Timpul, decembrie 1940 (nr. 1289-1312)

1940-12-01 / nr. 1289

? V y * »8DACTIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI. Strada CONST.­ MILLE. 15 Redacția și Administrația 3.05.' TELEFON: Tipografia 8.42.23 »ROU­­MEN­TE in tară: an an 700 tei: 6 luni 350 lei: 3 'ani 200 lei In străinătate: Tariful In funcțiune de convențiile poș­tale internaționale Pentru bănci, instituții și ad­ții publice 1000 tei anual Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Tara de francare plătită în numerar conform aprobării Directiunei Cenerale P­T­T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar. ..TI­M­PUL“ S. A. R fI scris sub No. 202 Trib, nfov Prim-Redactor: MIRCEA CRICORESCU Azi are loc la CASA VERDE reînhumarea osemintelor CĂPITANULUI și a celor 13 martiri legionari PELERINAJUL DE BRI DE LA BISERICA SF. ILIE GORGANI De două zile Capitala s’a îmbrăcat în zăbranie de doliu și în verdeață. Doliul unui neam încrâncenat de du­rere pentru unul din cei mai buni fii ai săi, care pornește pe calea fără în­toarcere, verde, simbol al trăinicii și al biruinții legionare. Prin moarte Legiunea a biruit fi­e dincolo de moarte biruința și se în­­vrăstează cu trăinicia veșnic tânără și biruitoare a codrului românesc. De cu seară, de-a lungul parcursului pe care-l va străbate tristul cortegiu, cecel s av arborat tricolore îndoliate și de la balcoane au­ început să fluture falduri mari verzi pe care au fost de­semnate garduri mari negre — sim­bolul biruința legionare, cruci mari albe — semnul martirajului poporului român dealungul veacurilor — și chi­pul aureolat al Căpitanului, rupt ca 1 din­­ legendele inspirate ale norodului. De două zile Capitala plânge, plâns dfe norod oropsit care își jeluește eroii de epopee. Pe străzile din jurul bisericii Gor­­gani coloane nesfârșite de oameni cu lumânări și flori în mână, aliniate fru­mos de ordinea legionară, au stat din zori și până în mori sub burnița rece a toamnei, ca să-și poată a­­runca pentru câteva secunde, pen­tru ultima dată, privirile pe ră­mășițele pământei și ale morților le­gionari și pentru ultima dată să în­genuncheze la căpătâiul lor, pentru a le aduce ultimul semn de recunoștință și ultimul jurământ de credință. ‘ A fost atât norod dornic de câteva clipe de reculegere la căpătâiul celor care au știut să jertfească tot, până și viața, pentru dreptatea și ridicarea Neamului! Fiecare tren a adus pelerini din toa­te unghiurile țării și cu fiecare trft­n s’au revărsat în Capitală tot mai mul­­te lacrămi. SERVICIILE RELI­GIOASE In tot cursul zilei de ori și a nopții, soboare de preoți, din Capitală și pro­vincie, s’au rânduit în jurul sicriilor din biserica Sf. Ilie Gorgani și au o­­ficiat servicii religioase. La ora 4 d. a. un sobor de preoți greco-catolici a oficiat la rândul lui, un serviciu religios. La slujbele religioase au asistat tot timpul membri ai familiei legionarilor martiri și comandanți legionari. PROGRAMUL PROCE­SIUNII Astăzi, la ora 7 dimineața un so­­bor de preoți va începe Sfânta slujbă a Prohodului. La ora 9 dim. se va oficia o litur­­ghie la care vor asista: membrii gu­vernului în frunte cu Conducătorul Statului, reprezentantul M. S. Rege­lui, reprezentanții Corpului diploma­tic, trimișii speciali ai Marelui Reich, ofițerii generali din Capitală Ca re­prezentanți ai armatei, capii autori­tăților civile și militare din Capitală, toți comandanții legionari. Onorurile vor fi date de către uni­tățile militare și unitățile de coman­dament legionare din Capitală. PROCESIUNEA Intre orele 10,30-11 se va forma cortegiul funebru, care, pornind de la Biserica Sf. Ilie Gorgani va parcurge următorul traseu: b-dul Elisabeta, b-dul Brătianu, Piața Victoriei, b-dul Basarab, str. Banu Manta, calea Gri­­viței, Bucureștii-Noui, până la Casa Verde. Dealungul parcursului armata și co­loane de cămăși verzi vor da ono­rurile. De dimineață și până la ora 2 ju­­mătate când va avea loc înmormânta­rea, clopotele tuturor bisericilor vor bate a jale. Sosirea delegației germane EK­ la ora 4 d. a. a sosit pe aero­portul Băneasa, venind cu avionul dela Viena, Stattanhalterul Baldur von Schirach împreună cu d. Bohle, gauleiter și conducător al germanilor din străinătate, însoțiți de o nume­roasă delegație germană, pentru a a­­sista la funeraliile Căpitanului, De­cemvirilor și Nicadorilor. Pe aeroportul Băneasa înalții oas­peți au fost salutați în numele gu­vernului de d. Horia Sima, coman­dantul Mișcării Legionare și vice­președintele Consiliului de miniștri. O companie de onoare cu muzică și drapele, din aviație și un grup de le­gionari, din Corpul Muncitoresc au dat onorul. Mai erau de față o delegație din Hitlerjungend și un grup din Partei­genesse din România, cum și d-nii: Iasinschi, ministrul muncii, sănătății (Continuare în pag. 3-a) D. Al. Constant, ministrul Propagandei, de gardă la Biserica Sf. Ilie Gorgani LÂNGĂ CATAFALCUL CĂPITANULUI de St* A* Cosma A­ici, lângă căpătâiul de odihnă al Căpitanului, din Sfânta Bise­rică Hie Gorgani, s’a făcut deo­dată atăta liniște, încât cloco­tul asurzitor al amintirilor, care au pornit să se reverse tumultoase din lăuntrul meu pare că s’au Întipărit toate în ochii miilor de pelerini în­tristați ce defilează necontenit, cu pași vătuiți prin fața neprețuitelor moaște. Pâlpâie mii de lumânări și abu­resc valurile aromitoare de tămâie pe decorul verde, smuls din podoaba co­drilor de brad, din codrii aceia așa de dragi Căpitanului și voinicilor lui, a­­­cunci, când, cândva, desnădăjduiți de prigoana nemiloasă contra Neamului, visau — ca o ultimă afirmare a ro­mânismului — să-i colinde cărările cu flintele în spate pentru a împărți dreptate Neamului obijduit. Ca o litanie au început să adie cân­tările de preoți — ușurel, ușurel — iar din ochii Maicii Prea îndurerate au prins să se furișe bob'țe diamantin spre norodul îngenunchiat în fața ce­lor patrusprezece rade. Am rămas din nou singur, numai eu și cu cele patrusprezece racle stră­juite de lumânări. In adâncul meu amintirea s’a scu­turat ca de-o povară și din sicriul lui Învăluit un giul giu alb, verde și trico­lor, Ion Caratanase ș’a întruchipat aceea, gata de a porni din nou viforos la luptă. ...Se făcuse vreme rea. Toate mâ­inile văzduhului își dezlănțuise furiile asupra pământului, valuri de viforniță măturau totul în calea lor, purtând până departe trper­e de zăpadă. Noi eram cinci: la mijloc cu, în dreapta mea Csratanase, în Savin, pe margini Cos­tea și cu stânga Bul­găr­aș. Mergeam înlănțuindu-ne de brațe contra inforniței naturii și con­tra inforniței deslănțuite de furia oarbă a oamenilor. In spatele nostru, la trei-patru sute de metri un pluton de peste patruzeci de subofițeri de jandarmi, adunați din toate satele vecine, căc­­i regulat și amenințător. Nu spuneau nimic. In fața noastră, la poarta țarinii sa­tului spre care ne îndreptam pașii, două trei sute de oameni vociferau, înjurau și își arătau amenințători­le» teveile nestrujite. Se adunase acolo plevușcă îndobito­cită de rachiu a satului și întreaga mahala țigănească simbriașa la dife­rite mărimi electorale. Rachiul le fu­rase mințile și făcuseră sfânt stăpânilor lor că picior jurământ de le­gionar nu le vor călca prin vatra sa­tului. Pe piepturile a patru din noi stră­(Continuare în pag. 3-a) Comisia specială de reizuire a proceselor politice a decis Re­abili memoriei lui Corneliu Zelea Codreanu Comisia specială de revizuire a proceselor politice, a adus urmat­oarea decizie de reabilitare a memoriei lui Corneliu Zelea Codreanu: „Comisiunea, potrivit deciziei No. 1 din 1940 da­­tă de comisia pentru re­vizuirea proceselor politi­ce și a decretului-lege nr. 3.326 din 1940, art. 4, și art. 508 din proc. pen. de­cide: Declară fără valoare sentința tribunalului mi­litar S­­I al corpului 11 ar­mată București, privitoa­re pe defunctul Corneliu Zelea Codreanu și îi rea­bilitează memoria. Ordonă publicarea ace­stei hotărîri în Monito­rul Oficial pe cheltuiala ministerului de justiție precum și Intrun ziar din Capitală, la cererea d-nei Elena Z. Codreanu, soția Căpitanului’’. Textul desbaterilor, in pag. IlI-a Toți generalii și toată armata ro­mână fac zid neclin­tit in jurul Genera­lului Antonescu Dezmințirea unor știri tenden­­țioase ale postului­ de Radio Budapesta COMUNICAT Postul de Radio Buda­pesta a anunțat că un nu­măr de generali români aș­ fi desto •­­mată în urma evenimen­telor din 27 Noembrie 1940. Ministerul Apărării Na­ționale dă cea mai cate­gorică desmințire acestei știri neadevărate și ten­dențioase. Toți generalii români și toată armata ,a fost artót fi fost mult ca ~ori* când, fac zid neclintit in jurul Generalului Anto­nescu, Conducătorul Sta­tului Român* AZI, SERVICIILE PUBLICE, DIN TOATA ȚARA VOR FI SUSPENDATE COMUNICAT Sâmbătă, 30 Noem­brie, cu ocazia reînhu­­mării osemintelor Că­pitanului, a Nicadori­lor și a Decemvirilor, toate serviciile publice din întreaga Țară sunt suspendate. Magazinele și prăvă­liile vor fi deschise pâ­nă la ora 9 dimineața, apoi vor fi închise pâ­nă la ora 18, când se vor redeschide. DEZBATERILE ADUNĂRII GENERALE A COLEGIULUI MEDICILOR Reportajul în pag. 4-a Sosirea delegației germane care participă, la ceremonia reînhumarii ȘEDINȚA PLENARĂ DE ERI A CONFERINȚEI DUNĂRII Primii delegați ai Germaniei, Ita­liei și TJnnurei Sovietice reintorcân­­du-se din capitalele respective, a avut loc astăzi o ședință plenară a Con­ferinței Dunării, sub președinția d-lui ministru V. V. Pella, primul delegat al României. La ședință au participat toți mem­brii celor patru delegațiuni, însoțiți de numeroși experți. Conferința își continuă lucrările în­­tr-un spirit de colaborare, studiindu­­se diversele chestiuni înscrise pe or­dinea de zi. N­inge la Predeal PREDEAL. 29. — In tot cursul zilei de azi, a nins la Predeal și împrejurimi. Zăpa­da căzută atinge 15 cm. gro­sime. Temperatura este de —1f. In momentul telefonării, zăpada continuă să cadă li­niștit. Se crede că mâine zăpada v­r fi bună de ski. Citiți Timpul Familiei TIMPUL PENTRU TOJI Cea mai bună revistă românească (fondator: Grigore Gafencu MÂINE AU LOC LA ALBA IULIA MARI FESTIVITATI ORGANIZATE DE MIȘCAREA LEGIONARĂ nici:Președinția Consiliului de Miniștri comu­na 1 Decembrie 1940, cu prilejul aniversării a 22 ani de la Unirea Ardealului, vor avea loc la Alba Iulia, mari festivități, organizate de Miș­carea Legionară, la care vor lua parte d. Ge­neral Ion Antonescu, Conducătorul Statului Ro­mân și Șeful Regimului Legionar precum și d. Horia Sima, Comandantul Mișcării Legionare, care vor vorbi sufletului ardelenesc. D. Grecianu, noul ministru al României la Berlin, părăsește cancelaria Reich-ului, după depunerea scrisori­lor de acreditare. Alături, d. mini­­stru Vaier Pop Situația internațională și­ mersul răsboiului vom­unicareie engleze și germane scuuminim uav«TM în Marea Mânecii. O întâlnire mai importantă pare să se fi produs la ieșirea occidentală din Marea Mânecii, unde mai multe contratorpiloa­­re germane au dat o luptă cu distr­ugătoarele britanice. Comunicatul german privitor la această acțiune anunță torpilarea a două distrugă­toare engleze, dar comunicatul britanic recunoaște stricăciuni pricinui-4-n In o cînmiro unîl din n Qvigi «3 Forțele aeriene germane și britani­ce desfășoară, din nou, activitate In­tensă. Telegramele din Berlin subli­niază atacul dat Jos la Liverpool „de mai multe sute de avioane germane, cari au aruncat câteva sute de mii de kilograme de bombe explosive”. Știrile engleze privitoare la atacurile aeriene germane din noaptea trecuta confirmă „caracterul vast al raiduri­lor și arată în acelaș timp că, în două orașe din regiunea de sud-vest, pagu­bele sunt ceva mai mari decât se a­­rătase la început”. Operațiunile aeriene engleze s’au îndreptat, în spațiul aerian german, asupra orașelor Düsseldorf și Manheim, precum și asupra instalațiilor dela Politz și Stettin și asupra aerodro­murilor de la Coblenz și Eindhoven. Pe frontul din Sud, „amiralitatea britani­că anunță că aviația navală engleză a atacat simultan portul Lacki din insula Leris (Dodecanez) și Tripoli (Libia)”. O importanță deosebită acordă, atât cercurile navale britanice cât și cercu­rile și presa italiană, bătăliei navale care s’a dat Miercuri la Vest de Sar­dinia, între unități ale flotei britanice și unități­­ ale flotei italiene. Descrierile și comentariile italiene subliniază „în special atitudinea mari­narilor italieni, care grație desăvârși­tului lor antrenament, calmului per­fect și entuziasmului lor fără pereche, au dat tirului un ritm foarte mare, respingând imediat toate atacurile a­­vioanelor inamice, care încercau să le stânjenescă acțiunea navală”. Această luptă navală determină ziarul „Popolo di Roma” să declare că „flota italiană controlează în mod absolut Mediterana” și să afirme că­ „înfrângerea britanică înseamnă des­­mințirea cea mai categorică a propa­gandei tendențioase a d-lui Churchil, care se baza pe o pretinsă răsturnare a situației din Mediterana, ca­ urmare a atacului englez contra portului Ta­ren­to. Trupele dovedesc contrariul, scrie „Popolo di Roma”, și evidențiază că inițiativa a rămas tot de partea italienilor”. Comunicatul­ britanic asupra acestei lupte face o descriere teh­nică a ei, fără a trage nici o concluzie. ★ Din America vin știri despre cort­­tinuile pregătiri destinate înarmării și apărării naționale. Astfel corespon­dentul din Washington al agenției DNB anunță că „deputatul democrat Smith a prezentat Camerii repre­zentanților un proect de lege menit să evite grevele în industria americană pentru fabricarea armamentului”, ho­tărând că, „atât patronii, cât și lu­crătorii care vor împiedica lucrul normal, în industria armamentului, vor fi socotiți ca periculoși pentru apă­rarea națională și numele lor Va fi dat publicității”,­­ iar, coresponden­tul lui „Ștefani” anunță că: „tezau­rul federal crede că luna viitoare să vor putea emite „bonuri federale” grație cărora datoria publică va pu­tea fi sporită in vederea acoperirii creditelor necesare apărării Statelor Unite”. /

Next