Timpul, aprilie 1940 (nr. 1047-1074)

1940-04-07 / nr. 1053

S.?JR.ACTIA 91 . ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, Strada CONST. MILLE, 15 Jartfá și Administrația 8.05.44 TELEFON:­ ___ t Tipografia 3.42 23 ABONAMENT» In­ tară: **­­ 111 străinătate!" 1 ~ „„„ I Tariful in funcțiunel ^ Tpo­teivA tați de convențiile pos-850 lei; 3 luni 200 lei I tale Internaționale. Pentru bănci, instituții și adiții publice 1000 lei anual Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TI­M PTJj/* S. A. R. :%Tnsens _ sub j Npr^Og^reb, Ilfov Prim-Redactor:JW­RG.E A Gri­GORESCU Pronie­­se internaționale și războiul S­emne tot mai vădite arată că evoluția evenimentelor, in legătură cu războiul din Occident, se apropie de o răscruce. Intensifi­carea în ultimele zile a activității aeriene urmată acum de o subită în­suflețire a frontului terestru din Occident sunt poate începutul pri­mei ofensive, după șapte luni de războiu. Cine va declanșa ofensiva ? Iată o problemă care s’a desbătut, de la începutul războiului în presa inter­națională, fără ca un sin­gur fapt să fi dat cea mai mică indicație în această privință. Se știe că, scurt timp după cam­pania din Polonia, armata germană a fost concentrată pe întreaga în­tindere a frontierei occidentale a Reichului, în așa fel încât într-un termen scurt o mare ofensivă să poată fi oricând deslănțuită. De a­­tunci, dispozitivul armatei germa­ne nu a suferit modificări esențiale. O ofensivă germană poate fi deci oricând de actualitate pe frontul occidental. In ceea ce privește planurile an­­glo-franceze, importante revelațiuni au fost făcute ori presei de gene­ralul Ironside, șeful marelui stat major al armatei britanice. Genera­lul englez nu a ezitat să mărturi­sească ziariștilor că se gândește cu groază ce s-ar fi întâmplat daca germanii ar fi atacat de la început când Anglia „nu avea aproape ni­­ci­o armată“. Și generalul Ironsi­de a adăugat : „Abea în ultimele două săptămâni putem spune că am trecut cu adevărat de răscrucea pe­riculoasă. Acum, însă, suntem com­plect preparați pentru­ orice s’ar întâmpla“. Declarațiile generalului Ironside nu sunt menite să dea impresia că arma­tele anglo-franceze ar putea să trea­că de la faza de pregătire a rezistenței la o ofensivă împotriva armatei ger­mane pe care șeful statului major britanic o numește „o minunată u­­nealtă de războiu“. In schimb s’au produs noul Indi­cii că Anglia și Franța pregătesc în mod febril ofensiva economică a­­nunțată după ultima reuniune a consiliului suprem de războiu. Desigur că sosirea la Londra a d-lui Georges Monnet, ministrul francez al blocadei, este în legătu­ră cu această nouă fază a războiu­lui și asupra căreia presa franceză dă amănunte tot mai precise. Arti­colele apărute, de pildă, ori, în câ­teva mari ziare pariziene vorbesc despre „asediul economic“ pe care aliații au hotărît să-l organizeze îm­potriva Germaniei. In felul acesta, caracterul pe care Anglia și Fran­ța vor să-l imprime războiului, este lămurit acum. Se pare că și observatorii neutri consideră azi mai puțin probabil e­­ventualitatea unei ofensive milita­re de mare amploare. Astfel, zia­rul „New York Times“ scrie că războiul din Occident nu ar mai pu­tea­ în nici un caz să ia forma unui „războiu fulger“. ..Se prea poate — conchide zia­rul american — ca un atac să vi­nă ca o lovitură de fulger. Dar a­­cum i se poate răspunde cu un trăz­­net“. Desigur însă că Feichul nu va rămâne pasiv în fața asediului pe care Anglia și Franța îl proclamă împofrîga­ Germaniei. Itaman e nu­mai de văzut dacă reacțiunea ger­mană se va produce pe tărâm di­plomatic sau pe calea armelor. În așteptarea acestei reacțiuni, o idee nouă, este discutată în mod stârnitor la Londra și la Paris. Este vorba de o amplificare a ideei de co­laborare între cele doua țari, pană la crearea unui sistem federal an­­glo-francez. După informațiile unor gî'* ii engleze, acest sistem care ar fi un parlament comun anglo-francez, ar fi actualmente în studiul experților celor două țări. Be altefel unele aluzii făcute, ori de lordul de la Warr, intr’o cuvân­tare rostită­ la Paris, ar putea fi. tai­terpretată, ca o confirmare a reve­la­țiilor presei londoneza. In orice caz, oricare, ar fi cursul pe care-1 vor lua evenimentele, este tot mai evident că ceasul marilor h­otărîri pentru soarta civilizației­­ europene de am­onie și că marea­­ încercare a­ forțelor angajate in­ ac­tualul conflict a și început sub o­­chii noștri. imiimiimiiiiiiiiiiiuiiiiiiuuiiiiiiiiiiiiiiii Subscrieți B­onuri pentru înzestrarea Armatei iiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinini« MERSUL RĂZBOIULUI Eri, o zi calmă pe frontul de Vest Din sursă germană se anunța că avioane britanice de bombardament au atacat, fără avertisment, un va­por comercial german în apropiere de portul Esbjerg. Ministerul englez al aviației desminte categoric aceas­tă știre. Agenția oficială norvegiană con­firmă atacul unor avioane germane asupra vasului „Mira” Întrebuințat pentru transporturile de poștă și pa­sageri între Anglia și Norvegia. A­­genția anunță că avioanele au dat opt atacuri asupra vaporului. Un a­­vion a fost doborât de focul artile­riei anti-aeriene al unui distrugător britanic, iar alt aparat a fost ava­riat și silit să aterizeze în apropie­re de Stavanger. Avionul a fost incendiat de echi­pajul lui, iar piloții germani inter­nați. Cercurile britanice remarcă faptul că a trecut mai bine de o săptămâ­nă de când nici un vas britanic nu a fost atacat de un submarin. Acest fapt este atribuit de cercurile engle­ze dificultăților pe care le întâmpină Germania în echiparea cu oameni a submarinelor. Din sursă oficială britanică se a­­nunță că o escadrilă de avioane en­gleze a pătruns deasupra golfului Jade și a făcut sboruri de recunoa­ștere peste baza navală­­ de la Wil­helmshafen. In cursul acestei acțiuni patru distrugătoare germane au fost ata­cate, și toate avioanele engleze s-au înapoiat la bază. Intre fortificațiile dela Vest, din sursă franceză, se semnalează o vie activitate a patrulelor și deta­șamentelor. Cercurile militare fran­ceze anunță că pentru prima oa­ră avioane germane au atacat tru­pele franceze cu bombe și mitra­liere. De asemenea semnalează un vio­lent bombardament de artilerie și activitate mare a aruncătoarelor de mine, care a cauzat câteva pierderi printre apărătorii postu­rilor franceze vizate de germani. Din același sursă se semnalează că avioane franceze au făcut sbo­ruri de recunoaștere deasupra nuli­lor g­ermane, iar un aparat german a fost reperat deasupra teritoriului din Nordul Franței. Vapoare britanice de r­ăzboi în marea Nordului Activitatea aeriană pe frontul d­ea de obicei d­­e Apus, a fost ori mult mai redusă IN ȘEDINȚA SECRETĂ DE LA 11 APRILIE A CAMEREI FRACEZE D. PAUL REYNAUD VA CERE VOT DE ÎNCREDERE PARIS. 5 (Rador). — Agenția Havas crede a ști că ședința secre­tă a Camerei în cursul căreia se va examina politica generală a guver­nului va avea loc Joi 11 Aprilie sau Vineri 12 Aprilie. După desbateri, guvernul va lua votul Camerii, pentru a vedea dacă îi acordă încrederea. Cardinalul Verdier se însănătoșește PARIS, 5 (Rador).­­ Vineri dimi­neață, a fost publicat un buletin me­dical în care se arată că starea car­dinalului Verdier este satisfăcătoare și condițiile generale sunt excelente. GENERALUL IRONSIDE ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR AL ANGLIEI A FĂCUT ERI DECLARAȚII PRESEI „Aliații trebue să fie recunos­cători din tot sufletul că au avut un răgaz de șapte luni să-și întă­rească armatele. Mă gândesc cu groază ce s’ar fi întâmplat dacă germanii ne-ar fi atacat de la în­ceput, când nu aveam aproape ni­­cio armată. Abea în ultimele două săptămâni putem spune că am trecut cu adevărat de răscrucea periculoasă. Acum, însă suntem complet preparați pentru orice s’ar întâmpla”, a *n»s generalul Ironside. * Telegramele în paff. H ­APELE PRIMĂ­VEREI INUNDAȚII MARI PE VALEA DUNĂRII A NIEMENULUI ȘI IN ANATOLIA BELGRAD, 5 (Rador).­ Dunărea și afluenții săi continuă să crească. Banatul este aproape in întregime inundat iar recolta de cereale este in anul acesta grav compromisă. Orașul Novisad ale cărui cartie­re sunt inundate, este amenințat de o mare catastrofă, dacă digurile ce se ridică în pripă, nu vor rezi­sta suficient presiunei apelor. Mai mult de 10.000 persoane sunt fără adăpost. Circulația pe calea ferată Bel­grad—Budapesta este complect în­treruptă. IN LITUANIA KAUNAS, 5 (Rador).— Topirea ghețurilor pe fluviul Niemen a pro­vocat grave inundații in regiunea Kaunas. Apele fluviului au ajuns la un­­ nivel ,care nu a mai atins de 150 de ani. Cartierele joase ale orașului au fost toate inundate. Vineri apele au scăzut brusc în mod simțitor. IN TURCIA ANKARA, 5 (Rador). — Mari Inundații s’au produs în regiunea A­­masya, luând caracterul unui adevăr­­at dezastru. Numeroase case s’au dărâmat in satele năpădite de ape. Școala, poșta și palatul admini­strativ au trebuit să fie evacuate. Toate comunicațiile telegrafice și te­lefonice au fost întrerupte, ceea ce face ca lucrările de salvare să fie cu mult îngreuiate. „Havas” cu privire la harta de lămuriri din „Illustration” PARIS. 5 (Rador).­­ Agenția HAVAS transmite: Reprezentanții presei franceze au fost Invitați Vi­neri după amiază la Președinția con­siliului de miniștri, spre a examina faimoasa hartă care se afla în bi­roul d-lui Reynaud în momentul când d. Sumner Welles l-a vizitat la ministerul de finanțe. Ziariștii au putut să constate că harta era de un model vechi, deoa­rece nu ținea seamă de Anschluss și nici de modificările politice care s-au mai făcut după aceea in Eu­ropa. Dimpotrivă, nouile frontiere ger­mane, ca și ansamblul teritoriilor­­ Reichului, fuseseră colorate cu a­­cuarele, in roșu. Deasemeni noua graniță a Uniunii Sovietelor era co­lorată în galben. Acestea sunt cele două culori care pe fotografia origi­nală erau prezentate ca o massă, neagră, acoperind URSS și Germa­nia și care au provocat diferite re­­tușuri, mai mult sau mai puțin di­­ba­clu efectuate de lucrătorii de la imprimerie pe cilindru deja gravat. Ansamblul Europei fusese rema­niat în culoare cenușie uniformă. Frontierele au fost trase, <le Uicrăto­ul care a retușat, în mod fantezist. Astfel, frontierele Elveției nu sunt indicate. Elveția ar face astfel par­te din Austria. De asemenea nu este indicată nici frontiera dintre Germa­nia și Danemarca. Pomerania se găsește alipită la Polonia. Conturul Greciei nu era indicat și Grecia părea lipită de Asia Mică, Marea Neagră și Balcanii fiind șter­se de pe hartă. Frontiera dintre Belgia și Olanda lipsește. Aceste neexactități grosolane sunt suficiente să arate că este vorba de o retușare fotografică neîndemâ­­natecă. Precizările de Bui Sumner Welles BERLIN 5 (Rador). — Agenția D. N. B. retransmite, după Associa­ted Press, o declarație formală a d-lui Sumner Welles cu privire la harta Europei apărută în revista franceză l’Illustration. In legătură cu această hartă, a de­clarat d. Sumner Welles, s’au făcut numeroase afirmații, dar toate sunt lipsite de sens. Niciodată, în cursul convorbirilor mele la Paris, și nici în vreo altă capitală, nu a fost vorba de vreo hartă europeană. Nici nu am văzut vreo hartă în cabinetul de lucru al d-lui Paul Reynaud. Eri, la spitalul Colentina, s’a desfă­șurat un exercițiu de apărare con­tra avioanelor și a gazelor otrăvi­rii clișeu* echipa de atingere a focarelor DUNĂREA S’A REVĂRSAT ȘI PE TERITORIUL ROMÂNESC Linia Jimbolia - T. Severin a fost inundată Apele Oltului ies din matcă Report­agiile corespondenți­lor noștri în pag. 7-a GUVERNUL LITUAN CON­FISCĂ DOMENIILE MAREȘALULUI PILSUDSKI KAUNAS­S (Rador).­­ Agenția Reuter anunță din sursă că guvernul lituan a hotărât autorizată să con­­fiște domeniile defunctului mareșal Pilsudski. Domeniile cuceritorului orașului Vil­na, generalul Zeligorski, au fost dea­­semeni confiscate deoarece acesta a luptat cu armele în mână, împotriva Lituaniei. .,Ora fierului''1' Statul adună toate gardurile de fier din Italia ROMA, 5 (Rador).— „Giornale d’Italia“ socotește că prin hotărîrea consiliului de miniștri de a se lua de către stat gardurile de fier, Ita­lia va dispune de cel puțin un mi­lion de tone de material excelent. Italia, adaugă ziarul, nu se gă­sește încă in stare de războiu, dar ea trebue să facă față unei pre­siuni sporite din partea unuia din beligeranți. Iată de ce a sosit ora ficeului­­ iii în miiiiiiiiiimii iii iniii iiiimniiimimi Un bloc cu 10 etaje în flăcări BUDAPESTA, 5 (Rador).­­ Un incendiu a distrus un bloc de 10 etaje, care servea drept antrepozit de cereale în portul fluvial Gyper. Flăcările au mistuit toate cele 500 vagoane de cereale depozi­tate acolo. Șapte pompieri s’au ales cu arsuri grave. Nu se cunoaște cauza Incen­diului. DUMINICA ILIE 1940 ANUL IV AZI: Presiunea In scădere cu 2-4 mm. Cerul variabil, uMggiScut noros în Ardeal și N. mai mult senin In Sud. • . Vânt slab de la W. In Ardeal și N. țâri^^^cursul zilei, averse locale. Însoțite de manfesta­­țiuni electrice, schimbare^Acu­d vântului și scăderea ■^^staturii. In restul țării temperatism in creștere. Dimineața ceață slabăjjn Fondator: Grigo­reu Ministrul blocadei franceze la Londra LONDRA 5 (Rador)­­­ D. Georges Monnet, ministrul francez al bloca­dei, a sosit Vineri la Londra, venind cu avionul. D. Monnet urmează să aibă mai multe întrevederi cu d. Cross, minis­trul răsboiului economic. LORDUL HĂLMW EMIS ASEARĂ ET DIPLO­­MATICII GUVERNELOR SUEDIEI SI NORVEGIEI LONDRA, 5 (Rador). — In cercurile oficiale londoneze s’a anunțat Vineri seara că miniștrii Suediei și Norvegiei la Londra au fost primiți de lordul Halifax, care le-a înmânat note pentru gu­­vernele respective. / S­TRAJ­E­R­I­I serbează astăzi tradiționala sădire a pomilor In toate colțurile țării, tineretul străjeresc trăește astăzi una din cele mai frumoase fapte: tradiționala sădire a pomilor, înfrățiți sub hai­na de străjer, copilul din satul de munte și copilul din oraș au așteptat cu emoție clipa când vor sădi pomi­șorii lor. Ei știu că aduc astfel o laudă pă­mântului românesc, făcând din acest lăstar care va­­­ vesti odată cu ei, le­gătura ce nu se poate rupe, cu ver­dele întins al pădurilor noastre. Astăzi ochii vioi ai străjerului s’au deschis mai de­vreme și îmbrăcatul a durat mai puțin decât oricând. Așteptau, gata de drum toți prietenii străjeri și comandantul lor. Prilej de bucurie și de înfrigurată emoție, jocul mânuțelor înfigănd ră­ imiiiimmiiimiiiiiimiiiitiiimiiiiiiimuiiiimmimmiimmimiHiiiimiiiiumimmiii Acesta este subiectul interesantului și documentatului reportaj pe care-1 publică T­I­M­P­U­L familiei TIMPUL PENTRU TOȚI Nr. II apărut azi cu un material foarte original, variat ș­ amuzant cu PRIMA PROBLEMĂ A MARELUI CONCURS POPULAR DE JOCURI 2­5.000 LEI PREMII măcini fragede în pământul proaspăt, înseamnă mai mult decât un imbold tineresc. Este respectul unui obiceiu al gliei îndrăgite, este dorul nesecat pentru natură, al acestui neam. La sfârșitul acestei zile de viață în aer liber, după ce jocuri și șeză­tori vor fi desăvârșit tinereasca săr­bătoare a sădirii pomilor, străjerii și străjerele vor putea spune că au mai trăit o pagină de frumoasă camara­derie și dragoste de țară.

Next