Timpul, martie 1940 (nr. 1016-1046)

1940-03-01 / nr. 1016

Vn an too let; 0 inni 860 lei; 3 Inni 200 lei -------TXOTIH ?! ADMINISTRAȚIir < » BUCUREȘTI, Strada CONST. MILLE, TKMTIW;! « Admink­t^^3.W14 I Tipografia 3.42 23 >?­ ■L. t­rx • ABONAMENT» I In străinătate: ‘ 1 Tariful in funcțiune de convențiile pos­-— ------------- tale internaționale. Pentru bănci, Instituții ?! a­ d­att publice 1000 lei anual Abonamentele Încep­ut­­ ți 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită tn numerar conform aprobării Direcțiunea General# P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TIMPUL“ S. A. R. înscris sub No. 208 Trib. Ilfov______________ Prim-Redactor: MIRCEA GRIGORESCU Ajutorarea­ concentraților F­aptul că întâiul proect de lege care va veni în dis­cuția Parlamentului la 4 Martie, va fi acela pri­vitor la ajutorarea fami­liilor sărace ale concentraților găsit în opinia publică un răsunet­­ puternic. Ne mai despart câteva zile de Îm­plinirea acestei hotărîri Principiul pus la baza măsurilor ce se vor lua este de o mare însemnătate. Au­torul legii, d. ministru Mihail Ghel­­megeanu, în înțelegere cu toți mem­brii guvernului urmărește două fe­luri deopotrivă de folositoare. Mai întâi, mulțumită fondurilor ce se vor pune imediat la dispoziția ministe­rului de interne, din bugetele admi­nistrațiilor locale, se vor putea ali­na suferințele apăsătoare și urgen­te ale familiilor fără sprijin. Fondul Inițial destinat acestei ajutorări, ca­re va începe la 1 Aprilie, va trece de o jumătate miliard lei. Oricât de însemnată s’ar părea cifra aceasta, ea nu poate fi socotită decât o parte din ceea ce ar trebui pentru împlini­rea tuturor lipsurilor grele ce se simt în gospodăriile de unde au ple­cat bărbații. Ministrul de interne și întreg guvernul, sunt însă hotărîți să dea acestei acțiuni de ajutorare întinderea trebuincioasă, cu oricâte sacrificii s’ar mai cere. Al doilea aspect al sprijinirii fa­miliilor de concentrați este deopo­trivă de importanță.Ajutorul bănesc nu poate folosi în­totdeauna, în sen­sul că el nu poate satisface nevoile continui ale unei gospodării active. Statul, plin de cea mai mare bună voință, nu va isbuti să găsească a­tâtea fonduri încât să transforme familiile concentraților în pensio­­nare ale bugetului public. De aceea, pe­ntru a nu veni cu soluții trecătoare, guvernul va tre­bui să se gândească, și cu siguran­ță se gândește, la posibilitățile de a reda economiei nationale toate putințele ei de propășire. Intr’o bună politică națională de apărări, și de prevedere, desvolta­rea producției este de o importanță fundamentală. Tată de ce chestiunea ajutorării familiilor de concentrate are și o altă înfățișare. La țară, pen­tru agricultură, la orașe, pentru mi­cile ateliere manuale, pentru indu­strie și comerț, se simte nevoia u­nei ajutorări efective, care nu se poate rezolva numai prin bani. Sta­tul trebuie să sprijine puternic con­tinuarea activității de acasă a fie­căruia dintre cei chemați sub arme Acest sprijin a devenit astăzi o datorie națională și socială. El se poate exercita deadreptul, prin în­lesniri speciale acordate celor ce intră în această categorie și, mai cu seamă, prin largi măsuri de pro­tecție, care să pună familiile con­centraților la adăpost de scumpirea accelerată și de lipsa materialelor, de specula cu alimentele, cu îmbră­cămintea, cu chiriile și atâtea altele. Nu suntem în măsură să știm da­că proectul ce va veni în fața Par­lamentului va avea în vedere toate laturile acestei probleme dificile. Dar bunăvoința și hotărîrea arăta­tă de guvern ne încredințează că cerințele formulate mai sus vor gă­si ascultare și vor fi satisfăcute. Ritmul plin de energie cu care se lucrează astăzi în administrația publică românească trebuie să-și dea roadele și în acea­stă mare chestiune so­cială care este ajutorarea familiilor de concentrați­­e sa-sl D Cu prilejul unei­ inspecții militare, Regina Elisabeta a Angliei salută ofițerii unui regiment scoțian Consiliul de ett | GUVERNUL CERCETEAZĂ 'MĂSURILE DE LURI' PENTR­U EXECUTAREA CAMPANIEI A­GRICOLE COMBATEREA CUMULULUI IN FUNCȚIUNILE PUBLICE Consliul de miniștri a ținut șe­dință în ziua de Miercuri 28 Fe­bruarie a. c., ora 17.30, sub pre­­ședinta d-lui prim ministru con­silier regal Gh. Tătărescu. D. ministru al agriculturii și do­meniilor a expus măsurile de htat de către toate organele administra­tive în vederea executării campa­niei agricole. Consiliul a dat deplină aprobare proectului propus. Consiliul a luat apoi în desbatere principiile de bază a nouăi legi ce urmează a fi alcătuită pentru îm­piedicarea cumulului în funcțiunile publice, desemnând o comisie inter­ministerială pentru întocmirea pro­­ectului. Consiliul a rezolvat lucrările­­ cu­rente și a luat sfârșit la orele 20. CINE DA ARMATEI SIE­ȘI DA O bună socoteală își face acel care se gân­dește că din dosul fruntariilor trebue să lupte la fel cu soldații din foc, dând PENTRU ÎNZESTRAREA ARMATEI O armată puternică asigură somnul tihnit, asigură liniștea necesară pentru a se continua munca spornică a celor trecuți de anii concen­trărilor. 1 In linia Magi­not, într’un bastion, servanții alimentează un tun MERSUL RĂZBOIULUI IN FATA UNEI NO UI ȘI PUTERNICE OFENSIVE SOVIETICE, FINLANDEZII SUNT HOTĂRÂȚI SĂ OPUNĂ O REZISTENȚĂ SĂLBATECĂ CERUL ANGLIEI. FRANȚEI Ș­ GERMANIEI A FOST BRAZDAT ERI DE ZECI DE AVIOANE,­, IN RECUNOAȘTERE ȘI LUPTĂ VEST RăZBOIuL continuă cu o InTensiTate CRescÂnDĂ In aer, în timp ce pe pământ operațiunile păstrează un carac­ter restrâns de contact Aviația germană a făcut în ultime­le două zile sboruri pe deasupra Franței ajungând până deasupra Pa­­risului. Alte avioane germane au sburat deasupra Mării Nordului. Re­­zistența pe care a opus-o aviația an­­glo-franceză a fost puternică­­ și a provocat pierderea a două avioane germane. De altă parte, se anunță din Londra că avioane engleze au sburat Marți dimineața, pe întuneric, deasupra Berlinului, aruncând manifeste în cen­trul și în împrejurimile Capitalei Reichului. Alte grupuri de avioane­­ engleze au pătruns deasupra insulei și gol­fului Heligoland, deasupra coastei Mării Nordului și a unor regiuni din interiorul Germaniei. In fine, avioanele engleze au sburat deasupra Balticei, trecând deasupra regiunei de la nord de Hamburg care este puternic fortificată. PE MARE după o informație transmisă de corespondentul din Os­lo al agenției Reuter, o luptă navala s'ar fi dat în apropiere de portul nor­­vegian Stavanger. In timp ce finlan­dezii rezistă cu |»_ ____________versunare la Vii­puri, în istmul Careliei, armata so­vietică a pornit o nouă ofensivă pe frontul polar, la Petsamo. In istmul Careliei, diviziile soviet­e nu își concentrciu­i presiunea numai L f. W. Ci StCU aceiași violență și insulele din juru­l a­­cestui port precum și regiunea Tai­­pale situată la cealaltă margine a ist­mului. Finlandezii par hotărâți să opună o „rezistență sălbatecă” după cu­m a a­rată corespondentul agenției „Ha-Activitatea este considerabilă și în aer. Av­iația sov­etică bombardează liniile finlandeze iar avioanele fin­landeze bombardează bazele aeriene sovietice. NORD In luptele aeriene care s-au dat deasupra Finlandei, sovietele anunță că au fost doborâte 6 avioane finlan­deze iar finlandezii anunță că au do­borât 17 avioane sovietice. D. DALADIER A FĂCUT ERI UN EXPOZEU ASUPRA POLITI­CII INTERNATIO­NALE Intre altele, d-sa a sub­liniat atmosfera de des­tindere dintre România și Bulgaria. Telegramele în pagina tl Se vorbește despre pace In Camera Comunelor s'a cerut guvernului englez să precizeze con­­dițiunile in care ar fi gata să înceapă negocieri de pace LONDRA, 28 (Rador). — P­roblema unei eventua­l conferințe a păcii a fost ridicată. Miercuri, în Camera Comunelor- Deputatul laburist Henderson a rostit Sâmbătă, în Birmingham de întrebat dacă viitoarea conferință a păcii va asculta pe reprezentanții oricărui guvern european ce ar do­ri să aducă revendicările sale de or­din national în fața conferinței. D­ Butler s-a referit la discursul d. Neville Chamberlain, cu care pri­lej a arătat clar că nici Anglia, nici Franța nu doresc să construiască singure noua Europă. Această declarație poate să con­stitue o asigurare pentru d. Hen­derson-Laburistul Davidson a cerut gu­vernului să precizeze punctele asu­pra cărora ar fi gata să înceapă ne­gocieri de pace. D. Butler a răspuns că problema a fost definită clar prin cuvântarea d-lui Chamberlain la care nu mai este nevoe a mai adăuga ceva. O campanie pentru terminarea imediată a războiului ? LONDRA. 28 (Rador). — Co­respondentul Agenției Stefani trans­mite­ „Uniunea pentru pace” va înce­pe la 9 Martie, în toată Anglia, o campanie pentru terminarea ime­­diată a războiului. In legătura cu această campanie deputatul Knox va interpela pe ministrul de interne, cerându-i arate dacă înțelege să tolereze să astfel de acțiune, pe care deruta­n­tul Knox o consideră ca neloială față de luptătorii englezi și de alia­ții Angliei- I VINERI ANUL IV1 MARTIE 1940 1016 AZI: Presiunea atmosferică, în creștere cu 2—4 mm. Cerul mai mult senin. Vântul va sulla slab din sec t. S. afară de NW, țări unde va sufla din sectorul SW. Tempera­­tura va continua să crească. Dimi­neața și seara ceață slabă. 1 Fondator : Grigore Gafencu ȚAR­ANII ȘI PROPRIET­ATEA PĂMÂNTULUI de Andrei Corteanu- mpărțirea proprietății mari în­tre țărani n’a dat naștere la noi unei proprietăți mici cum se crede de obiceiu. Proprietatea ță­rănească, moștenitoarea proprietă­ții boerești, nu este o proprietate mică, ci este o proprietate parce­lară. Intre proprietatea mică și cea parcelară este o mare deosebire. Proprietatea mică așa cum este cu­noscută în apus, constă din mici ferme, împrejmuite cu gard sau cu șanț și cari au în cuprinsul lor a­­tât locuința proprietarului sau arendașului care exploatează ferma,­­ cât și tot pământul de care dispune și grajdul de vite și instrumentele și mașinile, etc. O fermă este o gos­podărie complectă, pe care o duce o familie țărănească; este un fel de moșie în miniatură. Familia ță­rănească se poate schimba, ferma însă rămâne aceiași cu întinderea ei și cu inventarul ei, întocmai cum se petrec lucrurile cu moșiile mari cari își schimbă proprietarul sau arendașul. Proprietatea parcelară este cu to­tul altceva. Proprietarul parcelar nu stă cu familia și cu gospodăria pe parcela lui de pământ ci stă în sat și uneori chiar în oraș la mari distanțe de parcelă. Cultiva­rea parcelei nu se poate face după regulile culturii intensive chiar dacă proprietarul sau arendașul ar dori și ar ști cum se cultivă rațio­nal. Parcela este de obicei­ foarte lungă și foarte îngustă. Ea nu poate fi arată decât într-un singur sens acel al lungimei. Parcela este su­pusă unui solu de servitute tacită a celorlalți proprietari parcelari, servitute care obligă pe fiecare să nu iasă din regula comună ci să cultive la fel cu ceilalți. Parcela este apoi nestabilă și supusă la subdiviziuni continui, cari o fac din ce în ce mai puțin aptă pentru cul­tura rațională și intensivă de sea­mă. Mare parte din proprietatea mij­locie pe care o dau statisticile noa­stre ținând seamă de întinderea de pământ pe care o are în proprietate un gospodar rural, este de fapt tot proprietate parcelară- Atât numai că proprietarul are mai multe parce­le fiecare în parte suferind de neajun­surile proprietății parcelare. Sta­tistica pe 1937 dă 440 000 proprie­tari având la un loc 292.090 ha, a­­dică mai puțin de un ha. de fiecare familie. Nu trebue să ne închipuim că măcar această infimă proprietate este compusă dintr-o singură bu­cată. Nu. Sunt două, trei, patru și chiar mai multe bucăți care toate fac o jumătate sau trei sferturi de ha. Acelaș lucru se petrece și cu proprietățile de 2 ha, cari toate în­sumează 6.653.700 ha, aparținând la 3.409 504 proprietari. Asemeni cu proprietățile arătate de statistici ca având 7‘A ha și cari însumează 3.000.860 ha. aparținând la 455.970 țărani și chiar cu cele de 16 ha. a­­rătate ca însumând 2.288.416 ha și aparținând la 139­ 840 proprietary Dacă este cu neputință să ne în­chipuim măcar, că s’ar putea găsi (Continuare în pag. 3-a)" In Marea Nordului, un avion urmărind un vas de comerț pentru a-i al contrabandei sili să Intre într’un port de contre* AZI, ULTIMA ZI D­E AMNISTIE FISCALĂ Astă seară expiră terme­nul acor­dat tuturor ace­lora cari vor să benefi­cieze de avantajele am­nistiei fiscale declarând impozitele la care tre­buiau să fie impuși și pe care, indiferent din ce motive, nu le-au declarat la timp. După cum a anunțat mi­nisterul de finanțe nu se va da nici o nouă prelun­gire. D- Sumner Welles la Zürich ZUERICH, 28 (Rador).­ D. Sum­­ner Welles a sosit Miercuri seara la Zuerich, venind de la Roma. Reprezentantul personal al d-lei Roosevelt nu va face nicio vizită oficială în Elveția. Epava lui „Graf von Spee“ a fost vândută MONTEVIDEO 2S (Rador).­­ Co­respondentul Agenției Regier află din cercurile navale de aici că epa­va crucișă­torului de buzunar „Graf Von Spee“ a fost vândută de­ auto­ritățile germane Unei societăți ar­­gentiniene. SITUAȚIA INTERNAȚIONALĂ Prezența d-lui Sumner Welles în Europa a stârnit pe deoparte un nou val de svonuri de pace iar de al­tă parte, o vie polemică între ziarele țarilor beligerante, cu privire la bazele viitoarei păci. Oficiosul englez „Daily Telegraph” a publicat un „plan de pace” atri­buit cancelarului Hitler dar desmin­­țit de presa germană. Totuși, ziarele berlineze au repro­dus punctele cuprinse în planul pu­blicat de „Daily Telegraph” și care cuprindeau următoarele: reconstitui­­rea unui nou stat polonez, autono­mia protectoratului Boemi­ei și Mo­­raviei și înapoierea coloniilor ger­mane, „Hamburger Fremdenblatt” care oglindește adeseori părerea germană scrie că acest „plan oficială ger­­man” a fost inventat pentru a se da d-lui Sumner Welles impresia că Reichul ar fi gata să facă unele con­cesiuni. Or, acelaș ziar subliniază că ,după respingerea de către aliați a ultimului plan german cuprins în cuvântarea d-lui Hitler din 6 octombrie 1939, situația este caracterizată prin cuvin­tele rostite de Fuehrer în ultimul său discurs din Muenchen „Lupta până la victorie.” La Paris se afirmă totuși că Ger­­mania întreprinde o nouă ofensivă a păcii cu prilejul vizitei d-lui Sumner Welles în Europa. „Excelsior” crede a ști că d-nii Hitler și Mussolini s’ar fi pus de acord spre a favoriza ini­țiativa de împăciuire a d-lui Roose­velt. Acelaș ziar sintetizează atitudi­nea aliaților afirmând că „Franța Anglia nu au nici un motiv să-și mo­și difice atitudinea și să admită o pace de compromisuri pe baza politicii de fapte împlinite”. La Londra „Times” exprimă cre­dința că Reichul ar fi dispus să facă față de d. Summer Welles, unele concesiuni cu caracter foarte limitat, dar „Daily Expres” afirmă că germa­­nii sunt siguri că până în iarna viitoa­­re războiul va fi terminat prin victo­­rii Reichului și invadarea Angliei. In mijlocul acestei polemici, oficio­­sul d-lui Mussolini „Giornale di Ita­­lia” ridică o nouă problemă, rele­vând primejdia care amenință rasa albă din cauza decadenței sale sub raportul demografic, care mereu disproporția numerică mărește rasa albă și rasele de culoare, între „Viitorul Europei și al rasei albe — scrie Giornale d Italia — nu poate fi garantat decât prin întronarea unei mai bune justiții internaționale, care să asigure fiecărui popor mijloacele de existență ce-i sunt indispensabi­le”. Este interesant de semnalat că ac­țiunea d­ lui Sumner Welles formea­ză și obiectul preocupărilor japone­ze. Dat fiind că relațiile dintre Sta­tele Unite și Japonia sunt actualmen­te foarte gingașe, este firesc ca ini­­țiativa americană în Europa să fie urmărită la Tokio cu cea mai mare atenție. Ziarul japonez „Asahi” a­­mintește declarația d-lui Mussolini că pacea va trebui să fie întemeiată pe justiție pentru a fi sinceră și dura­bilă. Or, ziarul japonez adaugă că d. Chamberlain în ultimul său dis­curs nu a făcut decât să enunțe sub altă formă doctrina Marii Britanii față de tradițională a continentul euro­pen, doctrină care oglindește — după părerea ziarului ,Asahi“ — „ideologii foarte îndepărtate de prin­­cipiile de justiție pe cari trebue să ne întemeieze pacea”.

Next