Timpul, martie 1942 (nr. 1728-1758)
1942-03-01 / nr. 1728
^LT fí PEDACȚIA ții i BUCUREȘTI, — Redacția JFLEFON: ÄDMINISTRAȚIA și Strada Sărindar Nr. 15 Administrația 3.06.44 Tipografia 3.42.23 ABONAMENT» " In țară: In străinătate: " Un «« «vin » 1 . I Tariful in funcțiune »" ».^Ve 8iuni de convențiile pos- 850 lei, “3 luni 200 lei i tale Internaționale Pentru bănci, institute ad-us publice 1000 lei anual Abonamentele Încep la I si If ale fiecărei luni Taxa de francare plătită in numerar conform aprobării Ii Direcßunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 „ Proprietar: „TIMPUL" S. A. R. A i înscris sub No. 202 Trib. Ilfov ‘Prim-Redactor .• MIRCEA GRIGORESC CUVÂNTUL SUFLET ROMÂNESC IN PROVINCIILE DESROBITE In Consiliul de miniștri de Joi, 26 Februarie, „dt. prof. M. Antonescu a expus măsurile luate de ministerul propagandei pe teren cultural în nouile provincii. Se vor înființa in Basarabia, fi Bucovina biblioteci orășenești și sătești la căminele culturale existente sau cu prilejul creerii unor asemenea așezăminte de cultură, acolo unde ele lipsesc. Domnul Mareșal Antonescu a dat dispoziții pentru extinderea propagandei culturale și naționale până în satele cele mai depărtate, prin școală, cămine culturale, biblioteci sătești și echipe de misionari”. In aceste două alineate, cu laconismul lor oficial, se cuprinde totuși un întreg program pentru răspândirea cuvântului românesc in cele două provincii românești, râs găsite de furia sovietică nu numai in ființa lor materială ci și în cea spirituală. Prin cuvântul românesc, se va răspândi sufletul nostru, cel de totdeauna, atât de creator in atributele lui naționale. Prezența românească în Basarabia și Bucovina trebue să fie deci organizată in așa fel, încât într'un surt timp să se șteargă toate urmele unei stăpâniri, care, deși a ținut numai un an, a apăsat cu brutalitate sau cu înșelăciune asupra resorturilor etnice ale populației. In scurtul răgaz ce l-au avut, cuvântul rătăcitor de suflete al propagandei sovietice a încercat prin toate mijloacele să câștige cele câteva milioane de Români, nu printr-o transformare a spiritului ci, pur și simplu, prin zăgăzuirea isvoarelor vii la care se adăpa acest spirit. Cu alte cuvinte, întreaga cultură românească, cu o tradiție atât de bogată, trebuia să fie nimicită. Primul mijloc era acela al unor prefaceri radicale a învățământului primar și secundar. Cărțile au fost cele dintâi schimbate. Au urmat, apoi, dascălii. Numai puțini au reușit să mențină legătura cu școala și elevii lor. Cu umiliri sau cu riscuri ce le puneau în joc în Iași existența. Cel de al doilea mijloc al stăpânirei sovietice a prigonirea bisericii. Sovieticii foși își dădeau seama că în acest lăcaș de închinare sufletele românești se regăseau nu numai în trecutul, dar și în nădejdiile lor de viitor. Paralelă cu aceste măsuri a fost, se î nțelege, aceea a suprimării limbii literare românești și înlocuirea ei cu așa zisa „limbă moldovenească”. Era acesta un procedeu foarte abil pentru a acoperi adevăratele intenții sovietice, cele de înăbușire a conștiinței naționale. In locul acestor elemente de cultură, care constituiau hrana sufletească a Basarabiei și Bucovinei, sovieticii au invadat școlile, bibliotecile și căminurile cu o propagandă, scrisă și orală, specifice regimului comunist. Aceasta a fost situația sub bolșevici. Știm deci încotro trebue să se îndrepte cuvântul românesc luminător: în școală, în biserică, în bibliotecă, in presă. Cuvântul românesc în Basarabia și Bucovina va consolida prezența noastră acolo, într'un mod mult mai rodnic și mai grabnic. Presa are cea dintâi cuvântul. iniiiti;i i!!)iii:6;i:i::>i':iiiim!!!!!!iiimi!!iiit JiiiHNH<ii iHiiiiiii Hiiiiiiiiintimiiiniiiiii H«iii!nnHmHinii mi Hiu Hi Hiiiiinuinif Htiwm NwmiNiwHHmf) IMPRESIA PRODUSĂ LA BERLIN DE INTRAREA TRUPELOR JAPONEZE N BANGOON PRIN TELEFON DE LA CORESPORDENTUL NOSTRU SPECIAL BERLIN, 27— Abia azi dimineață, aproape de orele 10, japonezii au confirmat intrarea trupelor in suburbanele orașului Rangoon. In capitala Marelui Reich, se așteaptă într-un timp foarte scurt cucerirea complectă a orașului. Noua situație creastâ prin ocuparea Rangoon-ului îngreunează foarte mult flota olandeză din Surabaya . Java se găsește complect încercuită, căderea Singapurului și intrarea japonezilor in Oceanul Indian, bombardarea Instalațiilor din Portul Darwin, nu mai lasă amiralității olandeze altă posbilitate decât să lupte până la ultima ghiulea sau să-și retragă flota la Colombo. In această situație nu poate fi ajutată de flota engleză care are nevoie de vase de războiu pentru a-și asigura securitatea convoaielor. PRINCIPIILE REFORMEI AGRARE INTRODUSE DE ADMINISTRATIA GERMANA IN RUSIA OCUPATA Marele Reich pentru teritoriile ocupate din Est a inaugurat o reformă agrară, pentru aceste regiuni. Ceea ce Interesează In această reformă este faptul că Germania a reușit, cu toate greutățile datorite războiului, să dea țăranului băștinaș dreptul de proprietate asupra, curții lui și libertatea de a cumpăra și crește câte animale dorește. Pe de altă parte țăranii cari vor continua să lucreze la nouile organizații cooperatiste, vor primi lefuri mai juste. In rezumat, fiecare țăran primește de acum încolo propria lui curte. După războiu și pământ. Se află aici că drepturile rușilor refugiați vor fi luate la considerație. Repartizarea pământului și realizarea reformei agrare va fi dictată de grija aprovizionării populației băștinașe și de necesitățile generale ale războiului. # TEMERILE FENTI ENGLEZE SIMPTOMATICE PENTRU SITUAȚIA GENERALA Cercurile politice berlineze sunt de părere că temerile engleze în privința Indiei sunt simptomatice pentru situația generală a războiului. Datorită faptului că războiul a ajuns până la porțile Indiei, după cum observă chiar un ziar englez, Anglia se vede constrânsă să facă o mobilizare gene Gen Unuare în pag. 3-a Vizita M. S. Regelui la Mirasteri Propagandei M. S. Regele Mihai I, însoțit de d. locot. colonel Petre Lazăr Constantin, adjutant regal, a vizitat dri dimineață studiourile cinematografice ale Ministerului Propagandei Naționale. Suveranul a fost primit de domnii: prof. Alexandru Maren, ministru subsecretar de Stat al acestui departament, Al. Bădăuță- secretar general și Ion Cantacuzino, directorul Oficiului National Cinematografic. In sălile de montaj, de proectie și de sonorizare, M. S. Regele si-a exprimat mulțumirea pentru activitatea depusă. Tehnicienii acusticei, în frunte cu d. inginer Anton Bielusici, au făcut Augustului oaspete o demonstrație tehnică, imprimând sonor, recentul jurnal de războia. Apoi Suveranul a asistat la reprezentarea unui film cu actualități românești, S. Regina Mamă și d. prof. Mihai Antonescu la ședința extraordinară a Comitetului Central al Consiliului de Patronaj a extraordinară a Comitetului Central al Consiliului de Patronaj Cu vdnntare și rostitu de de prof. Mihai Antonieschi Vineri la orele 4 după amiază, într'unul din saloanele de recepție ale Președinției Consiliului de Miniștri, s'a ținut ședința extraordinară a Comitetului Central al Consiliului de Patronaj. Ședința a fost onorată cu prezența Majestății Sale Reginei-Mame Elena. Cu puțin timp Înainte de începerea ședinței, Majestatea Sa — urmată de doamnele de onoare — a sosit însoțită de doamna Maria Mareșal Antonescu și de d. profesor Mihai Antonescu, Vice-Președintele Consiliului. După aceea, doamna Maria Mareșal Antonescu a prezentat Majestății Sale Reginei-Marie pe toate membrele prezente ale Comitetului Consiliului de Patronaj, și d-nii: Prof. I. Petrovici, general Dumitru Popescu, dr. Petre Tomescu și dr. C. Dănulescu, membri ai Guvernului; P. S. Eugeniu Suceveanul, reprezentând pe I. P. S. S. Patriarh Nicodem al României, doamna Alexandrina Cantacuzino, d-na Veturia Goga, d-na general Iacobici, d-na general Șteflea, d-na Petrovici, d-na Marinescu, d-na Burileanu, d-na Orghidan, d-na Sanda I. Matei, d-na Xenia Andreescu, d-na Caragea, d-na Voiculescu, d-na Veturia Manuilă, d-na Georgescu, dr. I. Stoichiță, consilierul Al. Procop Dumitrescu, dela înalta Curte de Casație, dr. Aurel Voina, Sabin Manuilă, consilierul D. Stănescu, de la Consiliul de Patronaj, Maiorul C. Stănescu, dr. Al Rădulescu, Const. Brătescu, dr. Prodan, Maior Mihuț, etc. La deschiderea ședinței doamna Maria Mareșal Antonescu a rostit următoarele cuvinte : „Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale este fericit de a avea în mijlocul său pe Majestatea Sa Regina- Mamă Elena și o roagă să binevoiască a prezida ședința. „Totodată în numele Consiliului de Patronaj țin să exprim toată recunoștința noastră îndrumătorului nostru, d-lui Vice-Președinte al Consiliului de Miniștri, profesor Mihai Antonescu“. întreaga asistență omagiază călduros pe Majestatea Sa Regina" Maria Elena. CUVÂNTARE D-LUI PROF. MIHAI ANTO NESCU Luând cuvântul d, prof. Mihai A. Antonescu, vice-președintele Consiliului de Miniștri, a rostit următoarele : MAJESTATE, DOAMNA PREȘEDINTA, DOMNIIOR MINIȘTRI, DOAMNELOR, Sunt fericit că în numele Guvernului pot să salut pe Majestatea Voastră, azi, aci, la fruntea acestei opere de Patronaj, care este o mândrie Țării noastre, și să exprim recunoștința noastră a tuturor pentru opera națională a Consiliului de Patronaj, pentru opera de război, pentru opera de asistentă socială pe care a înfăptuit-o într’un an, într’un popas atât de scurt, in versuri atât de grele, în împrejurări atât de mari. Majestate, am râvnit ca acest Consiliu de Patronaj al Operelor Sociale să cuprindă în organizarea lui toată Inițiativa românească, toate societățile românești de asistență și să ajute, să îndemne prin strădania lui, toată operă socială a femeii române. Existau, fără îndoială, in Țara noastră și există încă foarte multe societăți cu un trecut pe care trebue să-l cinstim dacă vrem în adevăr ca opera românească ca să fie totdeauna un îndemn educator. Astfel, Societatea Ortodoxă a Femeilor Române a lucrat pe planul spiritual și religios; Doamna Cantacuzino a considerat că trebue să prindă activitatea în Consiliul de Patronaj, în acțiunea națională a Statului nostru mergând personal la Odessa și organizând manifestări românești. De asemenea, Societatea Națională de „Cruce Roșie“ a sprijinit răspunderile Guvernului și a ajutat Armata în ceasurile grele ale războiului, in special în operă de transportare a răniților. Societatea „Crumcea Roșie" a muncit alături de Consiliul de Patronaj ca.r 1in organizarea spitalelor, in indeplin unirea acestei mari opere de asistență a răniților noștri bravi. Găsesc prilejul cel mai potrivit ca să exprim Societăței de Cruce Roșie recunoștința Guvernului pentru sprijinul pe care l-a dat Armatei, Serviciului Sanitar, și pentru colaborarea, pe care a adus-o Consiliul de Patronaj în această mare răspundere. Celelalte societăți, pe cari nu le citez, ca să nu fac ofensa unei omisiuni, dar cărora se îndrept o egală considerare, celelalte societăți au sprijinit activitatea Consulului de Patronaj. Trebue însă să mărturisesc că am găsit în Consiliul de Patronaj, în organizarea lui centrală, în activitatea doamnelor, cari .. . în discuții tât de grele și atât de repede, în Comitetele pe care le-au format, pentru Ajutorul Soldatului, fie pentru îngrijirea Spitalelor și organizarea Sanatoriilor proprii, fie pentru Ajutorul de Iarnă, fie pentru toate celelalte opere, fie la atelierele de confecționarea hainelor și opera de asistență a copilului șin sprijinirea căminelor și cantinelor, în toate acestea am găsit — vă mărturisesc — pilde de ceea ce poate să înfăptuiască, în ceasuri grele FEMEEA ROMANA De aceea, Majestate, adresasură un omagiu pentru prezența Majestății Voastre aici și mulțumind Doamnei Mareșal Antonescu, pe care o privesc cum zi de zi își hincină viața, neobosită, în această strădanie, vă închin în realitate cel mai mare respect pe care, în Român, îl adresez femeii române, în ceasurile mari se măsoară puterile unui neam prin instituțiile și prin afirmările naționale. Femeea română a probat prin activitatea dvs. că este la înălțimea ceasurilor mari pe cari le trăim, că jertfa armatei noastre, că lupta, noastră națională își găsește azi într’însa un reazem și că nu lupta pentru drepturile noastre și afirmarea dreptății noastre găsim în ea aceeași chezășie, aceeași siguranță, aceeași îmbărbătare, același sprijin. Consiliului de Patronaj îi furisesc omagiul meu pentru că măra ajutat femeea română să-și poată dovedi prezența în istoria sfântului război și ceasurilor grele de azi. Din inimă vă doresc ca activitatea anului viitor să fie tot atât de rodnică. Neamul nostru este la o răspântie, o răspântie de vifor. Ani dearândul am privit Sfatul și Națiunea ca o abstracție, le-am cântat în cuvinte, le-am zugrăvit în declamații și foarte puțin le-am slujit In crezul de viață și voința de a se închina toată puterea de Continuare in pagina 3-a arte . Ședința Consiliului de Patronaj la Preșidenție •ÎHWÎfffliRHÎMlIIllÂtHffllilIdlfWWllHiaiîrîîfflHl HîflHIlin’îBHÎÎfflfiîț HHR DAȚI PENTRU SOLDAT! Armata are nevoie de echipament de iarnă. Echipamentul lucrat va fi predat: — De către săteni, la primăriile respective, sub luare de dovadă, iar primăriile la Cercurile de Recrutare. — De către orășeni, Ia o unitate din garnizoană hotărîtă de Comandantul Garnizoanei și afișată în oraș. — In București, efectele se predau la Primăriile de Sector, iar de aici la Depozitul Central de Echipament. ROMANI ȘI ROMANCE lucrau și dați efecte pentru fiii și frații voștri, care sunt OSTAȘII ȚARII, Scade mereu de viată in Statele Unite GENEVA 27 (Rador). — Corespondentul Agenției 1 D. N. B. retransmite următoarea știre din Washington: D. Henderson, directorul Oficiului pentru controlul prețurilor, a constatat că, standardul de viață în Statele Unite este pe punctul de a atinge nivelul Cel mai scăzut ,înregistrat pe vrespes marei depresiuni din 1932. Această tendință se datorește faptuluică cea mai mare parte din producția națională lucrează pentru război. IM SERVICIUL PUBLIC Hotărât că tot ce s’a făcut și se face durabil în viața unui popor, a unei țări, a unui Stat se bizuie, în primă și ultimă instanță, pe efortul încordat, mut și unanim al fiilor ei cei mai vrednici și mai tari. Ideia comunității de destin, de năzuinți și drepturi care-i leagă pe toți membrii acestei familii mari care este un neam întreg, trece, întreagă și sporită, în inima și gândul celor chemați, înălțându-se la un concept care este acela al sacrificiului pentru binele obștesc. Ca un duh atot biruitor și atoate păstrător, prezența acestor fii aleși ai țării, care știu că datorează pământului și neamului din care s’au născut suprema jertfă și dăruirea totală, se afirmă în toată aleasa ei strălucire de câte ori ceasuri grele, ceasurile încercărilor și ale răspântiilor hotărâtoare o cer. Fiindcă spiritul de sacrificiu trebue să întrunească, pentru a rodi, credința limpede și tare într’o misiune. Stăruie în ochii și cugetele noastre, ale tuturora, chipul încordat și drept în neclintirea lui, al Mareșalului Ion Antonescu, ca un simbol și o luminoasă pildă. Pe când a luat conducerea țării, el nu face decât să-și sacrifice, zi de zi, ceas de ceas, clipă de clipă, întreaga sa forță de muncă, de înțelegere și dreaptă hotărâre în slujba Patriei pentru care a suferit, luptă și biruie. Dacă Mareșalul poate fi mândru că, întâiul slujitor al țării este și întâiul care dă pilda unei munci fără preget și fără cruțare pentru ridicarea ei, apoi gestul său — în care s'a scris sobrietatea severă și fierbinte a ostașului împlinindu-și marea lui misie către neam — este porunca și îndreptarul pentru noi toți. S’a putut citi, în ziarele de acum câteva zile, rezoluția pe care Conducătorul Statului a pus-o cu privire la restrângerea numărului de pensionari publici, preconizând laconic: „sporirea orelor de lucru și nu a funcționarilor!” Era cuvântul pornit dintr-o conștiință înaltă a răspunderii și a sacrificiului pentru cauza publică, îndemnul acesta al Mareșalunostru. Iai Cine nu s-a auzit si cine nu-l va mai urma întocmai? Ca o confirmare a acentul imperativ al ceasului de față, vine și comunicarea oficială pe care vicepreședentia Consiliului a dat-o țării, anunțând că, în cursul unui an de muncă la postul ce i s’a încredințat, d. prof. Mihai A. Antonescu a totalizat 5409 de audiențe în serviciul public. Fiindcă d. prof. Mihai A. Antonescu a înțeles, de asemenea, cât de trebuincioasă este consacrarea întregii ființe a omului de Stat, pentru binele public. E o vorbă veche care ne învață că pilda bună vine de sus, întotdeauna. Fideli acestei tradiții, cată să ne amintim astăzi, când Țara cere fiecăruia din noi suprema jertfă, că sacrificiul de sine și dăruirea pentru cauza mare a României trebue să domnească în viata și conștiința civică a tuturor slujbașilor țării și, deopotrivă, a tuturor fiilor ei. Pilda de sus, a Mareșalului Conducător ca și acela a sfetnicilor săi, trebuie să rodească în cugetul și fapta noastră, de fiecare zi și de fiecare clipă. Numai astfel vom împlini marea poruncă a României de astăzi, și numai prin solidaritatea de jertfă și sacrificiu, vom pune cu tărie temeliile României de mâine, întregi și nepieritoare, așa cum ne-au lăsat-o moșii și părinții și cum avem crunta datorie de-a o lăsa, la rându-ne, urmașilor noștri. CINE RISIPEȘTE PÂINEA ASTĂZI ESTE DUȘMANUL ȚĂRII SALE Sistematizarea exportului Portugheze LISABONA 27 Rador. DNB: Ministrul coloniilor a dat tui decret menit să asigure aprovizionarea Metropolei și coloniilor. Pe baza dispozițiilor acestui iteeret, exportul va fi făcut de colonii numai pe baza unor autorizații speciale. Numai în mod excepțional se va autoriza reexportarea mărfurilor importate din colonii. j MERSUL RĂZBOIULUI FORȚELE JAPONEZE AU INTRAT IN PERIFERIILE RANGOONULUH IN FLĂCĂRI Problema apărării Indiei FRONTUL PACIFICULUI Continuîndu-și înaintarea dincolo de Sitt&ng, trupele japoneze care trecuseră la 25 Februarie râul, au intrat aseară în periferiile Rangoonului, capitala Birmaniei. Orașul este în flăcări. Reporterii japonezi de război care au intrat în Rangoon odată cu primele coloane ale armatei, declară că englezii au săvârșit în retragere distrugeri care nu pot fi comparate decât cu acelea săvârșite de ruși pe frontul de răsărt. Actualmente se dau lupte de stradă între arriergărzile forțelor angloindiene, care acoperă retragerea spre nord-vest a grosului armatei, și avantgărzile japoneze, sprijinite de tankmi. Nu este așadar vorba de o rezistență menită să apere orașul, ci de operațiuni de întârziere a înaintării armatelor nipone. Nu este exclus ca până la ora când vor apare aceste rânduri, Rangoonul, cheia Indiei, să fie complect ocupat. Birmania este zăvorul unei porți care deschide nu numai drumul Cilinei, dar și intrarea în India. Operațiunile militare pornite la începutul războiului din Thailanda apuseană se sprijineau pe nodul de cale Rabang, care este legat printr-o ferată excelentă autostradă cu calea ferată principală Lampang-Bangkok. Ofensiva a pornit din două direcțiuni : spre Mammein, dinspre calea ferată Bamgkok-coasta oceanului Indian, și dinspre Rabang. Moulmein, oraș de aproximativ 60 mii locuitori, fusese întrebuințat până în primele zile ale războiului drept grefilicru de colecfiare a materialelor de războiu ce se livrau armatelor geoteralilui Chang-Kai-Shek. Pierderea lui, într-a patra săptămână a campaniei, a aruncat trupele britanice pe fluviul Salween și a adus pe japonezi în fața unui obstacol natural foarte greu de trecut, la 200 km., est de Rangoon. Distanța aeriană, în linie dreaptă era de numai 120 km., ceeace a înlesnit bombardamentele intense ale aviației japoneze asupra capitalei birmane. La Rangoon se află mari rafinerii de petrol, care prelucrează cantitățile apreciabile de țiței ce se extrag din bogatele câmpuri petrolifere situate intre Rangoon și Mandalay, noua capitală a Birmaniei. Aceste rafinării și-au încetat însă producția, in urma incendiilor ce au fost provocate de aviația japoneză, astfel că, in afară de rezervele ce își vor fi făcut din timp, trupele britanice din această zonă a Asiei nu mai puteau conta pe nouă cantități de carburanți. Rangoon era însă și portul in care se descărnau marile cantități de arme pe care Anglia și Statele Unite le livrau armatelor guvernului din Clutung-King, De la Rangoon pornește spre nord, faimosul drum al Burmei, care de aproape o lună este închis. Lupta Chinei ««te extrem de prețioasă pentru aliați, deoarece marile efective de care dispune guvernul monseșalului Chang-Kai-Shek și lipsesici japonezi să imobilizeze în provinciile de sud ale Chinei efective foarte importante, care ar putea lupta pe alte fronturi. De aceea, și Anglia și Statele Unite doresc să continue cu orice preț livrările de material pentru China și pentru aceasta s’a ales un alt drum, mai anevoios, mai lung și mai costisitor, prin Assam și Stee*huan. Acest al doilea drum trebue insă apărat cu mai multă vigoare decât cel prin Birmania, care prezintase neajunsul de a se afla prea aproape de frontiera Thailandei și care era așadar foarte vulnerabil, după cum s’a și văzut. Trupele Britanice din Birmania sunt insuficiente pentru apărarea frontierelor Indiei. De altă parte, mareșalul Chang-Kai-Shek, nu poate da nici el efective prea mari. Nu pentru că aceste efective n’ar putea fi re» Continuare în pag. 2-a