Timpul, aprilie 1940 (nr. 1047-1074)

1940-04-01 / nr. 1047

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, Strada CONST. MINLE, 15 TELEFON 1 f Redat,d­a­nl Administrația 3.05 44 1 '­­T'Teografia 3.42 23 in țară: ABONAMEN 18 i In străinătate: " I Tariful in funcțiune on an 700 lei; 6 luni­­ de convențiile pos-350 lei; 3 luni 200 lei I tale Internaționale. Pentru bănci, institute si ad­ții publice 1000 lei anual Abonamentele încep la 1 fi si ale fiecărei luni Taxa de tranșare plătită in numerar conform aprobării Direcțiuniei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: ..TIMPUL" S. A. R. Inserts sub No. 202 Trib. Ilfov Prim-Redactor: MIRCEA GRIGORESCU DISCURSUL D-LUI MOLOTOV - Molotov, Președinte­le Consiliului comisari­lor poporului din U.­­j. R. S. S. și comisar al ** poporului pentru afa­cerile străine a înche­iat lunga cuvântare pe care a ți­nut-o ori la Moscova prin cuvintele următoare: „Misiunea politicii noa­stre externe este de a asigura pacea între popoare și securitatea țării noastre. De aci decurge poziția noastră de neutralitate precum și neparticiparea noastră la război. Această atitudine corespunde inte­reselor tuturor popoarelor care as­piră la pace”... Această afirmare atât de catego­rică nu poate decât satisface „po­poarele care aspiră la pace” și în primul rând pe vecinii Uniunii So­vietelor care au arătat, cu priso­sință, prin declarații, atitudini și fapte că înțeleg să stea în afară de războiul care tulbură lumea și să păstreze raporturi bune cu toate puterile care se înconjoară. E de prisos să amintim, în aceas­tă privință, statornica politică de pace a țării noastre. Ea e îndeobște cunoscută. Atât în raporturile ei directe cu statele vecine cât și în cadrul comunității de interese a în­țelegerii Balcanice, România nu a încetat să sprijine, din toată con­vingerea și cu toate puterile ei, politică de pace, de ordine și de se­­­curitate. Țara noastră slujește a­­ceastă politică, atât de folositoare întregei regiuni răsăritene a Euro­pei cu toate puterile poporului ei, strâns unit prin acte de auto-deter­­minare în cuprinsul unor hotare drepte. Ea dovedește astfel tot mai vădit, pentru toată lumea că o Ro­mânie puternică și neatârnată este o garanție de siguranță pentru sta­tele vecine. Afirmarea atât de categorică a d-lui Molotov că nu ar exista un pact de neagresiune intre Rusia și România ne-a surprins. E drept că nu există un act bilateral în această privință. Există însă între cele două state obligațiuni de neagresiune izvorând din Pactul Briand-Kellogg, care a fost pus în vigoare, pentru Răsăritul Europei, cu anticipație, chiar la cererea Rusiei Sovietice, prin iscălirea protocolului dela Mos­cova din Februarie 1929. Prin con­venția dela Londra, din 3 Iulie 1933, s’au desăvârșit aceste obligațiuni, cu definiția amănunțită dată noțiu­nii de agresiune. Faptul că Rusia a iscălit acest act cu unele state în­vecinate, între care și România, dovedește că a ținut nu numai să recunoască dar chiar să precizeze obligațiunile de neagresiune exis­tente. Tot atât de surprinzătoare ne-au părut cuvintele d-lui Molotov des­pre cazul fostului însărcinat cu afa­ceri la București, d. Butenko, care, după cum știe toată lumea, nu a dispărut fără urme, ci a părăsit postul său, ducându-se în străină­tate, unde a făcut declarații presei și unde a fost identificat de autori­tățile locale. Atitudinea desăvârșit corectă a autorităților române în această chestiune a fost deplin lămurită și dacă guvernul român a păstrat dis­­crețiune în acele împrejurări, e toc­mai pentru a nu tulbura bunele ra­porturi diplomatice pe care ține să le aibă cu vecinii săi. Socotim că aceste lămuriri nu pot fi decât folositoare unei politici de pace care cere înlăturarea orică­ror bănueli neîndreptățite, în ra­porturile dintre popoare. Guvernul sovietic, care afirmă cu atâta tărie voința lui de IBSBTj pace, nu poate decât să Im- IHlJ părtășească acest pașnic j 11 I punct de vedere al nostru. I "■-/ PUBLICAREA DE CĂTRE GUVERNUL GERMAN A „CĂRȚII ALBE" REFERITOARE LA DO­CUMENTELE POLONEZE PROVOACĂ VII COMENTARII IN PRESA INTERNAȚIONALĂ TElEGRAmele la uLtIMa oră. D. MOLOTOV a pronunțat in Consiliul Suprem al Sovietelor un important discurs asupra politicii externe a U. R. S. S. . Textul complecit la „Ultima Oră“ M âine intră iimiiiimiiiiiiimmmmimimmmiiiiiiiimiiiiiimiiiiiiiitiiiiiiimimimiiiitiiiiiiimuj în vigoare noul iiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiD buget al Statului :ri pe frontul de apus, s’a lESLANțUIT CEL MAI ÎNVERȘUNAT BOMBARDAMENT DE ARTILERIE DIN CATE A CUNOSCUT ACEST RĂZBOI minimimniiiii­­ iiiiiiimiiiimiiiiimiiiiiiiimiii!Hiimiiiiiiiiiiimiiiimniiiii­i­iiiimii Bugetul general al Satului pe " TM " exercițiul 1940-1941 intră în vi­goare mâ­ne, Luni 1 Aprilie. O­­dată cu el începe și legilor financiare, cari aplicarea printr’o dreaptă repartizare a sarcinilor fiscale vor trebui să as­­ure Sta­tului, prin contribuția tuturor ce­­­țenilor, veniturile de care are nevoie, în împrejurările de azi, pentru apărarea fruntariilor. Am publicat la timp cifrele a­­cestui buget. Ele sunt pe măsu­ra evenimentelor și a nevoilor reale ale țării. Trebui­e să se asigure veni­turi cât m­ai mari pentru apă­rarea națională și pentru înze­strarea armatei. Noul buget reprezintă cea mai mare sforțare pe care a fă­cut-o până acum țara pentru a­­părarea națională, însuflețirea cu care Camera și Senatul l-au votat și căldura ,cu care reprezentanții națiunii au ținut să aducă un meritat e­­l­ogiu d-lui Mitiță Constantines­­cu, ministrul finanțelor pentru grija pe care o poartă armatei, oglindesc hotărîrea tuturor ce­tățenilor de a-și îndeplini cea dintâi îndatorire: întărirea frun­tariilor țării împotriva oricăror primejdii. Sentimentul acesta s'a dovedit cu toată puterea cu prilejul emi­­siunei de Bonuri pentru înzes­trarea Armatei. La subscrierea lor au luat parte cetățe­ni din toate catego­riile social. Cu acest prilej s’au înregistrat mișcătoare dovezi de patriotism și s’au produs manifestațiuni înălțătoare în care s’a exprimat toată dragostea pe care poporul român o poartă oștirei. In această putere de sacrifi­ciu pentru țară și în acest sen­timent de solidaritate națională, noul buget al S­atului găsește garanția cea mai puternică a împlinirii lui. Activitatea patrulelor — ca și nu­mărul lor — a sporit de asemeni, fără a da totuși loc la operațiuni pe front larg. Aviațiile au făcut dese zboruri de recunoaștere, dar lupte aeriene nu s-au dat. Comandamentul suprem al armate­lor germane anunță cu toate acestea o asemenea luptă și precizează că trei avioane franceze de vânătoare de tip Morane-Saulnier au fost silite să aterizeze. Aeroplanele germane au atacat și un convoi de vase, scufun­dând unul din ele și avariind crucișă­­torul care le escorta. Tun antiaerian în funcțiune pe frontul francez. Cel mai violent tir de artilerie, de la Începutul războiului, a fost Vi­neri în­­ regiunea Sarre. Cercurile mili­tare­ franceze mi c­red Insă că­ această creștere bruscă a activității pe front ar fi semnul unui mare și iminent atac. Redactorul militar al agenției „Havas” socotește că ar fi vorba de un simplu reglaj al tirului, pe baza datelor culese de comandamentul ger­man In timpul iernii. D. MITITA CONSTANTINESCU ministrul finanțelor ntr’o atmosferă de caldă și sărbătorească prietenie s’a desfășurat ori prima zi a vizitei oaspeților iugoslavi Eri dimineață la sosirea înalților oaspeți în Gara de Nord. De la stânga la dreapta d-nii: Andrei, minis­trul de comerț al Iugoslaviei, Ivan Dudici, ambasadorul Iugoslaviei, g-ral Do­mbrowky, primarul Capita­lei, C. Angelescu, ministrul economiei naționale și Ioan Christu, ministrul comerțului exterior. Reportajul în pag. 9. Un avion olandez va sbura cu 700 km. pe oră HAGA. 30. — In atelierele aviatice­­ olandeze, a fost terminat un nou tip V de vriș-low, en.r­~ v.a fi i.i - r»at j., curând.­­ Noul a­vion este un monoplan de vânătoare cu patru locuri, putând sbura* d­ela 200 până la 700 km. pe oră. . " Planurile noului monoplan sunt fă­cute de Inginerul Slot, care conduce atelierele companiei regale de con­strucție de avioane din Escaut. D DALADIER A AVUT ÎNTREVEDERI CU COMANDANȚII ARMATEI FRANCEZE PARIS 30 (Rador).­­ D. Edouard Daladier, ministrul apărării naționa­le, a avut Sâmbătă dimineața o între­vedere cu generalul Gamelin, șeful statului major general al apărării naționale, generalul Georges, coman­dantul suprem al forțelor terestre din zona nord-vest, amiralul Darlan și cu generalul Vullemin, comandantul su­prem al forțelor aeriene. Această conferință a avut drept scop examinarea situației militare și a diferitelor chestiuni ce urmau a fi supuse comitetului de război ce a fost convocat pentru Sâmbătă după amiază la Elysee. 17.000 străini din Egipt puși sub ,,directă supraveghere” CAIRO, 30 (Rador).­­ Peste 17 mii de străini cari se află actual­­­­mente în Egipt, au fost puși sub o discretă supraveghere. Guvernul a decis să ia măsuri excepționale față de străini luând în acest scop hotărârea de a ame­naja un lagăr de concentrare. A MURIT MINI­STRUL MARINEI COMERCIALE BRITANICE LONDRA, 30 (Rador). — Sir John Gilmour, ministrul marinei comerciale, a încetat subit din viață Sâmbătă dimineața la Lon­dra. L­U­N ANUL IV­ APRILIE 1940 1047 AZI: Presimțea în creștere cw 5-10 ani. Cerul se va menține variabil, mai mult acoperit în partea de răsă­rit a țării, și având tendințe să se însenineze treptat Începând dela apu­sul țării. .Vântul a suflat din sectorul Nordic, mai puternic în jumătatea de răsărit. Temperatura în scădere în răsărit și staționară în rest. Noaptea îngheț în răsăritul țării Fondator: Grigore Gafencu C­olegul meu, distinsul profesor și publicist Ion Simionescu, făcea mai zilele trecute, în coloanele acestui ziar, descrierea celor văzute de dânsul în comuna Cervenia din județul Teleorman, un­de o mână de oameni, fără resurse bănești însemnate, prin singura pu­tere a însuflețirei, au ajuns să-și facă rost de tot ce le trebue la școala, la biserică și la dispensariu. Descrierea a mers, desigur, drept la inima multor cititori. Ea a făcut dovada, că sămânța bună a româ­nismului este tot plină de viață și gata de rod. Dar descrierea profesorului Si­mionescu, cu raza ei caldă de mul­țumiri, a adus în suflete și o um­bră de amărăciune, fiindcă ea provocat la mulți cititori întreba­a rea: de ce oare puterea însuflețirei nu se întinde peste întreg pământul românesc, pentru ca acele văzute în Cervenia să se vadă peste tot, în Satele noastre? De ce sunt așa de rare, că se pot număra pe de­gete, faptele lăudabile în materie de gospodărie politică rurală, chiar atunci când este vorba de școală, biserică și spital? Cititorii au dreptul să-și pună asemeni întrebări, mai ales, când li se dovedește că puterea însufle­țirii nu este o poveste pentru ca­ri i> reali­­i . Ș- și pi­e Și întrebările odată puse, obligă la un răspuns pe publiciștii, cari în coloanele „Timpului”, urmăresc prin scrisul lor o cât mai largă lumina­re a opiniei publice. In așteptarea răspunsului, sau a răspunsurilor, pe care cei bine in­formați au să le dea, la ocazie, —­ și cine altul este mai bine informat în aceste chestii, de­cât însuși cole­gul meu I. Simionescu? — îndrăs­­nesc să întrețin, de pe acum, pe ci­titorii ziarului cu următoarele re­flecții de psihologie socială, care mi se par că pot contribui cu ceva la luminarea chestiunii. Puterea însuflețirii, după cuno­ștințele pe care le dă psihologia so­cială, nu este un mit, adus din când în când la actualitate prin manifes­tările unor suflete exaltate, ci ea este o realitate permanentă, în via­ța unui popor. Cel puțin așa trebue să fie după datele științei. Căci fără ea nu se pot concepe începuturi te­meinice de organizație politică, și mai ales culturală. Ea are în viața poporului rolul, pe care sentimen­tul îl are în viața fiecărui individ. Nici un fapt de voință, în viața in­dividului, nu se poate concepe de­cât în legătură cu sentimentul. Tot așa și în viața poporului, începutu­rile temeinice de organizare insti­tuțională pornesc toate din puterea sa pagina­ 3-a Școala eroismului de Profesor C. Ră­dulescu'Motra Președintele Academiei Române NE TREBUE O ȘCOALA DE EROISM, O ȘCOALA CARE N’AR AVEA SA CREEZE IN NOI U­N EROISM DE COMANDA, CI CA­RE AR AVEA SA SCOATA LA LUMINA ȘI SA INDRUMEZE PUTEREA DE ÎNSUFLEȚIRE, CU CARE SUNTEM DOTAȚI DE LA NAȘTERE. FI­VA OARE ACEASTA ȘCOALA, „FRONTUL RENAȘTERII NAȚIONALE“ ? Regele Angliei și șeful suprem al marinei engleze mandă al unei vedete militare, postul de co- RĂZBOIUL TEHNIC ARME NOUI: R­aza morții de ing. I. CONSTANTINESCU In ultimul expozeu pe care d. C­hurchill l-a făcut în Camera Comu­nelor, d-sa a declarat între altele: Anglia posedă o aviație care i-ar fi permis să efectueze deja un nu­măr oarecare de operațiuni aeriene. Cu toate acestea căm preferat să nu luăm inițiativa. » „Ar fi trebuit oare, pentru ca să dovedim posibilitățile forțelor noastre aeriene, ca un loc de manifeste să facem să plouă bombe asupra nume­roaselor regiuni germane pe deasu­pra cărora au sburat aviatorii no­ștri ? „Germania care a trâmbițat că ar­mata sa aeriană este irezistibilă, nu a încercat până azi nimic contra te­ritoriului aliaților. ..Mă întreb, dacă Germanii se re­zervă în vederea unei orgii de orori care se va abate în curând asupra noastră, sau dacă nu au îndrăznit până astăzi să ne atace de teama re­presaliilor“. In discursul pronunțat două zile mai târziu, d. Daladier, președintele consiliului francez, a afirmat la rân­dul său: „Războiul total nu va întârzia să se deslănțuie“. In fine, în ultima sa proclamațiune către poporul german, Cancelarul Hit­ler a declarat: „Anglia și Franța vor vedea în cu­rând ce este războiul“, adevăratul razboi Așa­dar, în cele trei State in con­flict, purtătorii de cuvânt ai Națiu­nei au confirmat că în curând va in­cepe adevăratul războiu, cu tot cor­tegiul lui de orori. Trebue deci să considerăm că cele șase luni cari au trecut din ziua când tunul a bubuit pentru prima oară pe frontul de Vest au însemnat pentru beligeranți un răgaz, un timp de pregătire, de care teh­nicienii și inventatorii au profitat, pentru a pu­ne la punct și a construi in serie ar­me noui, necunoscute și cât mai e­­fica­ce. Zilnic se vorbește de tunuri care trag 1000 lovituri pe minut, mitra­liere cari pot arunca 35.000 gloanțe pe minut, avioane, submarine, tan­curi sburătoare, raze ucigătoare. Dintre toate acestea, descoperirea cea mai teribilă, dacă realizarea ei prea etică s’a reușit este fără îndoială aceea a razelor care de câțiva a­ni în­coace se numesc „Razele morții“ și care în realitate nu sunt decât undele ultra scurte emise de anumite apa­rate. IN ANUL 1890 . In anul 1890, Thomas Edison, într-o comunicare făcută Academiei de științe ,a afirmat că electricitatea va pune în curând la dispoziția ome­­nirei raze cari vor constitui o ar­mă din cele mai ucigătoare. Ccntircuare în pagina 7-a . . ^ ^ UN REPORTAJ PASIONANT ., Citiți în I­I­M­r­U­L familiei nr* III despre Japonia și războiul y DIN EXTREMUL ORIENT

Next