Timpul, iulie 1940 (nr. 1136-1166)
1940-07-23 / nr. 1158
115« Marti 83 iuli« 1940 (6 pagini) Cuvântarea d-lui Teofil Sidorovici către Străjeri t). Teofil Gh. Sidorovici, comandantul Străju ferii amttim, burnt’ tiled, ia radio, următoarea cuvântare către străjeri: . . . I DRAGI STRAJERI și STRAJURI« TINERET ROMAN DIN ȚAPA ȘI DE PESTE HOTAR», 1 Am ținut eu mă adresez vouă, vlăstare de nădejde ale neamului, vouă ale căror suflete sunt una cu sufletul meu, Ghăidura Inimii mele v’am împărtășit-o cu nespusă goște, ori decăte ori v’am văzut drama munca, ordecâte or v’am admirat perpirea nestăvilită spre cete de folos Țarii, Regelui și obștei românești căci voi sunteți temelia de Viitor a Patriei și chezășia zilei de mâine. In lumina puternică a idealismului vostru, nei cei vârstnici, alături de părinții voștri și alături de intregul popor, descoperim seimul adevărat al Vieții și temeiurile năzuințelor mărețe, căci nu degeaba Evanghelia cea sfântă vă numește: Sarea pământului. Pășind pe calea viitorului, cu elanul anilor voștri neumbriți de patimi, veți dăitui imaginea unei alte țări, cu resorturi de tărie morală, de la rânduială și mai ales de puternică disciplină, căci astăzi fără disciplină, și bună organizare, nimic nu se poate clădi durabil. Prin voi va renaște o națiune mai încrezătoare in destinele ei, cu mai pitnă dârzenie în păstrarea demnității, cu tărie de stanca de care să te risipească toate vânturile neîncrederii ori îndoelitor, câtci numai astfel vom putea dăinui în acest colț de pământ binecuvântat de Dumnezeu, numai astfel vom fi respectați și temuți de vrășmași. Capitalul de preț al unei țâri și adevărata ei forță, nu sta în mulțimea barelor de aur ale băncilor ori ih, realizarea și înmagazinarea bunurilor materiale, ci fntria totală captare a valorilor umane, a căror chintesență este tineretul viguros, crescut în spirit eroic, sănătos la trup și sănătos la suflet. Ca noi, acest tineret și-a ținut cu deplin succes examenul vredniciei. V’am văzut, dragi străjeri și strajere, la poștă, lucrând la aparatele cele mai complicate pe care învățat a le mânui cu iscusință, au la Magnes, telegraf, telefon, la cartarea scrisorilor, la distribuirea lor în oraș, v’am văzut la ministere, la diferite autorități publice, primării și percepții, mânuind unii mașini de scris, alții Condeiul, iar alții cele mai grele aparate de calculat, v’am găsit la bucătărie, cantine ori infirmerii, v’am văzut transportând bagajele refugiaților și câlăuzindu-i Spre locurile de adăpost, v’am văzut șofeuri pe camioane. Vizitii de căruțe, barcagii la prut, iar acum, vă vede țara la plug, la prășit, la secerat și treer, stând cot la cot fecior de plugar, ori de meseriaș cu fecior de înalt demnitar, ori Cărturar, căci munca înobilează și înfrățește deopotrivă, atunci când s prestată fără gând de răsplată materială, ci e închinată Neamului și Țării. Ce mândru este Marele Străjer, Care și-a pus in voi toată speranța, dăruindu-vă cârdura din sufletul sâu și credință din marea sa credința. Ce mândri suntem noi, mai marii voștri, ce mândri sunt comandanții și comandantele voastre, ce mândri sunt părinții și ce mândră este Țara de voi, de truda voastră, de eroismul curat al vieții voastre! In etipeie cernite trimise de Soartă ca o încercare a tăriei noastre de suflet, voi ați fost raza de îmbărbătare a tuturor, voi ați înțeles ca nimeni alții sbuciumul Marelui nostru Suveran in jurul căruia ați făcut zid de suflete încrezătoare, voi ați dat pilda cea mare a necatmani in credință și nădejde. In puterea și încordarea conștiinței românești, voi fiți îmbărbătat pe cei șovăitori, ați spulberat gândurile negre, vați manifestat prin muncă neprecupețită Voință de a da Țârii in ceasurile grele, pârghia unei puternice redresări. Fiți mai departe ostași ai adevărului și dragostei de Țară și Rege. Strângeți rândurile, întăriți falăngile, legiunile, cohortele și zecile de mii de stoluri și centurii, inarmați-vă sufletul cu tăria credinței in Dumnezeu, Rege și Țară, fiți pavăza acelui suflet curat românesc ce trebuie să se reverse ca un singur și uriaș vas peste piedicile vremii și propovăduiți și crederea în Acel ca simbolizează unitatea, tăria și izbânda, neamului românesc. Pildele eroismului vostru sunt rămân adânc săpate In pagina istoririei acestor vremuri. Îmi face plăcuta datorie citând câteva. In timpul retragerii făcută în grabă la Noua Suliță, se produsese mare învălmășeală la podul plutitor oa Je peste Prut. Lumea alerga de colo până colo fără de cumpfnia ordinei și a sângelui rece. Drumul strâmb, se barase de căruțe, ce se opriseră în Căutarea celor rătăciți. Copii ori femei. Orice clipă pierdută era primejdioasă. Iată însă că din convoiul nesfârșit al bejeniei se desprind doi străjeri voinici cari se așează la căpatul podului organizând cu energie scurgerea coloanei de refugiați. Imaginea lor va rfimfine neștearsă mintea celor ce i-au văzut acolo In la datorie. Tot astfel Străjerii au stat la punctele de încrucișare ale drumurilor orientând convoaiele, uitând de oboseală și de hrană, iar in gări au stat ca niște sentinele vrednice târziu la ore de noapte, așteptând trenurile cu refugiați și dtindu-se un prețios sprijin. La București, pildele de eroism ale Străjerilor au fost la Înălțimea camarazilor lor din provincie și mai cu osebire din Moldovă de sus. S’au petrecut scene de o grăitoare semnificație a spiritului de generozitate strajereascâ. In dimineața unei zile, au venit câțiva părinți să se intereseze de copiii lor, cari refuzaseră să plece acasă seara, preferând să doarmă acolo pe băncile sălii de așteptare, pentru ca sa nu 11se ia locul de către alții. Din banii dați de părinții strajerilor pentru hrană, mulți au cumpărat alimente pentru refugiați și in special pentru camarazii lor din provinciile părăsite. Un străjer, copilul unui demnitar, se pregătise să plece într-o localitate balneară după prescripțiile medicului, pentru a-și îngriji de sănătate. In momentul plecării însă, vrednicul străjer simte în suflet o tresărire de conștiință, la Suma de 5.000 lei ce i Se dăduse pentru timpul cât avea să stea la localitatea spre care avea să plece, se îndreaptă spre oficiul poștal și o trimite Străjii Țării însoțită de o frumoasă scrisoare adresată Comandamentului, în care arăta simplu, că nu poate face altfel decât ceilalți camarazi ai săi, rugând să i se primească banii pentru ajutorarea refugiaților. A fost impresionant de asemenea la Gara de Nord, când printre lumea ce cobora dintr’un tren, un străjer de 9-16 ani se lupta să străbată mulțime cu un aparat de radio prin vibrațe. Deci n’au luat altceva mai necesar din easft, a fost întrebat de cineva? Copilul a făcut ochii mari și a răspuns: Cum era să-l las acolo, că la el ascult era străjerilor la radio. Iată acum un caz ce evidențeaza o înălțătoare conștiință străjerCa SCâ. Comandanți și Comandante venite din nordul Bucovinei și de peste Prut, aduceau pânza drapelelor ce li se încredințaseră de Insus Suveranul Țării, simbolul legăturii sfinte cu locurile a căror imagină va rămâne vie și luminoasă in cutele stindardelor scumpe, DRAGI STRĂJERI ȘI STRAJERE Pilda voastră eroică nu se va șterge niciodată din cartea istoriei noastre. Ați dovedit că meritați să vi se Încredințeze locuri de cinste și de răspundere în erarhia străjereanoft. De aceea, am hotărât ca începând de la toamnă să vă dăm temeiuri noul de organizare, cu o mai mare importanta în stat și Națiune. Vom constitui unități pe efective și vârste pe cartiere și îndeletnici, se vor alege dintre voi cei Vrednici pentru cadrele de comandă, cărora se va da o pregătire specială, astffel că tineretul să fie condus cât mai mult de tiaret. Cei aleși urma cursurile școalelor de șefilor de grupă și ajutori comandanți de centurie, începând de luna viitoare la Centrele noastre. Vom stabili astfel elita mișcării străjerești, cadre din cari se vor alege mâine comandanții și comandantele unităților mari, urmașii noștri vrednici, cari vor trebui să ne mai bine pregătiți, căci timpul cere progres. Vom căuta astfel să păstrăm tineretului, ritmul Viu al tinereții, dându-i aripi să sboare sus, cât mai bus, pe Înălțimile de glorie ale vieții de mâine. In voi și prin voi, România cea nouă își sprijinește coloanele existenței. TINERET ROMAN DE PESTE HOTARE Oricani vor mai fi Încercările soartei, să nu vă clătinați in credința ce Veacuri de-arândul ne-a fost pavăză și scut. Să nu uitați nici voii, nici părinții voștri că sunteți Români și că soarta românismului nu o poate schimba nimeni și nimic. Păstrați legătura cu țara mamă prin cărți, prin undele văzduhului, prin undele fără de hotar ale gândului. Să hune destrămării în ceața uitării, căci pământurile se pot pierde și se pot câștiga, dar sufletul pierdut, pierdut rămâne Noi vom fi gata să vă sprijinim in restriștea vremii și vom fi fericiți să vă primim frățește in taberele tineretului nostru, așteptând cu Încredere judecata supremă a cauzei românești Să gând și năzuință, Să fim tari și gata de orice jertfă. STRĂJERI DE PRETUTINDENI Prin strădania și elanul vostru ați făcut ca numele de străjer să fie o glorie și o mândrie națională. Țara și Marele nostru Străjer vă îmbrățișează cu razele celei mai Intâritoare nădejdi. Eul gata oricând la datorie, și eu Dumnezeu mereu tot Înainte. SANATATI! Moartea profesorului Trăian Bratu fost rector al Universității din Iași Eri după amiază la ora 15 și urt sfert a încetat din viață, la sanatoriul Gerota din Capitală, prof. Traian Bratu, fostul rector al universității din Iași. Vestea aceasta a produs o adâncă impresie in toate cercurile intelectuale, fiindcă profesorul Bratu a fost una dintre figurile cele mai de seama ale învățământului nostru Universitar de azi, se bucura de un respect și de o dragoste unanimă la cercurile cărturarilor. Profesorul Traian Bratu s'a născut in anul 1875 In satul Rășinari din Jud. Sibiu. Fiu de țărani, el si-a început studiile la liceul din Sibiu, și-a luat licența In litere la universitatea din București iar doctoratul la Berlin. In amil l Sl a fost numit profesor la liceul Național din Iasi. In 1907 a fost numit conferențiar iar, după scurt timp, a fost numit profesor de limba și literatura germană la Universitatea din Iași. A desfășurat, ca profesor universitar, o vastă și rodnică activitate care l-a înconjurat de respectul și dragostea colegilor și a studenților. Profesorul Traian Bratu a fost ales de patru ori rector al Universității din Iași. A fost, apoi, președinte al senatului în trei sesiuni. Acum patru luni, suferind de un abces pulmonar, a fost internat In sanatoriul Gerota din Capitală. Ori după amiază, cu toate ajutoarele date, profesorul Bratu a încetat din viață. Prin moartea lui universitatea și Cultura românească sufăr o grea pierdere. Cei cari l-au cunoscut find nn cl un om de mare caracter, de hotărâri ferme și de loialitate. Locul și data înmormântârii se vor anunța la timp. Măsuri pentru satalătățirea situației peisontilului ceferist D. ing. I. Macovei, ministrul lucrărilor publice și al comunicațiilor, în ședința din 17 Iulie a Comitetului de direcție CFR a aprobat: 1. Cu începere dela 1 August se anulează reținerile din salariu pentru amenzile dictate în trecut. 2. Ratele de împrumut ale personalului CFl se reduc la jumătate ca valoare prin dublarea numărului ratelor de plată. Solicitudinea arătată de d. ministru I. Macovei, față de personalul ceferist, este in legătură cu manifestările de muncă și disciplina model a întregul"* personal ce cu atât devotament și patriotism înțelege să-și servească instituția și Țara, și suf PÄ AVOCAȚII REFUGIAȚI Uniunea avocaților din România face Un nou apel călduros către toți confrații ca să contribue la fondul pentru ajutorarea avocaților refugiați. __ Sumele subscrise până în prezent: Emanuel Pantazi lei 10.000; St. Marinescu-Bolintin 16.0OO; Emu Ottulescu 16.0OO; Alexandru din Paul 10.000; Costel Petrescu-Prahova 10.000; Hurmuz Asnavorlah 10.000; Cotty Stoicescu 5000; Dimitrie Grozdea 5000; Henri Trenbischi 2500; Aurel Vaslie 2000; Jean Hann 1000; Ecaterina Erhan 1000; Roger Micescu 1000; Casa de Pensiuni a Baroului Ilfov 30.000; lista d. avocat Constantin Algiu 31.500; lista d. avocat Traian Dimitriu-Șoimu 6100; lista consiliului superior al avocaților publici 8000; George Rusu 1000; alți avocați 7250; Banca Națională 190.000; Baroul Timișoara 76.000; Venitul pe artul 1940 al „Fondului președintele constantin L. Naumescu“ 25.000. Depunerile se fac la Uniunea avocaților. O slujbă pentru refugiați la Mănăstirea Antim Dumindcă 21 iulie la Sf. Mănăstire Antim din Capiatla a avut loc o nouă slujbă religioasă pentru refugiații din Basarabia și cei căzuți la atonie cu prilejul păgâneștei cotropiri a pravoslavnicului pământ basarabean, Sf. Liturghie a fost săvârșită de un Sobor de arhimandriți refugiați printre care Arhim. loil Babaca, Arhim. dr. Antim Nica, Arhim. Benedict Ghiuș, protosinghel Nicodim Ioniță, Ierom. Artende, etc. O mișcătoare cuvântare a fost rostită de P. G. preot Grigore Pișculescu profesor universitar. La slujbă a asistat P. S. S. Grigorie Leu, Episcopul Hușilor și un mare număr de credincioși. Pentru Dotinii abonați Se aduce la cunoștința Domnilor Abonați din Ca*pitală că, întârzierile în sosirea ziarului de domiciliu nu se datoresc unei neglijențe din partea noastră. Direcțiunea Generală a Poștelor din cauza centrării personalului când a desființat Cursa specială care distribuia ziarele în* tre 6—8 dimineața. Până la reorganizarea acestei curse am fost în* stiințați de Direcțiunea Generală P. T. T că ziarele se vor distribui CU prima cursă de diminea* ță. AJUTORAREA COMERCIANȚILOR VENIȚI DIN BASARABIA ȘI BUCOVINA DE NORD La sediul Sindicatului alimentar’ central din Calea Victoriei nr. 54 s’a ținut ședința comitetului de conducere. Au luat parte d-nnl: Ignat Mircea, deputat A. Cernea, Gh. Teodorescu, I. Râcaru,, V. Covaci, C. Ionescu, Georgescu, R. Stăvaru, N. Coîetti, Rădulescu, N. Zissu, V. Bosculescu, C. Puțureanu, etc. Ajutorarea comercianților refugiați D. Ignat Mircea munca stăruitoare depusă evidențiază pentru soluționarea revendicărilor comerțului alimentar. Arată rezultatul demersurilor făcute la autorități în ce privește orele de închidere, depunerea meselor pe trotuare și regimul restaurantelor. Arată apoi situația grea a comercianților refugiați dia și Bucovina, făcând din Basaraun apel călduros pentru ajutorarea lor la reîntemeierea căminului pierdut și reluarea activității lor profesionale. In acest scop d-sa prezintă o listă de subscripție pe care cei de față au și subscris anumite sume ce vor fi depuse Uniunea camerelor de comerț pentru ajutorarea comercianților refugiați. D. deputat A. Cernea, exprimă în numele Sindicatului Alimentar mulțumiri d-lui subsecretar de Stat Petre Logadi pentru ingâduirea ca bodegile și cârciumile să fie deschise până la ora 23 și a restaurantelor până la ora 1 noaptea, precum și pentru autorizarea repunerea meselor pe trotuare. Deasemenea mulțumește și d-lul M. Gr. Romașcanu, consilier general al aprovizionării de la Ministerul Economiei Naționale pentru modul alcătuirei noului regim al restaurantelor. D. I. Răcaru face o amplă expunere a modului cum trebuie aplicată decizia de raționalizare a cărnei și a regimului localurilor de consumație. D. Gh. Teodorescu atrage atențiunea că în ce privește menul fix el este obligatoriu pentru localurile de lux și clasa I-a, celelalte localuri fiind scutite, urmează să se respecte întocmai noul regim prevăzut în decizia ministerului economiei naționale. După ce mai vorbesc d-nii V. Covaci, R. Stăvaru, Niță Popescu, A. Cernea, Totii Cristea, M. Dragomir, N. Cioboată și Cosma se cooptează în Georgescu comitetul central de conducere d-ni V: Alexandru Argesiu, Mihail Șchiopul Valeria Constantinescu, Gh. Meteleanu, Poenaru Niculae, N. Zissu, Grigorescu Ștefan, Ionescu Petre, Amărășteanu T. Ioan, Dumitrescu Const. și C. Puțureanu. » Oradina COLOS TOI, fl.88.56 In fiecare seară ora 8.45 UN SPECTACOL ÎNCÂNTĂTOR DE MARI PROPORȚII UN VALS CA PE VREMURI Comedie operetă de NSTȘOR CONSTANTINESCU Muzica de MIȘU CO.WANTINEHGU, NELLO MANZAÎTI Și ION VA8ILESCU .✓ TIMPUL RAR RE OK, VORBIND PUȚIN FOARTE DES SPREA ÜLT CUPOANE începe la STR. LIPSCANI 73 LUNI 22 IULIE crt*ß 30-50 ° o Reducere la toate cupoanele de Mătase și Stofe Moartea generalului Nicolae Uică Eri după amiază la ora 3 jum. a încetat din viață, la locuința sa din str. Traian 179, generalul de corp de armată Nicolae Uică. Generalul Uică a murit în vârstă de 62 ani. Era originar din Giurgiu, iar războiul l-a făcut cu gradul de maior. A fost apoi director de studii și profesor la școala militară de ofițeri de Infanterie, Comandant a brigăzii de Infanterie Constanța, inspector al Infanteriei, comandant al Corpului VI Armată și ministru al Apărării Naționale. Generalul Nicolae Uică a încetat din viață după o lungă și grea suferință, înmormântarea va avea loc Marți la orele 18, la cimitirul Bellu. PARADISUL PIERDUT AL CÂINILOR Continuare din pug.la Cum pătrunzi, spre exemplu, într’o mahala, după ora zece seara, „concertul“ lor îți sparge urechile. Au niște coarde vocale și veleități muzicale de te îngrozesc, incepe unul de la un capăt a uliței, continuă altul — de la celălalt colț al mahalalei și, la scurtă vreme, gamele lor, corul câinilor — te asurzește. Și, fiindcă a venit vorba despre câini nu trebue să uităm și pe vrăjmașele lor de veacuri, pisicile. Aceste viețuitoare feline — ca să nu fie mai prejos de dușmanii lor câinii în domeniul muzical — se adună, în nopțile cu lună, pe acoperișuri și începe și ele să... concerteze. Miaună coristele acoperișurilor— cât sunt de numeroase öi și alea acum Vara —, de se transformă somnul cetățenilor în negre coșmaruri. Direcția veterinară, dând poruncă să fie culeși câinii de pe stradă — a ținut să adauge că de lătratul câinilor și mieunatul pisicilor “• nu s e ocupă ea. Pentru că nu credem însă că Se săvârșește, prin aceste faptă neomenească. Asta razii, o ar ln« durera inima miloasă a bucureșteanului care iubește atât de mult animalele Încât rabdă el de foame decât să-și vadă câinele sau pisica flămânzi. E numai o măsura de higiena, Ne ferim de turbare punând bobniți câinilor și nelăsându-i să mai umble pe toate ulițele difuzând cumplitul morb. Și ca dovada că e așa, să înfățișăm cetitorilor un aspect de la sanatoriul unde sunt internați și Îngrijiți câinii și pisicile bolnave. Acest spital există aievea. El se află la facultatea de medicină veterinară din București. In două saloane mari— in cuști cu gratii de fier — sunt așezați câinii și pisicile bolnave. Li se fac operații, raze, Injecții și sunt tratați de doctori așa ca și oamenii. Totdeauna sanatoriul e plin de pacienți. Bolnavii, aduși acolo cu diferite dureri, sunt lecuiți cu grijă și milă. Că ei se comportă uneori ca niște adevărate... animale, asta e altceva. Unui câine adus de la Focșani urma să i se facă, acum câteva săptămâni, operație la piciorul bolnav. Câinele — o javră de rasa aproximativă — a prins de veste și a vrut să joace o festă profesorului universitar care urma j „Muzica“ nu sfârșește până la ziuă. Uneori „coriștii“ se întâlnesc și se îneaeră. Scherlăiturile, lătrăturile și larma e desprinsă parcă din infern pentru a teroriza pe bieții cetățeni. Lătrau acești câini din București de o mie de ori mai strident și mai mult decât legendarii câini... dela Giurgiu. Jalbele și reclamațiile — cari sunt destul de numeroase — să se adreseze poliției contra sgomotului. In București — după cum se știe— mașinile nu au voe să claesoneze. De o sută de ori mai numeroase decât claesoanele automobilelor sunt insagurițele muzicale ale câinilor și pisicilor. Culegându-i de pe uliți *— împrijinându-le numărul prin raziile făcute de hingheri “■ se va micșora, desigur, și numărul acestor craesoane stridente creiate de natură Căci, altfel, nu i se poate pune stavilă. Cum am putea altmintrelea întrerupe concertul coristelor de pe acoperișuri și al miilor de câini de la mahala sau din fiecare etaj al block-haus-urilor ? Și AL PISICILOR sâ-l opereze. Dimineața, când infernul a venit să sape bolnav și să-l ducă în sala de operație a constatat că ii lipsea... piciorul care urma să fie operat! Ce se întâmplase? în timpul hoptei, Câinele văzând că îl doare atât de cumplit piciorul s’a hotărât să-l... mănânce și să scape de dureri. Și l-a mâncat. Și-a ros, până la os, propriul său picior, Iar dimineața, când urma să facă operația, era făcută și... digestia. Cu excepția surprizelor asemănătoare, spitalul câinilor și al pisicilor seamănă la fel ca toate spitalele. El arată încă odată că iubim animalele cu pasiune iar acuma când suntem nevoiți să le dărâmăm paradisul — orice s’ar spune — ne doare inima. Dar trebue să o facem. Și foarte curând Bucureștiul va deveni un paradis pierdut al câinilor. O PLÂNGERE CONTRA GÂȘTELOR Acest spital HU ȘI Ute — desifyur — fost un reporhiut de faja, în tmp ce scriem aceste rânduri ne disiteasă însă la redacție d-na Antoniu de pe strada Moșilor 131. Biata femee, după ce a făcut jale la circumscripție, la prefectură e poliție, în toate părțile, a venit la noi, crezând că i se dt da afli’ tor ca să scape de necazul în carie se află. D-na Antoniu — ne spune dânsa— are un Vecin care, într’o Curte de doi metri pătrați, ține un cârd întreg de gâște și de rațe. Lucrul e foarte frumos. Desigur că vecinul dumneaei e un om gospodar. Ce o supără pe d-na Aritdniu și pe ceilalți mulți vecini e făptul că nici ziua nici noaptea nu pot avea o clipă de liniște și de odihnă. Rațele și gâștele sunt cele mai gibralive viețuitoare de pe fața pământului. Nervii chiriașilor, puși la grea încercare, au suportat o vreme, dar cu toată bunăvoința locatarilor *— cari, desigur, iubesc și ei gâștele și rațele — n’au mai putut îndura permanentul colocviu al rațelor gâște și rațe. Și-au rugat vecinul să plece cu ele la mărginea Bucureștiului, undeva la țară, la malul gârlei, dar în zadar. Omul voia să-și crească rațele în centrul orașului. Au urmat reclamațiile. Dar ce rezoluție se poate pune pe o jalbă contra rațelor și a gâștelor? Totuși, noi inserăm și această durere a cucoanei terorizată de guralivul cârd de rațe și gâște eitordine. Const. Virgil Gheorghiu Coristele de pe acoperișuri SANATORIUL CÂINILOR Citiți No. 26 din TIMPUL familiei Timpul pentru toți 12 pagini in culori •* ^ Compania Vasilîu-Birlic — Grădina Volta-Buzești In fiecare seară la ora 9 jum. marele succes fnceMfitul Farsă muzicală în 3 acte de Stroe, Vasilache și Cristodulo Muzica de La pupitru VASILACHE DENDRINO Vasilu-Birlici"Nora*Piacentîni, Virgi* nica Popescu, Puica Periețeanu, Borneo Lăzărescu și Ionel Țăranu. Biletele se vând toată ziua la cafeaa Teatrului. Tel. 5.66.49 și dela 4—8 d.a. la Savoy, Tel. 3.55.03. M -NOUA PIACENTINI si VASILIU BIBLICI f