Timpul, martie 1942 (nr. 1728-1758)

1942-03-01 / nr. 1728

^LT fí PEDACȚIA ții i BUCUREȘTI, — Redacția JFLEFON: ÄDMINIST­RAȚIA și Strada Sărindar Nr. 15 Administrația­­ 3.06.44 Tipografia 3.42.23 ABONAMENT» " In țară: In străinătate: " U­n «« «vi­n » 1 . I Tarif­ul in funcțiune »" ».^Ve­­ 8iuni de convențiile pos- 850 lei, “3 luni 200 lei i tale Internaționale Pentru bănci, institute ad-u­s publice 1000 lei anual Abonamentele Încep la I si If ale fiecărei luni Taxa de francare plătită in numerar conform aprobării I­i Direcßunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 „ Proprietar: „TIMPUL" S. A. R. A i înscris sub No. 202 Trib. Ilfov ‘Prim-Redactor .• M­IRCEA GRIGORESC CUVÂNT­UL SUFLET ROMÂNESC IN PROVINCIILE DESROBITE In Consiliul de miniștri de Joi, 26 Februarie, „dt. prof. M. Antone­­scu a expus măsurile luate de mi­nisterul propagandei pe teren cul­tural în nouile provincii. Se vor în­ființa in Basarabia, fi Bucovina bi­blioteci orășenești și sătești la că­minele culturale existente sau cu prilejul creerii unor asemenea așe­zăminte de cultură, acolo unde ele lipsesc. Domnul Mareșal Antonescu a dat dispoziții pentru extinderea propa­gandei culturale și naționale până în satele cele mai depărtate, prin școală, cămine culturale, biblioteci sătești și echipe de misionari”. In aceste două alineate, cu laco­nismul lor oficial, se cuprinde to­tuși un întreg program pentru răs­pândirea cuvântului românesc in cele două provincii românești, râs găsite de furia sovietică nu numai in ființa lor materială ci și în cea spirituală. Prin cuvântul românesc, se va răspândi sufletul nostru, cel de totdeauna, atât de creator in a­­tributele lui naționale. Prezența românească în Basara­bia și Bucovina trebue să fie deci organizată in așa fel, încât într'un s­urt timp să se șteargă toate ur­mele unei stăpâniri, care, deși a ți­nut numai un an, a apăsat cu bru­talitate sau cu înșelăciune asupra resorturilor etnice ale populației. In scurtul răgaz ce l-au avut, cu­vântul rătăcitor de suflete al pro­pagandei sovietice a încercat prin toate mijloacele să câștige cele câ­­teva milioane de Români, nu prin­­tr-o transformare a spiritului ci, pur și simplu, prin zăgăzuirea is­­voarelor vii la care se adăpa acest spirit. Cu alte cuvinte, întreaga cultură românească, cu o tradiție atât de bogată, trebuia să fie nimi­cită. Primul mijloc era acela al u­­nor prefaceri radicale a învățămân­­tului primar și secundar. Cărțile au fost cele dintâi schimbate. Au urmat, apoi, dascălii. Numai puțini au reușit să mențină legătura cu școala și elevii lor. Cu umiliri sau cu riscuri ce le puneau în joc în Iași existența. Cel de al doilea mij­loc al stăpânirei sovietice a prigonirea bisericii. Sovieticii foși își dădeau seama că în acest lăcaș de închinare sufletele românești se re­găseau nu numai în trecutul, dar și în nădejdiile lor de viitor. Paralelă cu aceste măsuri a fost, se î nțelege, aceea a suprimării lim­bii literare românești și înlocuirea ei cu așa zisa „limbă moldovenea­scă”. Era acesta un procedeu foar­te abil pentru a acoperi adevăratele intenții sovietice, cele de înăbușire a conștiinței naționale. In locul acestor elemente de cul­tură, care constituiau hrana sufle­tească a Basarabiei și Bucovinei, sovieticii au invadat școlile, biblio­­tecile și căminurile cu o propagan­dă, scrisă și orală, specifice regimu­­lui comunist. Aceasta a fost situația sub bol­șevici. Știm deci încotro trebue să se îndrepte cu­vân­tul românesc lu­minător: în școală, în biserică, în bibliotecă, in presă. Cuvântul românesc în Basarabia și Bucovina va consolida prezența noastră acolo, într'un mod mult mai rodnic și mai grabnic. Presa a­­re cea dintâi cuvântul. iniiiti;i­ i!!)iii:6;i­:i­::>i­':iiiim!!­!!!!iiimi!!iiit­ JiiiHNH<ii­­ iHiiiiiii Hiiiiiiiiinti­miiiniiiiii H«iii!nnHmHinii­ mi Hiu Hi Hiiiiinuinif Htiwm NwmiNiwHHmf) IMPRESIA PRODUSĂ LA BERLIN DE INTRAREA TRUPELOR JAPONEZE N BANGOON PRIN TELEFON DE LA CORES­PORDENTUL NOSTRU SPECIAL BERLIN, 27— Abia azi dimi­neață, aproape de orele 10, japonezii au confirmat intra­­r­ea trupelor in su­b­­urbanele orașului Ran­goon. In capitala Marelui Reich, se așteap­tă într-un timp foarte scurt cucerirea complectă a orașului. Noua situație cre­astâ prin ocuparea­ Rangoon-ului îngreunează foarte mult flota olandeză din Surabaya . Java se găsește complect încercuită, căde­rea Singapurului și intrarea japone­zilor in Oceanul Indian, bombardarea Instalațiilor din Portul Darwin, nu mai lasă amiralității olandeze altă po­­s­bilitate decât să lupte până la ul­tima ghiulea sau să-și retragă flota la­ Colombo. In această situație nu poate fi aju­tată d­e flota engleză care are nevoie de vase de războiu pentru a-și asi­gura securitatea convoaielor. PRINCIPIILE REFORM­­EI AGRARE INTRODU­SE DE ADMINISTRATIA GERMANA IN RUSIA OCUPATA Marele Reich pentru teritoriile o­­cupate din­ Est a inaugurat o reformă agrară, pentru aceste regiuni. Ceea ce Interesează In această refor­mă este faptul că Germania a reușit, cu toate greutățile datorite războiului, să dea țăranului băștinaș dreptul de proprietate asupra, curții lui și liber­tatea de a cumpăra și crește câte a­­nimale dorește. Pe de altă parte țăranii cari vor continua să lucreze la nouile organiza­ții cooperatiste, vor primi lefuri mai juste. In rezumat, fiecare țăran primește de acum încolo propria lui curte. Du­pă războiu și pământ. Se află aici că drepturile rușilor refugiați vor fi luate la considerație. Repartizarea pământului și realiza­rea reformei agrare va fi dictată de grija aprovizionării populației băști­nașe și de necesitățile generale ale războiului. # TEMERILE FENTI ENGLEZE SIMPTOMATICE PEN­TRU SITUAȚIA GENE­RALA Cercurile politice berlineze sunt de părere că temerile engleze în privin­ța Indiei sunt simptomatice pentru si­tuația generală a războiului. Datori­tă faptului că războiul a ajuns până la porțile Indiei, după cum observă chiar un ziar englez, Anglia se vede constrânsă să facă o mobilizare gene Gen Unuare în pag. 3-a Vizita M. S. Regelui la Mirasteri­ Propagandei M. S. Regele Mihai I, însoțit de d. locot. colonel Petre Lazăr Constantin, adjutant regal, a vi­zitat dri dimineață studiourile cinematografice ale Ministerului Propagandei Naționale. Suveranul a fost primit de domnii: prof. Alexandru Maren, ministru subsecretar de Stat al acestui departament, Al. Bădău­­ță- secretar general și Ion Canta­­cuzino, directorul Oficiului Na­tional Cinematografic. In sălile de montaj, de proectie și de sonorizare, M. S. Regele si-a exprimat mulțumirea pentru ac­tivitatea depusă. Teh­nicienii a­­custicei, în frunte cu d. inginer Anton Bielusici, au făcut Augus­tului oaspete o demonstrație teh­nică, imprimând sonor, recentul jurnal de războia. Apoi Suvera­nul a asistat la reprezentarea u­­nui film cu actualități românești, S. Regina Mamă și d. prof. Mi­hai Antonescu la ședința extraordi­­nară­ a Comitetului Central al Consiliului de Patronaj a extraordinară a Comitetului Central al Consiliului de Patronaj Cu vdnntare și rosti­tu de de prof. Mihai Antonieschi Vineri la orele 4 după amiază, în­­tr'unul din saloanele de recepție ale Președinției Consiliului de Miniștri, s'a ținut ședința extraordinară a Co­mitetului Central al Consiliului de Patronaj. Ședința a fost onorată cu prezen­ța Majestății Sale Reginei-Mame Elena. Cu puțin timp Înainte de începe­rea ședinței, Majestatea Sa — ur­mată de doamnele de onoare — a sosit însoțită de doamna Maria Ma­reșal Antonescu și de d. profesor Mihai­­ Antonescu, Vice-Președin­­tele Consiliului. După aceea, doamna Maria Mare­șal Antonescu a prezentat Majestății Sale Reginei-Marie pe toate mem­brele prezente ale Comitetului Con­siliului de Patronaj, și d-nii: Prof. I. Petrovici, general Dumitru Popescu, dr. Petre Tome­­scu și dr. C. Dănulescu, membri ai Guvernului; P. S. Eugeniu Sucevea­nul, reprezentând pe I. P. S. S. Pa­triarh Nicodem al României, doam­na Alexandrina Cantacuzino, d-na Veturia Goga, d-na general Iacobici, d-na general Șteflea, d-na Petrovici, d-na Marinescu, d-na Burileanu, d-na Orghidan, d-na Sanda I. Matei, d-na Xenia Andreescu, d-na Cara­­gea, d-na Voiculescu, d-na Veturia Manuilă, d-na Georgescu, dr. I. Stoi­­chiță, consilierul Al. Procop Dumi­­trescu, dela înalta Curte de Casație, dr. Aurel Voina, Sabin Manuilă, consilierul D. Stănescu, de la Consi­liul de Patronaj, Maiorul C. Stăne­scu, dr. Al Rădulescu, Const. Bră­­tescu­, dr. Prodan, Maior Mihuț, etc. La deschiderea ședinței doamna Maria Mareșal Antonescu a rostit următoarele cuvinte : „Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale este fericit de a avea în mij­locul său pe Majestatea Sa Regina- Mamă Elena și o roagă să bine­­voiască a prezida­ ședința. „Totodată în numele Consiliului de Patronaj țin să exprim toată re­cunoștința noastră îndrumătorului nostru, d-lui Vice-Președinte al Con­siliului de Miniștri, profesor Mihai Antonescu“. întreaga asistență omagiază căl­duros pe Majestatea Sa Reg­ina" Ma­ria Elena. CUVÂNTARE D-LUI PROF. MIHAI ANTO­ NESCU Luând cuvântul d, prof. Mihai A. Antonescu, vice-președintele Consi­liului de Miniștri, a rostit următoa­rele : MAJESTATE, DOAMNA PREȘEDINTA, DOMN­II­OR MINIȘTRI, DOAMNELOR, Sunt fericit că în numele Guvernu­lui pot să salut pe Majestatea Voas­tră, azi, aci, la fruntea acestei opere de Patronaj, care este o mândrie Țării noastre, și să exprim recunoș­­­tința noastră a tuturor pentru opera națională a Consiliului de Patronaj, pentru opera de război, pentru opera de asistentă socială pe care a înfăp­tuit-o într’un an, într’un popas atât de scurt, in versuri atât de grele, în îm­prejurări atât de mari. Majestate, am râvnit ca acest Con­siliu de Patronaj al Operelor Sociale să cuprindă în organizarea lui toată Inițiativa românească, toate societăți­le românești de asistență și să ajute, să îndemne prin strădania lui, toată operă socială a femeii române. Existau, fără îndoială, in Țara noastră și există încă foarte multe societăți cu un trecut pe care trebue să-l cinstim dacă vrem în adevăr ca opera românească ca să fie totdeauna un îndemn educator. Astfel, Societatea Ortodoxă a Fe­meilor Române a lucrat pe planul spi­ritual și religios; Doamna Cantacuzi­­no a considerat că trebue să prindă activitatea în Consiliul de Patronaj, în acțiunea națională a Statului nos­tru mergând personal la Odessa și or­ganizând manifestări românești. De asemenea, Societatea Națională de „Cruce Roșie“ a sprijinit răspun­derile Guvernului și a ajutat Armata în ceasurile grele ale războiului, in special în operă de transportare a răniților. Societatea „Crumcea Roșie" a muncit alături de Consiliul de Patronaj ca.­r 1­in organizarea spitalelor, in indeplin u­­nirea acestei mari opere de asistență a răniților noștri bravi. Găsesc prilejul cel mai potrivit ca să exprim Societăței de Cruce Roșie recunoștința Guvernului pentru spri­jinul pe care l-a dat Armatei, Servi­ciului Sanitar, și pentru colaborarea, pe care a adus-o Consiliul de Patro­­naj în această mare răspundere. Celelalte societăți, pe cari nu le ci­tez, ca să nu fac ofensa unei omisiuni, dar cărora se îndrept o egală conside­rare, celelalte societăți au sprijinit activitatea Consulului de Patronaj. Trebue însă să mărturisesc că am găsit în Consiliul de Patronaj, în or­ganizarea lui centrală, în activitatea doamnelor, cari .. . în discuții tât de grele și atât­ de repede, în Comitetele pe care le-au format, pentru Ajutorul Soldatului, fie pentru îngrijirea Spitalelor și organi­zarea San­atoriilor proprii, fie pentru Ajutorul de Iarnă, fie pentru toate celelalte opere, fie la atelierele de con­fecționarea hainelor și opera de asis­tență a copilului și­­n sprijinirea că­minelor și cantinelor, în toate acestea am găsit — vă mărturisesc — pilde de ceea ce poate să înfăptuiască, în ceasuri grele FEMEEA ROMANA De aceea, Majestate, adresasu­­ră un omagiu pentru prezența Ma­jestății Voastre aici și mulțumind Doamnei Mareșal Antonescu, pe ca­re o privesc cum zi de zi își hinci­­nă viața, neobosită­, în această stră­danie, vă închin în realitate cel mai mare respect pe care, în Român, îl adresez femeii române, în ceasurile mari se măsoară pu­terile unui neam prin instituțiile și prin afirmările naționale. Femeea română a probat prin activitatea dvs. că este la înălți­mea ceasurilor mari pe cari le trăim, că jertfa armatei noastre, că lupta, noastră națională își găsește azi într’însa un reazem și că nu lup­­ta pentru drepturile noastre și a­­firmarea dreptății noastre găsim în ea aceeași chezășie, aceeași sigu­ranță, aceeași îmbărbătare, același sprijin. Consiliului de Patronaj îi furisesc omagiul meu pentru că măr­a ajutat femeea română să-și poată dovedi prezența în istoria sfântului război și ceasurilor grele de azi. Din inimă vă doresc ca activita­tea anului viitor să fie tot atât de rodnică­. Neamul nostru este la o răspân­tie, o răspântie de vifor. Ani dearândul am privit Sfatul și Națiunea ca o abstracție, le-am cântat în cuvinte, le-am zugrăvit în declamații și foarte puțin le-am slujit In crezul de viață și voința de a se închina toată puterea de Continuare in pagina 3-a­­ arte . Ședința Consiliului de Patronaj la Preșidenție •ÎHWÎfffliRHÎMlIIllÂtHffll­ilIdlfWWllHiaiîrîîfflHl HîflHIlin’îBHÎÎfflfiîț HHR DAȚI PENTRU SOLDAT! Armata are nevoie de echi­pament de iarnă. Echipamentul lucrat va fi predat: — De către săteni, la pri­măriile respective, sub luare de dovadă, iar primăriile la Cer­curile de Recrutare. — De către orășeni, Ia o unitate din garnizoană hotărî­­tă de Comandantul Garnizoa­nei și afișată în oraș. — In București, efectele se predau la Primăriile de Sector, iar de aici la Depozitul Cen­tral de Echipament. ROMANI ȘI ROMANCE lu­crau­ și dați efecte pentru fiii și frații voștri, care sunt O­­STAȘII ȚARII, Scade mereu de viată in Statele Unite GENEVA 27 (Rador). — Co­respondentul Agenției 1 D. N. B. retransmite­­ următoarea știre din Washington:­­ D. Henderson, directorul Ofi­ciului pentru controlul prețuri­lor, a constatat că, standardul de viață în Statele Unite este pe punctul de a atinge nivelul Cel m­ai scăzut ,înregistrat pe vrespes­ mar­ei depresiuni din 1932. Aceas­­tă tendință se datorește faptului­că­ cea mai mare parte din pro­ducția națională lucrează pentru război. IM­ SERVICIUL PUBLIC Hotărât că tot ce s’a făcut și se face durabil în viața unui popor, a unei țări, a unui Stat se bizuie, în primă și ultimă instanță, pe efortul încordat, mut și unanim al fiilor ei cei mai vrednici și mai tari. Ideia comunității de destin, de năzuinți și drepturi care-i leagă pe toți membrii acestei familii mari care este un neam întreg, trece, întrea­gă și sporită, în inima și gândul celor chemați, înălțân­du-se la un concept care este acela al sacrifi­ciului pentru binele obștesc. Ca un duh a­tot biruitor și a­toate păstrător, prezența ace­stor fii aleși ai țării, care știu că datorează pământului și neamului din care s’au născut suprema jertfă și dăruirea totală, se afir­mă în toată aleasa ei strălucire de câte ori ceasuri grele, ceasurile încercărilor și ale răspântiilor hotărâtoare o cer. Fiindcă spiritul de sacrificiu trebue să întrunească, pentru a rodi, credința limpede și tare în­­tr’o misiune. Stăruie în ochii și cugetele noastre, ale tuturora, chipul în­cordat și drept în neclintirea lui, al Mareșalului Ion Antonescu, ca un simbol și o luminoasă pildă. Pe când a luat conducerea țării, el nu face decât să-și sacrifice, zi de zi, ceas de ceas, clipă de clipă, întreaga sa forță de muncă, de înțelegere și dreaptă hotărâre în slujba Patriei pentru care a su­ferit, luptă și biruie. Dacă Mareșalul poate fi mân­dru că, întâiul slujitor al țării este și întâiul care dă pilda unei munci fără preget și fără cruțare pentru ridicarea ei, apoi gestul său — în care s'a scris sobrietatea severă și fierbinte a ostașului îm­­plinindu-și marea lui misie către neam — este porunca și îndrepta­rul pentru noi toți. S’a putut citi, în ziarele de a­­cum câteva zile, rezoluția pe care Conducătorul Statului a pus-o cu privire la restrângerea num­ăru­lui de pensionari publici, preco­nizând laconic: „sporirea orelor de lucru și nu a funcționarilor!” Era cuvântul pornit dintr-o conștiință înaltă a răspunderii și a sacrificiului pentru cauza publi­că, îndemnul acesta al Mareșalu­­nostru. Iai Cine nu s-a auzit si cine nu-l va mai urma întocmai? Ca o confirmare a acentul imperativ al ceasului de față, vine și comunicarea oficială pe care vicepreședentia Consiliului a dat-o țării, anunțând că, în cursul unui an de muncă la pos­tul ce i s’a încredințat, d. prof. Mihai A. Antonescu a totalizat 5409 de audiențe în serviciul pu­blic. Fiindcă d. prof. Mihai A. Antonescu a înțeles, de asemenea, cât de trebuincioasă este consa­crarea întregii ființe a omului de Stat, pentru binele public. E o vorbă veche care ne învață că pilda bună vine de sus, întot­deauna. Fideli acestei tradiții, cată să ne amintim astăzi, când Țara ce­re fiecăruia din noi suprema jertfă, că sacrificiul de sine și dăruirea pentru cauza mare a României trebue să domnească în viata și conștiința civică a tu­turor slujbașilor țării și, deopo­trivă, a tuturor fiilor ei. Pilda de sus, a Mareșalului Con­ducător ca și acela a sfetnicilor săi, trebuie să rodească în cuge­tul și fapta noastră, de fiecare zi și de fiecare clipă. Numai astfel vom împlini ma­rea poruncă a României de astăzi, și numai prin solidaritatea de jertfă și sacrificiu, vom pune cu tărie temeliile României de mâi­ne, întregi și nepieritoare, așa cum ne-au lăsat-o moșii și părin­ții și cum avem crunta datorie de-a o lăsa, la rându-ne, urmașilor noștri. CINE RISIPEȘTE PÂINEA ASTĂZI ESTE DUȘMANUL ȚĂRII SALE Sistematizarea exportului Portugheze LISABONA 27­­ Rador. DNB: Ministrul coloniilor a dat tui­­ decret menit să asigure aprovi­­zionarea Metropolei și colonii­lor.­­ Pe baza dispozițiilor acestui iteeret, exportul va fi făcut­ de colonii numai pe baza unor autorizații speciale. Numai în mod excepțional se va autoriza­ reexportarea mărfurilor impor­tate din colonii. j MERSUL RĂZBOIUL­UI FORȚELE JAPONEZE AU INTRAT IN PERIFERIILE RANGOONULUH IN FLĂCĂRI Problema apărării Indiei FRONTUL PACIFICULUI Continuîndu-și înaintarea dincolo de Sitt&ng, trupele japoneze care tre­cuseră la 25 Februarie râul, au in­trat aseară în periferiile Rangoonu­­lui, capitala Birmaniei. Orașul este în flăcări. Reporterii japonezi de răz­boi care au intrat în Rangoon odată cu primele coloane ale armatei, de­clară că englezii au săvârșit în re­tragere distrugeri care nu pot fi comparate decât cu acelea săvârșite de ru­și pe frontul de răsărt. Actualmente se dau lupte de stra­dă între arriergărzile forțelor anglo­­indiene, care acoperă retragerea spre nord-vest a grosului armatei, și a­­vantgărzile japoneze, sprijinite de tankmi. Nu este așa­dar vorba de o rezistență menită să apere orașul, ci de operațiuni de întârziere a înain­tării armatelor nipone. Nu este ex­clus ca până la ora când vor apare aceste rânduri, Rangoonul, cheia In­diei, să fie complect ocupat. Birmania este zăvorul unei porți care deschide nu numai drumul Cili­nei, dar și intrarea în India. Opera­țiunile militare pornite la începutul războiului din Thailanda apuseană se sprijineau pe nodul de cale Rabang, care este legat printr-o ferată ex­celentă autostradă cu calea ferată principală Lampang-Bangkok. Ofen­siva a pornit din două direcțiuni : spre Mam­mein, dinspre calea ferată Bamgkok-coasta oceanului­ Indian, și dinspre Rabang. Moulmein, oraș de aproximativ 60 mii locuitori, fusese întrebuințat până în primele zile ale războiului drept grefilicru de c­olecfiare a materialelor de războiu ce se livrau armatelor ge­­oteralilui Chang-Kai-She­k. Pierderea lui, într-a patra săptămână a cam­paniei, a aruncat trupele britanice pe fluviul Salween și a adus pe japonezi în fața unui obstacol natural foarte greu de trecut, la 200 km., est de Rangoon. Distanța aeriană, în linie dreaptă era de numai 120 km., ceea­­ce a înlesnit bombardamentele in­­tense ale aviației japoneze asupra capitalei birmane. La Rangoon se află mari rafinerii de petrol, care prelucrează cantită­țile apreciabile de țiței ce se extrag din bogatele câmpuri petrolifere si­tuate intre Rangoon și Mandalay, noua capitală a Birmaniei. Aceste ra­finării și-au încetat însă producția, in urma incendiilor ce au fost provo­cate de aviația japoneză, astfel că, in afară de rezervele ce își vor fi fă­­­­cut din timp, t­rupele britanice din a­­­­ceastă zonă a Asiei nu mai puteau conta pe nouă cantități de carburanți. Rangoon era însă și portul in care se descărnau marile cantități de ar­me pe care Anglia și Statele Unite le livrau armatelor guvernului din Clutung-King, De la Rangoon pornește spre nord, faimosul drum al Burmei, care de aproape o lună este închis. Lupta Chinei ««te extrem de preți­oasă pentru aliați, deoarece marile e­­fective de care dispune guvernul mo­nse­șalului Cha­ng-Kai-Shek și lipses­ici japonezi să imobilizeze în provinci­ile de sud ale Chinei efective foarte importante, care ar putea lupta pe alte fronturi. De aceea, și Anglia și Statele Unite doresc să continue cu orice preț livrările de material pentru China și pentru aceasta s’a­ ales un alt drum, mai anevoios, mai lung și mai costisitor, prin Assam și Stee*­huan. Acest al doilea drum trebue insă apărat cu mai multă vigoare decât cel prin Birmania, care prezin­­tase neajunsul de a se afla prea a­­proape de frontiera Thailandei și care era așa­dar foarte vulnerabil, după cum s’a și văzut. Trupele Britanice din Birmania sunt insuficiente pentru apărarea­ frontierelor Indiei. De altă parte, ma­reșalul Chang-Kai-Shek, nu poate da nici el efective prea mari. Nu pentru că aceste efective n’ar putea fi re» Continuare în pag. 2-a

Next