Timpul, octombrie 1939 (nr. 868-898)

1939-10-14 / nr. 881

) In. REDACȚIA BUCUREȘTI, ȘI ADMINISTRAȚIA Strada CONST. MIN_LE. 15 12 PAGINI 3 LEI TELEFON | Re­­­­ TI Redacția și Administrația g.OS.41 In țară: Un an 700 lei; 6 luni 350 lei; 3 luni 200 lei Pentru bănci, instituții ți Abonamentele incep la [Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In străinătate: -----“ Tariful­uii funcțiunte de convențiile poș­tale internaționale, ad­ții publice 1000 lei anual 1 ți 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P. T­­. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „T­I­M­P­U­L" S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Prim-Redactor: MIRCEA GRIGORESCU SITUAȚIA Chestiunea propunerilor de pace a ajuns pri­­n faza finală, prin dis­cursul pronunțat de d. Chamber­lain, care a precizat poziția Angliei. Ca și d. Daladier, d. Chamberlain răspunde că va continua lupta. Această atitudine nu exclude în­să toate posibilitățile de a se a­­junge eventual la o înțelegere,­­ după cum nu arată că Anglia și Franța n'ar fi însuflețite, la rân­dul lor, de­vin dorință de pace ma­nifestată de guvernul și poporul german. Dar între felul de a ve­dea lucrurile, expus de d. Hitler și acela expus de primii miniștri ai Franței și Angliei există o deose­bire esențială. Pe când, în propu­nerile germane nici nu se vorbeș­te de Cehoslovacia, iar soarta Po­loniei este socotită ca definitivă, d. Chamberlain, în discursul de ori, pornește de la hotărîrea de a reda acestor două popoare libertatea și statele lor. In fine, d. Chamberlain a tinut să repete ideia că Anglia nu are încredere în garanțiile de se­curitate ce i le-ar da actualul gu­vern german. Schimbarea regimu­lui național socialist ar apărea, deci, în teza engleză, ca o condiție esen­țială în vederea păcii. Discursul rostit în Camera Co­munelor conține pasagii pozitive, cum ar fi acela în care se arată că nu este în intențiile Angliei de a refuza Germaniei locul la care a­­ceastă țară are dreptul în Europa, dacă Germania ar întreține relații de prietenie și încredere cu celelalte națiuni. De asemenea sunt pasagii în care d. Chamberlain vorbește despre condițiile ideale ale unei păci viitoare. Până la această pa­ce, Anglia este însă hotârîtă să du­că lupta, în deplină solidaritate cu Franța, căreia d. Chamberlain i-a adus elogii călduroase. Atitudinea primului-ministru bri­tanic a găsit asentimentul opoziției din Camera Comunelor. Oratorii ce i-au urmat la tribună au aprobat felul de a vedea al guvernului.­­ O problemă care preocupă ac­tualmente cercurile internaționale și în deosebi guvernele din nordul Europei și Statele­ Unite ale Ame­ricii o formează raporturile ruso­­finlandeze. După cum se vede din reportagiile telegrafice pe care le publicăm, o delegație finlandeză a început ori negocierile, la Kremlin, cu conducătorii statului sovietic, pentru a da legăturilor dintre cele două state form © «lui. Care vor fi exact aceste forme nu se știe în mod oficial Unele zia­re suedeze și chiar germane vor­besc de pretențiuni teritoriale ale Sovietelor. Emoția ce se înregis­trează la Helsinki, unde evacuările și măsurile militare continuă, pare a lăsa să se întrevadă complicați­­uni mai grele. Pe de altă parte în­să, știri sosite seara târziu arată că o comunicare din izvor oficios sovietic, arătând că Sovietele au intenții pașnice față de Finlanda, a liniștit opinia publică a țărilor nor­dice. Se subliniază, de asemenea, că Statele­ Unite ale Americii ar fi in­teresate și ar face demersuri ca in­dependența Finlandei să rămână întreagă. Azi sau mâine, cererile sovietice vor fi oficial cunoscute și se va ști atunci proporția exactă a acestei chestiuni.★ Pe fronturile militare din apus, situația rămâne neschimbată. Co­municatele oficiale, din ce în ce mai scurte, menționează însă oare­care intensificare a atacurilor date de mici detașamente germane, pe teritoriul dintre cele două zone for­tificate. PRINTR'UN DISCURS IN CAMERA COMUNELOR D. Chamberlain a răspuns d-lui H Anglia va continua lupta D. Neville Chamberlain a răspuns­uri în Camera Comunelor recentelor declarații făcute de d. Hitler în Reichstag. D. Chamberlain, care a precizat în prealabil că s’a consultat cu guvernul francez și cu dominionurile, a spus între altele:­­’vwmwmrmmrrtm­mtema —. .. „Propunerile prezentate de can­celarul Reichului sunt întemeiate pe recunoașterea cuceririlor sale și dreptului său de a dispune cum ■ vrea de învinși. .Ar fi cu neputință pentru Marea Britanie să primească ast­fel de baze fără a-și călca onoarea și fără a-și părăsi teza, care spune că diferendele naționale trebuiesc rezolvate prin negocieri și nu prin forță. „In lumina experienței noastre trecute nu ne este cu putință să mai avem încredere în niciun cu­vânt al guvernului german actual“. Atitudinea față­ de Germania: „Nu este în intențiile noastre de a refuza Germaniei locul la care a­­ceastă țară are dreptul în Europa, unei Germanii care ar întreține relații de prietenie și încredere cu celelalte națiuni“. Scopurile războiului. „N’am în­treprins acest războiu în scop de răzbunare, ci pentru apărarea li­bertății. ..s Nu urmărim sa tragem din răz­boiu foloase materiale Nu voim să dobândim­ de la poporul german nimic din ce ar putea aduce vreo atingere respectului de sine. Nu aspirăm numai la o victorie, pri­vim mai departe și ne întoarcem spre acea zi când ne va fi cu pu­tință să punem cele dintâi pietre de temelie ale unui sistem inter­național mai bun, datorită căruia războiul nu va mai fi o sarcină inevitabilă pentru toate genera­țiile ce se succed. Continuarea războiului: ,.Expe­­riența din trecut a arătat că este cu neputință să se ai­­> încredere în actualul guvern german. Tre­­buesc acte și nu numai vorbe pen­­tru ca noi și poporul Franței, brava și credincioasa noastră aliată, să fim îndreptățiți a pune capăt unui războiu pe care înțelegem să-l con­tinuăm cu toate forțele noastre“. O. CHAMBERLAIN VORBEȘTE MAINE LA RADIO LONDRA, 12 (Rador). — D. Chamberlain va face o expunere Sâmbătă la postul de radio Lon­dra, prezentând ultima fază a si­tuației internaționale. NEVILLE CHAMBERLAIN Consiliul de miniștri de eti­ e-nii miniștri Mitiță Con­­stantinescu, M. Ghelme­­geanu, N. Cornățeanu, Mi­ta­im Ralea și d. subsecre­tar de stat August Filip au făcut importante co­municări — Reportajul în pagina 3-a — AGENȚIA „HAVAS“ TRANSMITE* Situația militară de ert pe frontul de Vest PARIS. 12 (Rador). — Agenția Havas prezintă astfel situația mi­litară . După trei zile de intensă activi­tate germană, se pare că ziua de azi a fost marcată prin riposta tru­­pelor franceze. La rândul lor, elementele înain­tate franceze au împins în față pa­trule. Aproape în tot cursul zilei, zona dintre cele două linii, care în unele locuri are o lărgime de mai mulți kilometri, a fost teatrul unor mici ciocniri între patrulele adver­se, fiecare căutând să prindă pe vrăjmaș în cursă, acțiuni înlesnite de natura accidentată și păduroasă a majorității sectoarelor frontului când de partea germană, când de partea franceză au fost deslăn­țuite vii împușcături și trageri de arme automate, atunci când patru­lele luau contact cu apărătorii a­­vantposturilor. Această activitate a fost cea mai marcată în regiunea de la sud de Saarbruecken, cel pu­țin din partea francez­lor. Se știe că în această regiune trupele franceze sunt solid sprijini­te la stânga lor pe pădurea deasă de lângă Warndt, a cărei cucerire a constituit una din primele lor iz­bânzi. In fata acestor trupe se a­­flă însă una dintre cele mai solide și mai puternice fortificații ale H- mei Siegfried, un fort ridicat pe o colină înaltă de 500 metri, Winter­berg, ce acoperă accesul la Saar­bruecken, ce se află la 4 km. de frontieră. £«& Sovietele*, A-sii > St «Afc Kattato «I Comunicatele depe fro • FRANȚA PARIS, 12 (Rador). — Comu­nicatul oficial francez din dimi­neața zilei de 12 Octombrie a­­nunță: Activitatea elementelor de pri­ma linie s-a întins în cursul nopții asupra mai multor părți de pe frontul dintre Mosella și Rin. ★ PARIS. 12 (Rador). — Comu­nicatul de Joi seara al marelui cartier general are următorul cu­prins: Incursiuni și patrulări de ambele părți. Activitatea elementelor noastre înaintate în special în regiunea de la sud de Saarbruecken. GERMANIA BERLIN, 12 (Rador).­­ Co­mandamentul superior al armatei germane comunică. La Est, în Polonia centrală, ar­matele noastre au atins râul Bug în mai multe puncte. La Vest, activitate slabă de cer­cetași și artilerie. Slabă activitate a armatei aerie­ne deasupra Mării Nordului și la Vest. Un avion francez a fost dobo­­rît în cursul unei lupte aeriene deasupra Leuteriwrgmnl, Neutralitatea americană Guvernul din Washington face imp­ortante pregătiri militare SAMBATA ANUL III 14 OCT. ’939 NO 881 AZI. Cerul se va menține mai mult acoperit. Vântul va sufla slab din sectorul Sudic, iar pe litoral de la Nord. Temperatura staționară. Ploi slabe și intermitente vor cădea în cea mai mare parte a țării. In răsărit și la munte noaptea îngheț slab. Fondator: Grigore Gafencu In Statele­ Unite repercusiunile războiului din Europa se manifes­­tează tot mai vădit, atât în discuțiile cu privire la ridicarea embargou­lui cât și în pregătirile militare ale guvernului din Washington. In Senat, democrații, partizani ai modificării legii neutralității, se rostesc fățiș pentru sprijinirea An­gliei și Franței. Senatorul Burke a declarat eri că­­,menținerea actuale aduce prejudicii Franței legii și Angliei, favorizând expansiunea na­­țional-socialismului“. El a adăugat: Nu văd nicio justificare pentru menținerea unei legi care este favo­rabilă cancelarului Hitler“. De altă parte, fostul președinte Hoover a luat atitudine într’o de­clarație ai­ Poloniei,publică împotriva împărți­Senatorul Clark a criticat într’o cuvântare măsurile militare luate de guvernatorul Statelor Unite acu­zând între alte­ e­le subsecretarul de stat al ministerului de război că „predică peste tot inevitabilitatea războiului“. Un alt senator, demo­cratul Wheeler a afirm­­amat, că „un mare număr dintre salaria­ții guvernului s’au pronunțat pen­tru o participare a Americei la răz­­boiul‘. In fine, cu prilejul unor manife­­stațiuni cu caracter militar coman­danții armatei americane au subli­niat necesitatea sporirii urgente a înarmărilor Statelor Unite Șeful operațiunilor navale. Ami­ralul Stark a declarat între altele: :.Nimeni nu poate spune dacă vom putea sau nu să rămânem neutri față de conflictul din Europa , dar este sigur că o lipsă de pregătire din partea noastră ar contribui să ne târască în războiul. n A. S. R. Principesa Elisabeta și-a serbat ziua de naștere Alteța Sa Regală Principesa Elisabeta și-a serbat ori ziua de naștere. Papa va numi zece cardinali CETATEA VATICANULUI 12 (Rador) __ S­e anunță că în cursul lunii Noembrie Papa va ține pro­babil un consistoriu, cu prilejul că­ruia va rosti o importantă cuvân­tare și va anunța numirea a zece cardinali noui. Agenția Ștefani este informată că dintre cardinalii nou numiți, șase vor fi italieni, iar restul străini. noui Consiliu de miniștri la Paris. Mem­brii guvernului (de la stânga la­­ dreapta) d-nn­: Gentin, Campinchi, René Besse, Bonnet, Pomaret, Da­ladier Chautemps, Sarraut și Pernot părăsesc palatul Elysee In munți și în Moldova A VENIT I­AR­N­A... Reportaj in care se vorbeste despre bucuriile și iu­țelile cu care descind lunile Babei Dochia... Nici toamna n’a vrut să stea prea mult, anul acesta... Intr’o sin­gură noapte, pe furiș, când oamenii dormeau iar copacii din grădini și păduri visau armuri de aramă, toamna și-a adunat repede și, în tovărășia câtorva cocoare, a pornit intr'o călătorie din bagajele care nu se va întoarce decât la anul viitor; sau, copleșită de incertitudinile ceasului de acum, poate nu va mai reveni niciodată. Au rântas, în urma ei, la mar­ginea unui lac, niște broaște adu­nate în consiliu, iar la Roman, mă­turătorul Gheorghe Moraru a fost găsit ucis de frig, deoarece oiriul se învelise, de cu seară, numai cu cearceaful, cald încă, al cerului de toamnă. Să nu vă mire acest fapt, pentru cei nevoiași, cerul po­goară oriunde, mai cu seamă când sărmanul are 70 de ani și când, întreaga lui viață, a fost sortit să măture gunoaiele altora. Dar lucrurile nu s’au oprit aici, căci toamna, luând în geamandane și pânza luminei și limpezimea zărilor, a lăsat să-i vină în urmă haitele vântului care au sfâșiat tă­cerile, rupând firele de telegraf de la Burdujeni, și, hohotind pre­lung, au­­ stins lumina... electrioft­a­fis te.­­ Cea mai recentă fotografie a d-lui Winston Chur­chil, prim-lord al vV Presa germana și suedeză afirmă UNIUNEA SOVIETICĂ CERE FInLANDEI PATRU INSULE CU O POPULAȚIE DE 3000 LOCUITORI În germania se consideră posibil un aranja­ment pacific ruso-finlandez Țările scandinave și America privesc desfășura« evenimentelor cu viu interes rea la adevăr până la sosirea d-lui Paasikivi, nu a existat nici o indi­care precisă cu privire la cererile pe care guvernul din Moscova ar a­­vea intenția să le adreseze Finlan­dei. S-a pus însă de la început­ în pre­­sa țărilor nordice problema cedării câtorva insule finlandeze Rusiei. Această presupunere se interne­­iată pe faptul că încă anul trecut, cu prilejul negocierilor dintre Rusia și Finlanda economice delegații sovietici au pus chestiunea cedării insulelor finlandeze Leitskaer, Loev­skaer și Tyttaerskaer precum și a insulei Hogiund Delegații sovietici au precizat încă atunci că cedarea ar urma să se facă pe bază de com­pensații teritoriale. Primele trei insule, mai sus men­ționate au fost demilitarizate pe baza acordului de la Dorpet din 1920. Acelaș tratat prevedea un a­­cord special între Rusia și Finlanda cu privire la eventuala fortificare a insulei Hogiund. Acest acord nu a fost însă niciodată luat în discu­ție, astfel că situația juridică a in­­sulei Hogiund nu a fost stabilită. Insula Hogiund ese cea mai ma­­re dintre insulele pe care le-ar pu­tea cere Uniunea Sovietică. Ea are o suprafață de 20.6 kilometri pă­trați și o populație de 700 suflete. Insula Tyttaerskaer are 8­2 kilo­­metri pătrați și 466 locuitori. Loev­­skaer 15.9 km. patrați și 1223 locui­tori iar Leitskaer 4 km. pătrați și 729 locuitori. Cei circa 3000 finlan­­dezi cari locuesc pe aceste insule sunt în mare majoritate pescari. Ziarul „Frankfurter Zeitung“ ca­re publică aceste date crede că o înțelegere pacinică și amicală cu privire la viitorul regim al insule­if fl­­ ori­bilă dar că o cedare de teritorii ar provoca în Finlanda cea mai hotă­râtă împotrivire. Personalitatea generalului Mannerheim șeful armatei f­inlandeze PARIS. 12 (Rador).­­ Agen­ția Havas transmite­ Armata finlandeză, care se organi­zează actualmente pentru a face față unui eventual atac­are în fruntea ei pe generalul Mannerheim. Baronul Carl Gustav Mannerheim s-a născut la Vilnius dintr’o suedeză instalată ‘n Finlanda și familie des­­cinzând dintr’un ofițer al lui Carol XII. Admirabil călăreț, el a câștigat mai multe concursuri hipice și în mo­mentul isbucnirii războiului ruso-japo­­nez era favoritul familiei imperiale ruse. In misiunile pe care le-a îndeplinit, baronul Mannerheim a dovedit un fru­mos talent militar și o mare vitejie. Ge­neral de brigadă în 1914 el a coman­dat lăncierii în campaniile de la Craco­via și Przemy­sl. După căderea regimului țarist ba­ronul Mannnerheim eliberat de jură­mântul ce-l lega de Țar, s-a înapoiat în Finlanda. La Kremlin au avut loc ori primele între­vederi ale delegaților finlandezi cu condu­cătorii sovietici: telegramele în pagina 11 Țărilor Baltice Sosirea la Moscova a d-lui Paasikivi, consilier de stat și delegat spei­al al guvernului finlandez pen­tru negocierile cu Uniunea Sovie­tică va aduce o lămurire a proble­melor ruso-finlandeze care formează actualmente obiectul de preocupare nordice­ și de îngrijorare a tuturor țărilor

Next