre­cutul, dar privim spre un viitor tot mai înălțat al României de mâine. Avem o singură dorință, un sin­gur avânt: „excelsior“ ! Școala „Străjii“ este o școală de viață, este o școală care se adapă din isvoarele vii ale naturii, din învățămintele de toate zilele. Noi nu suntem o Românie care a început astăzi, ci suntem urmarea valurilor de strămoși care merg tot înainte, suntem trăsătura de legă­tură vie între ori și mâine. Eri cu scăderile, dar mai ales cu virtuțile lui, mâine numai cu bi­nele. Suntem elixirul de viață nouă plă­­mădit din sinteza virtuților strămo­șești. Pentru străjer nu mai trebue să fie vremuri grele și vremuri ușoa­re, nu există decât o singură vre­me : acea a credinței și a muncii fără preget pentru progres. Voia bună și încrederea în des­tinul neamului, iată virtuțile de că­petenie ce trebuesc să fie totdeau­na vii în fața ochilor minții noa­stre­ Această serbare a tineretului este clipa în care fiecare străjer trebue să privească în conștiința sa și să se asigure că într’adevăr a avut cre­dință și a muncit pentru țara lui. Dacă „Straja“ s’a îndreptat că­tre copii, lozincele ei, școala ei de viață și morala ei, formează un cod de purtare cetățenească, care tre­bue urmat de toți, chiar când ne­voile vieții l’au silit să desbrace u­­niforma tineretului. Străjer nu este numai acela care poartă pe umăr insigna noastră, ci este acela care are o clădire su­fletească deosebită, este acela care până în adânci bătrânețe trăește activ morala străjerească. Om­­ui tinde să se recunoască u­­nul dintre noi, că e mai cinstit, mai voios, mai credincios, mai munci­tor decât altul. Sufletul Meu se umple de bucurie văzând calea pe care pășim și a­­vântul cu care am pornit. Veșnic trebue să se păstreze tot așa de vie credința care trebue să fie totdeauna puternică pentru bine­le iubitei noastre Patrii. Și astăzi mândria noastră de Ro­mâni se mai poate fări că la ser­barea noastră a Străjii Țării au venit reprezentanți ai altor țări străine și prietene. Lor le aducem frățeasca noastră salutare și le spunem din toată ini­ma : — BINE AȚI VENIT ! STRAJERI! In această zi să vă mai gândiți la numele ce­l purtați, căci voi sun­teți straja viitorului, deci într’ade­văr „Straja Țării“. Sănătate ! (Urale și ovaziuni prelungite). In pag. 3 și 6 Reportagii complete despre: Serbarea tineretului Cuvântarea I. S. RECELUI M. S. Regele, d. Armand Călinescu, președintele Consiliului de miniștri și d. Teofil Sidorovici, co­mandantul Străjii Țării, îngenunchiază în timp ce muzicile intonează Rugăciunea Regelui Buzi I. Junii dela Brașov înmânează M. S. Argetoianu, G. G. Mironescu, prof. N. Iarga și Gh. Tătărescu, urmărind desfășurarea , dau onorul în momentul sosirii M. S. Regelui la A. N. EL F. serbare!« 1 Suveranii Angliei au sosit în Statele Unite D-na Roosevelt asigură opinia publică americană că „bucătăria președintială va fi la înălțime” •— Corespondență specială — — „Soacra mea se ocupă chiar ea de toate bucatele și se pricepe de minune. Sunt sigură deci că masa care o voi da la Hyde Park Reginei și Regelui Angliei va fi bună.“ Acesta e mesajul liniștitor pe care doamna Roosevelt, soția pre­ședintelui Statelor Unite l’a adre­sat opiniei publice americane printr’un articol publicat în toate ziarele, numai cu câteva ore înainte de sosirea auguștilor oa­speți britanici pe pământul State­lor Unite. D-na Roosevelt a răspuns astfel întrecerii de preocupări manifesta­te în ultimele zile, cu un zel din cele mai bine intenționate, de toate clasele sociale. — »,Vor fi mulțumiți Regele și Regina de găzduirea lor în Statele Unite? Bucătăria americană le va fi plăcută? Preocupările acestea au fost însoțite de daruri de neînchipuit. D-na Roosevelt arată in mesajul ei că a primit tot felul de alimente, trimise de fermieri, restauratori și retete scrise de vrednice gospodine, mândre de arta lor culinară. „Bucătăria noastră s’a dovedit întotdeauna la înălțime“ — răspun­­de sub semnătură d-na Roosevelt — „iar oaspeții de seamă pe care i-am avut până acum s’au simțit foarte bine la noi­“ SOSIREA LA WASHINGTON La Washington Suveranii Angliei au fost aclamați de 600.000 oameni. Capitala Statelor Unite este splen­did pavoazată și decorată- Locurile la balcoanele și fere­strele sub care a trecut cortegiul regal au fost închiriate la prețuri fantastice. In galantarele magazinelor de pe parcurs slocurile au fost plătite cu câte 2000 lei, iar fiecare fereastră la etaj aduce proprietarilor câte­ 40.000 lei. Regina Lissand­a NEW-YORK. Iunie. Azi, după amiază, la Cameră D. GRIGORE GAFENCU, MINISTRUL UE EXTERNE. FACE O EXPUNERE ASUPRA SITUAȚIEI INTERNAȚIONALE .Lunarea deputaților își începe ședințele U Iutii Azi nouăle Corpuri Legiuitoare își încep activitatea. La orele 10 dimineața, Camera și Senatul vor ține ședințe de lucru. La Adunarea Deputaț­­ilor, d. Grigore Gafen­cu, ministrul afacerilor străine, va face o expu­nere asupra­­ situației internaționale. După alegerea birourilor, Senatul și Camera vor discuta regulamentele prevăzute de art. 49 al Constituției și cari statornicesc felul cum cele două Adunări se constituie și își exercită atribuțiile. O deliberare deosebit de am­plă și deci îndelungată se va fa­ce cu privire la legea așezării Corpurilor profesionale^ — lege esențială, de rânduirea profesiu­nilor ținând întreaga osatură a noului regim politic- Desbaterea aceasta va cere timp mai înde­lungat și e probabil, ca pentru a se da Adunărilor posibilitatea de a discuta în cursul sesiunii și alte probleme, să se țină o bu­cată de vreme, câte două ședin­țe pe zi. Rezolvarea pe cale de lege, a marei probleme a organizării func­ționarilor publici, va cere deasemeni timp. Se știe, că la dorința d-lui Armand Călinescu, președintele Con­siliului de miniștri, un început de discuție în această chestiune s’a și făcut. D. prim ministru a ținut, ca primele propuneri să fie prezentate chiar de înșiși cei interesați și de a­­ceea a cerut asociațiilor funcționă­rești să-i prezinte un proect de sta­tut, care a fost publicat și discutat public, de ziare. In acelaș timp, el era examinat de o comisie de spe­cialiști. NOUL PATRIARH Alegerea noului Patriarh e ia­­răș o mare problemă a cărei des­­legare revine Parlamentului. Mem­brii creștini ortodoxi ai celor două Adunări, împreună cu Consi­liul national bisericesc, vor face această alegere. In ce privește „comunicările” și „interpelările”, ele vor începe după toate probabilitățile, numai după vo­tarea regulamentelor interioare ale Camerii și Senatului, deoarece, po­trivit art. 53 din Constituție, trebue statornicit întâi prin regulamente, răstimpul acordat miniștrilor pentru a răspunde la întrebările puse de deputați și senatori, c. mc. „HOW DO YOU DO! Intr’un nou articol, d-na Roose­velt răspunde numeroaselor în­­trebați la protocol. „Cine nu cunoaște protocolul se poate adresa Suveranilor cu un inimos: How do you do! Ce mai faceți!­“ — recomandă d-na Roo­sevelt invitaților la diferiele re­cepții ce vor avea loc in timpul vizitei Suveranilor Angliei Soția președintelui Statelor u­­uite roagă apoi populația din New York să nu se supere din cau­za măsurilor extrem de severe de fa­za luate pentru vizita Suveranilor în acel oraș. Spre deosebire de Washington la New York poliția a socotit necesar să impună măsuri de ordine mulțimii care se va afla pe trotuare și să interzică deschi­derea ferestrelor caselor de pe tra­­ec­tul­ pe care-l va urma cortegiul regal. In caz de război Generalul Game­­lin devine coman­dantul suprem al forțelor anglo-franceze PARIS. 8.— Ziarul „Le Ma­tin“ crede a Ști că în cursul conversațiilor militare franco­­britanice s-ar fi hotărât creea­­rea unui comandament unic al forțelor armate ale celor două țări. Generalul Gamelin ar deveni, în caz de conflict armat, co­mandantul suprem al armate­lor de uscat franco-britanice, amiralul englez Backhouse ar asuma comanda celor două flo­te iar mareșalul englez al ae­rului, Newall, ar avea condu­cerea celor două aviații. IJL_

Next