Timpul, octombrie 1940 (nr. 1228-1258)

1940-10-14 / nr. 1241

V f T i 91 ADMINISTRAȚI« BUCUREȘTI, Strada CONST. MINLE, 15 TELEFON • f R­­<la­­ția și Administrația 8.05.44, l Tipogra­fia 3.42.23 ——— »BONUMENTE In țară:­­ In străinătate: Un an 700 lei, 8 luni tariful in funcțiune !'«•>r­M 1 & “ssau pentru bănci­nstitutii și ad­ții publice 1000 lei anual Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni taxa de francare plătită în numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P­T­T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar. ..TIM­PUL“ S. A. Í? înscris sub No 202 Trib­afon Prim-Redactor: MIRCEA GRIGORESCU K LIMBA ROMANA după ultiMele scrieRi de Profesor C. I Râdulescu - Motru Președintele Academiei ROMâNe ALATURI DE ATLASUL LINGUISTIC ROMAN, PENTRU COMPLECTAREA ACESTUIA, SA PROCEDAM DE INDATA LA ÎNTOCMIREA ATLASULUI BIOTIPOLOGIC AL POPORU­LUI ROMAN, PENTRU CA NUMAI ATUNCI VOM AVEA PE DEPLIN ÎNȚELEGEREA STRUCTUREI ȘI A DESVOLTARII ____ LIMBEI ROMANE. I­n anii din urmă, au apărut, asupra limbei române, câteva scrieri, care prin importanța și originalitatea cuprinsului lor, depășesc interesul specialiștilor filologi, ele punând probleme pen­tru întreaga noastră mișcare cultu­rală, probleme care cer colabora­rea, ba chiar organizarea muncii în comun cu mulți alți specialiști. Este de altminteri cazul mai tuturor scri­­erilor de mare valoare. Ele aduc, nu numai în specialitatea lor, dar și dincolo de specialitatea lor, îndemn spre noi cercetări în domeniile ști­ințifice învecinate. Așa se explică, în trecutul nostru cultural, strânsa colaborare dintre istorici și filologi. Noi am avut o dată pe cercetătorul istoric și pe cercetătorul filolog în aceeaș persoană, pe Marele B. P. Hașdeu. De astă dată filologia duce spre o completare tot așa de intere­santă. Este vorba de problemele pe care ea le pune privitor la substra­tul limbei române, și care nu se pot rezolva de­cât prin cercetări de an­tropologie și psihologie. Scrierile, la care făceam aluziune mai nainte, au ca autori pe d. pro­fesor Al. Rosetti și pe d. profesor Sextil Pușcariu. Scrierea celui din­­tâi este apărută în două volume, a­­nul trecut, în a 2-a ediție, sub titlu Istoria limbii române; a celui din urmă este apărută săptămânile tre­cute, sub titlu Limba română,. Vo­lumul I, privire generală. Cititorul acestor două scrieri nu poate decât să admire bogăția docu­mentară de, care fac dovadă autorii lor, și cum bogăția documentară este în știință totdeauna în parte moștenită, cititorul admiră, deodată cu acești doi autori, și pe Înaintașii lor în filologia română. Alături de bogăția documentară, tot așa de ad­mirabilă este iscusința interpretării. Cititorul înțelege, cum limba ro­mână a luat naștere, cum se ex­plică diferitele ei împrumuturi din limbile popoarelor învecinate, după care legi s’a influențat limba co­mună de graiul individual, și în conformitate cu aceste legi, cum s'au format diferențiările de pro­nunțare și de vocabular pe întinsul teritoriului, unde s’a vorbit limba română, etc., cu im cuvânt, cititorul după cunoștințele dobândite din a­­ceste scrieri, are satisfacția să se simtă, cu lumea acelora care vor­besc la fel cu dânsul, mai împriete­nit ca nainte. Cu toate acestea, este o întrebare, la care cititorul acestor scrieri este invitat doar, să se gândească, fără a primi un răspuns lămurit, între­barea, pe care în mod popular am putea-o formula în chipul următor, la care tip de om aparține substra­tul sufletesc, care a născut și a în­treținut unitatea graiului românesc in decurs de atâtea veacuri? Căci limba vorbită nu este, ca o căciulă de împrumut, pe care să o poți trece de pe un­ cap pe altul, și încă și că­ciula nu merge pe toate capetele; limba vorbită este ca tulpina de arbore; ea se ridică din anumite ră­dăcini și se înfățișează cerului n­-Comtinuare în parjina 3-a DOTAREA SI INSTRUIREA ARMATEI ROMÂNE Sosirea primului eșalon al misiunii militare germane in România, sub conducerea doior Generali de Divizie Hanesen și Speidel C­OMUNICAT Guvernul trecut a cecut concursul Germaniei pentru dotarea armatei și instruirea ei cu nouile metode și mijloace de luptă. Generalul Antonescu g­ăsind excelentă ideea, și-a însușit-o. . Dând, cu bunăvoință și prietenie, curs acestui apel, Germania a decis trimiterea unei misiuni militare. [ Primul eșalon al acestei misiuni sub comanda d-lor Generali de Divizie Hanesen și Speidel a so­sit astăzi în București.­­ Pe timpul trecerii prin Transilvania, populația a făcut o entuziastă primire glorioșilor reprezen­tanți ai Armatei Germane. I i?­t \ 14 PAGINI 3 LEI ui Post german de apărare antiaeriană, pe coasta Mânecii Atrocitățile maghiare în Ardealul continuă I­OCHITORII COMUNEI MASCA AU FOST ARȘI DE VII IN PROPRIILE LOR GOSPODĂRII, IAR POPULAȚ­IA COMUNEI IP, IN NUMĂR DE 400 SUFLETE, A FOST EXCEIilIfATĂ Atrocitățile comise în Ardealul ocupat de către oficialitatea ma­ghiară continuă și ele sunt pe cale săi cunoască o și mai mare intensi­tate după ce contele Teleky a anunțat de la tribuna Camerei ungare că va proceda la expulzarea altor intelectuali români. In cele ce urmează vom înfățișa cetitorilor noștri o nouă serie de fărădelegi comise pe întreg cuprinsul Ardealului de Nord. UN URMAȘ AL EPISCO­­PULUI MARTIR SAVA BRANCOVICI Astfel în ziua de 4 Octombrie, 333 Intelectuali­ români din Oradea, in frun­te cu P. S. S. Episcopul Popovici al Oradiei, au fost arestați, închiși în pe­nitenciarul local, alături de răufăcă­tori, supuși unor torturi morale cari amintesc inchiziția, batjocoriți și puși în situația de a vedea, sub ochii îngro­ziți ai femeilor și copiilor lor, cum i se pregătește execuția prin Împuș­care. După ce victimele au fost intri­cate în felul acesta, au fost porniți la gară pe jos, îmbarcați în 7 vagoane de marfă și duși prin Ungaria unde, după ce au fost percheziționați, a doua zi, la orele 11, au fost trecuți în România prin punctul de frontieră Curti­ci. Martorii oculari povestesc că în fie­care vagon au fost înghesuiți 40 de persoane și că vagoanele au fost sigi­late până ce au ajuns în România. A­­restările s’au făcut prin surprindere așa că nici unul din cei 283 intelec­tuali nu au pututu lua acte, bani sau rufărie cu el. P. S. S. Episcopul ortodox al Ora­diei a fost, în deosebi, ținta batjocu­rilor maghiare. S’a r­eeditat astfel, în veac nou, suferințele de martir ale marelui Vlădică, Sava Brancovici. ORAȘELE ARDELENE SUNT DEZERTATE DE ROMÂNI Dar seria suferințelor la care sunt supuși românii e fără de sfârșit. E­vacuările iau aspectul unui adevărat schimb de populație, executat bine­în­țeles numai de unguri. Astfel în ziua de 4 Octombrie au fost expulzați, din Cluj, 200 familii. In ziua de 6 Octom­brie au veni încă 736 români, cărora li s-a alăturat 6 germani și 4 italieni. In schimb din România au trecut, de bunăvoe în Ungaria, 47 unguri și 4 germani. Celor de mai sus trebue să li se a­dauge, pentru aceiași zi, numeroasele familii expulzate prin punctele de frontiera Ciumeghiu, Mersig, Hidișel și cele 70 familii de coloniști care au pătruns în țară prin punctul de fron­tieră Sibișel, din Bihor. Toți acești expulzați declară că au trebuit să părăsească localitatea în care se aflau în maximum trei ore, că au fost percheziționați și despuiați de toate valorile; că­ in Dej au fost ri­dicați de poliție absolut toți intelec­tualii români; că aceiași soartă ii aș­teaptă și pe cei din Târgul Mureș și că funcționarii, români de origină, dacă nu știu ungurește sunt imediat concediați. Trebue­ reținut faptul că ungurii nu mai admit în Ardealul de Nord nici un fel de transacție cu bunurile apar­ținând românilor și că perchizițiile, la domiciliu, se fac de câte 3-4 ori pe noapte. ARD SATELE SĂLAJU­LUI Dar se pare că expulzările, cu întregul cortegiu de umiliri, a­­amintit mai sus nu ajunge. De aceia pe unde trec honvezii nu rămâne de­cât scrumul care amintește de pro­­cedeurile hoardelor venite din fun­durile stepelor asiatice, însetate de pradă, după ce prin Marele Zid li se închisese posibilitățile de a jefui Im­periul Ceresc. Se pare că cea mai mare nenoro­cire s’a petrecut în comuna Ip, din Sălaj, unde toți locuitorii au fost executați în primele zile ale intrării armatei maghiare. Execuția a avut loc în timpul nopții. Au căzut 1­00 de bărbați, femei și copii cu toții având o singură vină: aceea de a fi Români. Continuare în pagina 3-a Unui avion de bombardament i se s­chimbă­ motoarele, după mai multe sboruri DE EXPORTUL PRODUSE PETROLIFERE IN GRECIA $■ TURCIA Din sursă autorizată se comunică cum că exporturile de produse pe­trolifere din România în Turcia și Grecia nu au fost oprite. Guvernul Român a luat însă mă­suri pentru instituirea unui control sever ca aceste produse să nu schim­be țara­­e destinație. É fondator: Grigore Gafencu Directive cu caracter economic date de Conducătorul Statului Complectarea directivelor date anterior Președinția consiliului transmite Partea I a Directivelor definitive, cu caracter economic, pe care d. general Antonescu le-a dat guvernului în ședința consiliului de cabinet care a avut loc la 11 Octombrie. 1.­­ Prin directivele sumare date, când am fost la Ministerul Economiei Naționale, am indicat, numai in linii foarte mari, cadrul politicii economice a Statului. 2. — Pentru a învinge dificultățile economice ne trebuie ! — un program de realizări ime­diate, și — un program de realizări în timp și pe etape. Realizările pe baza acestor două programe trebuie să meargă in pa­rale!. 3. — Nici un program nu poate fi schițat și cu atât mai puțin nu poate fi înfăptuit dacă nu se cunosc disponi­bilitățile. Evaluarea disponibilităților și a sto­­curilor, ținerea permanent la curent evidenței lor și a posibilităților stau la baza edificiului economic ce vrem să clă­­m. Aceasta atât în agricultură cât și în industrie. Numai plecând dela posibilități, adică dela realități, putem, pe de o parte, alcătui programe realizabile, iar pe de altă parte putem evita munca inutilă și sterilă care descura­jează și provoacă pierderi de timp și de avuții. 4. — In primul rând însă, țin să subliniez că viața economică nu se va putea însănătoși, atâta timp cât va fi copleșită de o fiscalitate sălbatecă, complicată și improvizată sub presiu­nea necesităților bugetare. Ea este principala cauză a dezechi­librului dintre prețurile agricole și in­dustriale. Dau câteva exemple edificatoare : Taxele fiscale la metrul de postav s’au ridicat la 214 lei aproximativ, de la 9 lei cât erau in 1929­­ — la ciment dela 850 lei de vagon la 9.000 lei ; — la var dela 154 lei de vagon la 1.120 lei . Țăranul plătește de fiecare cămașă pe care o cumpără numai cu diverse timbre, 22 lei. La benzină taxele se ridică­­a 13.400 lei de vagon pe când preța ei la rafinărie este de 2.200 lei. Cifre edificatoare și concludente, pentru cine se oprește asupra lor. Fiscalitatea excesivă secătuește via­­ța, oprește circulația și aruncă orga­nismul Statului într-o boală care îi poate fi fatală. 5. — De aceea trebue cu un minut mai de­vreme să faceți în primul rând ordine t­a această privință. Trebue un plan chibzuit, trebue me­todă ; trebue perseverență; trebue cap în opri­­rea lui. SIMPLIFICĂRI LA IM­POZITE 6. In primul rând trebue simplifi­cate în impozite și în formalități. 7. Impozitele complicate dau naște­re la abuzuri. Incuibarea și practicarea corupției își are izvorul aici. Și fiscalitatea excesivă și complexi­­­tatea ei sunt consecința firească a regimului de jaf in banul public și a destrăbălării care a domnit și domne [UNK]­ște, încă, pentru că nu se poate înlă­tura de la o zi la alta, în administra­țiile publice. Noul regim trebue să revizuiască întreaga administrație, să facă ordine și economie in administrarea finanțe­lor Statului, județelor și Comunelor. Ca o consecință să se reducă chel­­tuelile, fiindcă numai astfel vom pu­tea trece de la un regim de rozătoarei la un regim de albine lucrătoare. Să avem curajul să atacăm pro­­blema în plin și pe față. Toată lumea trebue să înțeleagă că dacă vom continua astfel, pierim. 8. Avem 381.000 funcționari în loc de 180.000 căt ar trebui să avem. Descongestionarea Statului de func­­ționari este o problemă de viață și de moarte pentru Stat. Descongestionarea nu este insă cu putință, fără a cre­a o problemă gra­vă socială, decât dacă se execută e­­nergic, fără cea mai mică ezitare și fără pierdere de timp românizarea vieții economice și în special a indu­striei și comerțului. Către industrie și către comerț, trebuie îndreptați, cu concursul ajutorul Statului, și tineretul și func­ți­ționarii pe cari ii vom trece in cadrul disponibil. Este marea și acuta problemă. Aceasta privește prezentul. Pentru viitor, trebue să luăm mă­suri să nu mai cădem în greșala în care ați căzut predecesorii noștri la conducere. Din statistica ce vi s’a prezentat ați văzut că învățământul nostru public a fost astfel dirijat, încât 75 la suti din absolvenții diferitelor școli au fost forțați să se îndrepte către Stat pen­tru că numai astfel puteau să-și câștige existența. Trebue să inversăm problema.­­ Deci, reforma învățământului pu­blic nu mai poate întârzia nici o clipă. Trebue format Și îndrumat tinere-Continuare în pagina 3-a D. general ION ANTONESCU Conducătorul Statului Americanii din Shanghai sfătuiți să părăsească orașul SHANGHAI, 12 (Rador).­­ Con­sulul general al Statelor Unite a a­­dresat o circulară tuturor cetățeni­lor americani stabiliți în oraș, în­­demnându-i să părăsească orașul în­dată ce le va fi posibil. Membrii de seamă ai coloniei a­­mericane consideră situația ca foar­te gravă și îndeamnă la rândul lor pe ceilalți americani să urmeze sfa­tul consuluj general. situația internațională SPRE O DESTINDERE IN EXTREMUL ORIENT? Posibilitatea intrării in război preocupă cercurile politice și condu­cătoare ale Statelor Unite. Unele gazete americane afirmă că cercurile militare și navale din Was­hington ar fi „foarte preocupate” de zvonurile cu privire la eventuala in­trare in războiu a Statelor Unite, care ar urma să se producă „în cursul săp­tămânilor următoare”. Dacă vor in­tra in război, americanii, spune „New York Journal American”, ar putea fi angajați fie în războiul european, fie într-un război în Extremul Orient, „ba chiar, continuă ziarul, într’un răsboi pe două fronturi”. Opiniile cercurilor competente, cu privire la gradul de pregătire al Sta­telor Unite ca să poarte un­ răsboi, sunt însă împărțite. Cercuri bine in­­formate ne spune corespondentul din New­ York al agenției DNB, declară că Statele Unite nu sunt pregătite de răsboi și că deși industria Statelor U­­nite „poate avea o mare producție”, „ea nu este azi in stare să asigure li­vrările pentru Anglia și simultan să fabrice pentru Statele Unite tot ma­terialul de răsboi de care ele au ab­solută nevoe”. Alte informațiuni prezintă, însă, ca posibilă o hotărâre a Statelor Unite potrivit căreia ele să cedeze Angliei materialul de răsboi fabricat până a­­cum pentru nevoile proprii, urmând să-și organizeze stocuri no­i. O ce­rere în acest sens urmează, după DNB, să fie supusă de președintele comisiunii britanice de cumpărături, d-lui Morgenthau, secretarul tezauru­lui, „invocând rapida prefacere a tacticei militare”, care face necesară „neîncetata modificare a materialului destinat războiului modern” și ar jus­tifica măsura Americii de a pune la dispoziția Angliei materialul de răz­­boi fabricat până acum și care „dacă ar fi stocat, ar putea să apară peri­mat într’o foarte scurtă vreme”. Protestele împotriva intrării în răz­boi a Statelor Unite se fac și ele au­zite tot mai categoric. D. Wilkie, can­didatul partidului republican la alege­rile pentru președinția Statelor Unite, a afirmat că „nici un soldat ameri­can nu trebue să plece în Europa”, iar senatorul democrat Wheler arată că „un război cu Japonia ar însem­na implicarea automată a Statelor fi­nite și în războiul european”, astfel că, spune d. Wheler, ,,nu numai Europa și Asia, ci și Statele Unite s’ar alege numai cu foametea și mi­zeria”. Dar observatorii diplomatici ameri­cani cred că pot semnala o destinde­re a raporturilor dintre Statele Unite și Japonia, datorită faptului că, spun aceiași observatori, „Japonia și-a dat seama de gravitatea situației în urma fermității atitudinei americane”. Se precizează, în acelaș timp, că destin­derea relațiilor dintre Tokio și Was­hington nu înseamnă­ totuși o cauză pentru modificarea programului de pregătire a apărării naționale și că, pentru viitor, Statele Unite nu se vor baza „pe declarațiile mai mult sau mai puțin oficioase făcute la Tokio, ci pe actele Japoniei, în deosebi, în Indochina! UN DOCUMENT ACUZATOR Ordinul de expulzare a Rouralrelor din Transilvania 1949 pMé&CT 4. Magymr&rasmg teriIsleréi azonnali hotólh/ai családjával együtt Felhívom, hogy elszállítása céljából a legsz úkaégeaebb útipodgyásmzaI (esetleg takaróval, valamint egy napi hideg élelemmel) ezen parancsom vétele után 3 belül, de legkésőb­ben 14 óráig a pályaudvaron jelenjen m**p Feiebbezésnek helye nincs Documentul acesta, care se adaugă la dosarul de acuzare împotriva barbariilor maghiare, este origi­nalul unui ordin de expulzare remis unui intelectual român din Cluj. Iată traducerea lui­­ Cluj: 4 Octombrie 1940 DOMNULE. Vă expulsez, cu efect imediat, împreună cu întreaga familie, de pe teritoriul Ungariei. Vă atrag atențiunea că, în vederea plecării, să luați lucrurile strict necesare (eventual o pătură și hrană rece pentru o zi). In baza acestui ordin va trebui să fiți prezenți pe peronul gării, în cel mult trei ore, dar cel mai târziu la orele 14. Posibilitate de a apela acest ordin nu există. Comandamentul militar al orașului É

Next