Timpul, iulie 1942 (nr. 1847-1877)

1942-07-01 / nr. 1847

> REDACȚIA ~ ȘI ~ ADMINISTRAȚIE BHOtJEESTI, ~ Strada Sărindar Nr. 15 8 PAGINI 5 LEI ZUaIMI 1 Redacția jrn AilH’tar*tr»țța USM XJp Afrafla S.4 S.39 lit. I •T REOKAMIETI In far» I Un an 1200 1<*|T 8 hmf1 In străinătate : Tariful In funcțiuna de convențiile poș- C50 ldj S tam MO 1*4 1 tale Internaționale Pentru bănci, Instituții, și ad­iții publice 2000 lei anual Abonamentele Încep la 1 și 15 ale fiecarei luni Țara de fran­care plătită la numerar cont aprobării torecțiunei Generala p. t., T. Nr. 80286/5­ Mai 1039 preprietMI „»IMTUI/* SAR Incert» nr. W». *W Trib, Ufo« j Print redact­­ur % M­IRC­EA GRIGORESCU 1 APĂSAREA BELA RĂSĂRIT de prof, N, Dașcorid Abia astăzi, tri răgazul «reni meritelor, dacă vremea de război poate lăsa răgaz de gândire și de chibzuială liniștite, ne putem da seama despre ceea ce a Însemnat, dealungul istoriei noastre naționale deauna, decât repetate și stăruitoa­re sforțări rusești spre cucerirea pământurilor de la gurile Dunării și din jurul Mării Negre, pentru des­chiderea drumului spre Medite­­rana. Începând de la Petru cel din cele din urmă peste două vea- Mare până în zilele de astăzi, curs, vecinătatea rusească de la Răsărit,­­ 11 năvăliri sub o formă sau alta menite să ne înghită­m­ oceanul ru­sesc, în decurs de 230 ani, de când am ajuns în vecinătate directă cu musafirul venit din Răsăritul de­părtat spre granițele noastre, — aceasta-i socoteala simplă a legă­turilor de prietenie și de comunita­te creștină ortodoxă cu vecinul, care a speculat, totdeauna, formu­le înșelătoare de bunăvoință la a­­dresa noastră cu scopul ca să ne ademenească și să ne abată, mai ușor, din calea intereselor noastre. E lesne de înțeles de ce, în ase­menea condiții de nesiguranță din afară, când fiecare generație de oameni ai pământului românesc a trebuit să îndure câte două răz­­boae sau năvăliri cu ocupație strei­nă, sub o formă sau alta, pără­­sindu-și avutul în refugiu pentru ca, la restabilirea păcii, să ia de la început munca de închegare a unei gospodării și a unui rost în viață. Oricât de vrednici și de chib­zuiți ar fi un om, ca și un popor întreg, ei nu-și pot păstra încrede­rea în viitorul mai bun și nu pot nădăjdui într’o viață tihnită lipsită de griji dacă, In chip aproa­pe­pe regulat, la fiecare sfert de veac trebue să ia toiagul pribegiei lă­sând în voia soartei agonisita spre a-și mântui zilele. Toate războaele locale din răsă­ritul Europei, precum și războaele deslănțuite prin părțile noastre ca o urmare a conflictelor ar­mate din alte părți ale Euro­pei și ale lumei, n'au fost. Intot­ Astfel că așezarea noastră eri „drumul tuturor răutăților”, despre care scria odată unul dintre marii noștri cronicari, în cuvinte pline de adânc înțeles, n‘a fost altceva decât aflarea în Carpați șd întru­ munte și țărmul mării, de acurmezi­­șul mersului cuceritor rusesc de la miază-noapte spre Mediterana. De aici ni s-au tras toate sufe­rințele și toate ponoasele, după cum din nesiguranța veșnică a vie­ții noastre naționale au isvorât toate păcatele noastre de ușurin­ță și de neprevedere, care l au fă­cut pe Român să-și piardă cre­dința în prețul sforțării și al chib­­zuelii prevăzătoare fiindcă bietul om e supus vremurilor și trebue sa li se supună lor. Vecinul dela Răsărit nu s’a măr­ginit să stârnească vremile rele pentru neamul românesc aproape la fiecare sfert de veac, prin răz­­boae repetate, dar s’a silit și a is­butit să născocească tot felul de conflicte sociale și de primejdii politice interne, chiar în vremurile de așa zisă pace externă, pentru ca neamul nostru să nu aibă, nicio­dată, clipe de liniște și de sigu­ranță. E destul să ne amintim de vre­j •rea iconarilor ruși din principate și de agenții țariști printre toate popoarele creștine ale Sud-Estului european Împotriva „păgânilor” Turci, cari reacționau sângeros contra populațiilor ademenite de agitatorii moscoviți, — după cum, în cele din urmă două decenii, după trecutul mare război, actele Continuare la­ pagina 3-a Situația în Egipt după evenimentele din ultimele 24 de ore ROMA, 29 (Tp.) — Numeroasele știri date încă azi de posturile a­­rabe de radiodifuziune din Cairo și Damasc reproduc imaginea extraor­dinar de sumbră a crizei de poli­tică internă care a fost provocată în Egipt de noile mari succese ale puterilor Axei. Se pare că britanicii concentrând toate forțele lor în­cearcă să creeze la Cairo un fel de dictatură militară prin care să fie înlăturat atât guvernul cât și re­gele. In acest sens pledează mai a­­les faptul că președenția consiliului de miniștrii unde guvernul egiptean ține încontinuu ședințe, precum și întreaga curte regală, poșta, tele­foanele și posturile radiofonice sunt sub supravegherea soldaților en­glezi. Legătura telefonică și tele­grafică cu străinătatea este între­ruptă. Ziarele sunt supuse la cen­zură, chiar și „Egyptien Mail” pro­prietate britanică precum și orga­nul degaulliștilor. Eșirea din țară a cetățenilor străini chiar și a celor de naționalitate egipteană este in­terzisă, fapt care a lovit greu în special pe evreii care locuesc la A­­lexandria, Port Said și Cairo care voiau să se refugieze în Arabia Saudită șî de acolo mai departe spre sud. După ce se întunecă auto­mobilele particulare nu au voie să circule, iar în regiunile de coastă s-a Interzis circulația între orele 21 și 6 dimineața. \ MARINA STATELOR­ UNITE A PRELUAT SERVICIUL DE PROTECȚIE AL ATLANTICULUI DE SUD BERNA, 29 (Rador). έn N. B.: „Exchange Telegraph" a­­nunță că marina de război a Statelor Unite a preluat cu în­cepere de Duminecă serviciul de protecție în Atlanticul de sud. Montevideo va fi pus la dis­poziția vaselor de război ame­ricane ca bază navală și ca port de aprovizionare. <­m­I­I 1 I I I I I I I I I Marsa Matruk a căzut BATALIA EGIPTULUI că Comunicatele oficiale au anunțat ori dimineața orașul întărit Marsa Matruk, din Egipt, situat, după cum se știe, pe coasta Medi­­teranei, a fost cucerit de forțele germano-italiene, după lupte date împotriva forțelor blindate brita­nice. Acțiunea mareșalului Rommel pentru cucerirea acestui punct for­tificat a durat mai puțin de trei zile. După ocuparea orașului, ar­matele germane și italiene continuă să înainteze cu rapiditate spre Ră­sărit, in direcția Alexandriei, de cărei despărțeau ori dimineață circa 300 kilometri. Pentru a da cititorilor noștri o imagine cât mai exactă a felului cum a decurs această parte a „b­ă­­tăliei Egiptului”, vom recapitula operațiunile militare de Sâmbătă și până azi. Atacul împotriva Marsa- Matrukului s’a deslănțuit Sâmbătă imediat după amiază. Prima bătălie a fost angajată­­ de elementele blindate ale mareșalului Rommel, care au reușit să depă­șească prin sud pozițiile defensive engleze cele mai înaintate, la vest de Marsa Matruk. Aceste forțe, care după direcția înaintării lor pă­reau a încerca o mare mișcare de încercuire a principalelor poziții britanice, au fost atacate de grupe de luptă ale armatei britanice. A doua bătălie s-a desfășurat la vest de Marsa Matruk. In acest sector, coloanele britanice blindate erau acelea care au luat inițiativa operațiunilor ofensive, lansând a­­tacuri împotriva diviziilor blindate adversare care înaintau către est, pentru a sprijini coloanele înaintate ale Axei. Sâmbătă seara, aceste forțe blindate ale Mareșalului Rom­mel au lansat însă un contra­atac, la vest de Marsa Matruk. La căde­rea nopții, luptele au continuat în mijlocul unor nori deși de nisip, care făceau vizibilitatea foarte grea. Luptele au slăbit puțin din in­tensitate în timpul nopții, însă di­mineața au fost reluate cu toată amploarea, pe o căldură copleși.Corespondenții de presă de pa frontul egiptean scriu că generalul Rommel folosește în ofensiva sa, în afară de diviziile blindate ale coi­pii­lui african german, divizia blindată italiană „Ariete” și alte divizii ușoare motorizate italiene. Așadar, forțele blindate și motorizate pe care forțele Axei le au în Africa de nord au fost aruncate în bătălie, în acest efort suprem, cu scopul de a străpunge marea linie de rezistență britanică pentru ca apoi să se nă­pustească asupra văii Nilului. Linia de apărara W,'**'­’*, nunită Fora Wavel se întinde pe o lungime de 60 km. către sud, plecând de la Marsa Matruk. Forțele Axei păstrează o netă superioritate terestră. Această su­perioritate se datorește mai întâi grelelor pierderi în tancuri și vehi­cule blindate, suferite de armata britanică în timpul luptelor de la Knightsbridge, Akhroma, Gazala și în al doilea rând, ușurinței trans­porturilor Axei către frontul afri­can, a materialului nou care com­­pensează pierderile. In ce privește pe englezi, problema efectivelor ră­mâne cea mai grea Intăriturile în material de soluționat, și oameni trebue să facă o lungă călătorie, de peste 18.000 km., prin jurul Capu­lui Bunei Speranțe. Pentru acest motiv, experții militari aliați subli­niază necesitatea pentru aviația a­liată din Africa de Nord, de a primi urgente întăriri care să i permită­­ menținerea superiorității, constitu­ind în felul acesta principalul mijloc defensiv britanic în Egipt. FRONTUL DIN RĂSĂRIT In sectorul Sevastopol, luptele continuă cu aceiași înverșunare ex­tremă, după 24 de ore de calm re­lativ, în care nu s’au semnalat de­­(Continuare în pag. 3-a) fiiiiifflinininnnBPL!nî;oiiii!'i!!nHniiiiii,ii!nia!niii.'!iii!!iiiimi!Viiiiin!i!:!iiniiiiin!iiiiiiniiiiuiiininnniin!iiiiii!!!iiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii SITUAȚIA DUPĂ CĂDEREA MARSA MATRUKULUI Prim telefon dela corespondentul nostru special BERLIN 29. — înfrângerea En­glezilor în lupta deschisă dela 31­arsa Matruk și luarea acestui punct întărit, va avea, precum se spune la Berlin, importante urmări strategice. Se subliniază faptul că Marsa Matruk era ultimul port u­­tilizabil pe coasta africană la Vest de marele port de războiu englez, Alexandria. Pe distanța dintre M­arsa Matruk și Alexandria nu se mai găsesc nici un fel de linii întă­rite. Tot astfel stau lucrurile și pe distanța de la Marsa Matruk la Cairo. Dela Sud de Marsa Biatruk se întinde depresiunea Kattarra pâ­nă în spațiul dela Cairo. Depărta­rea dintre Marsa Matruk și Alexan­dria este de 300 kilometri în linie aeriană, iar dela B­arsa Biatruk la Cairo cam 500 kilometri. În cercu­rile militare berlineze se păstrea­ză oarecare rezervă, în ceea ce pri­vește resturile armatei n 8 a brita­nice ca și asupra, potențialului de luptă al des menționatei armate a Nilului. În special se declară că nu se poate judeca, în tabăra germa­nă, dacă această armată a Nilulu­î, reprezintă o armată cu forță de­fensivă sau una care servea la asi­gurarea dominației engleze asupra Egiptului. Tj» întrebarea dacă ar­mata a 9-a britanică a sosit deja în spațiul Nilului, din Palestina și Si­ria, nu se dă încă un răspuns la Berlin. Ținând seamă de dificultă­­țile celor câtorva linii de legătură, atastând dintr-o «cingură cale fe­rată și calea maritimă de la portu­rile Siriei și Palestinei până la A­­lexandria, e probabil că nici cel puțin efectivele principale ale ar­matei a 9-a n’au putut ajunge deja în spațiul amenințat al Nilului. In cel mai bun caz, s’ar putea ca nu­mai primele unități ale armatei 8>-a să fi putut ajunge și lua parte­a la apărare. ­Si 1 IULIE 1942 ANUL VI. 1847 litev < Sliei roți " ' 1111" ‘ >11 n­­­i I’’ijlij in*** • M­ERSUL RĂZBOIULUI FAZA­ îl-a este caracterizată printr’o luptă de uzură, care anunța pregătirea marei ofensive. a . FAZA III-a. Forțele Axei încercuesc o parte din armatele generalului Auchinleck, la sud-vest de Tobruk. Imediat fortăreața Tobruk se predă și trupele Mareșalului Rommel trec frontiera Egiptului. Dii dimineața Marsa Matruk, ultima poziție fortificată până la Alexandria, a fost ocupată. Acum triunghiul strategic Alexandria—Cairo—Port Said este direct amenințat Săgețile Indică direcțiile ofensivei forțelor Axei pe frontul african. Luptele s-au desfășurat astfel: FAZA I a: Generalul Rommel pornește ofensiva de la El Agheila, punct unde ajunsese englezii și după câteva lupte recucerește Benghazi și Dema. ! Noul restr­icțiuni privi­­toare la circulația auto­­vehiculelor. Textul deciziei în pag. 3­toate. (ni!lill!lllllllll!llllll!lllllllllll!!lllllllll!lini!!!llllllllllllll!!lllll!lllllllllllllll!0 Avioane germane de recu­noaștere Fieseler Starch in spatele linilor germane de pe frontul nol­tl «ids«. (EL Okw­ iM A PLECAT PE BORDUL UNUI YACHT CU PÂNZE SA ÎNCONJOARE PĂMÂNTUL BUENOS AIRES, 29 (Ra­­tor). — Un călător singuratec de mări, Vito Dumas, a plecat de curând pe bordul unui yacht cu pânze, să facă o că­lătorie în jurul lumii. Acest sportman de­­ 41 de ani a trecut mai de mult Atlanti­cul pe bordul unei bărci. INDIENII SUNT ÎNDEMNAȚi SA SE RALODALE ÎMPOTRIVA DOMINAȚIEI ENGLEZE BANGKOK 29 (Kador). — Corespondentul Agenției D. N. B. transmite: Purtătorul de cuvânt al con­siliului național indian și al li­gii pentru independența Indiei, a răspândit Luni un manifest adresat indienilor, prin care le cere să se răscoale împotriva dominației engleze. Manifestul se termină cu vorbele: „Acum ori niciodată“. DIN CARTEA EROILOR SUBLOCOTENENTUL IN REZERVĂ JARAM­ ANGHEL Pe eroul cu ochii plini de albas­trul cerului dunărean, l-am cunos­­cut în casa părinților săi din sătucul pierdut pe marginea fluviului, în a­­­propiere de Giurgiu. I Era atunci, în privirea lui, o blatif dete de copil gingaș cu obrajii bu­­călați de trandafir roz. I Eram elevi. Frecventam primele clase de liceu. N’aveam nici griji* nici gândul că vom lupta cândva* pe marea și nesfârșita câmpiei $ Rusiei. ț­ Au trecut ani și ani. Vremea și necazurile ne-au crescut mari, îm­* podobindu-ne cu flori albe, la târzi* ple. Soarta ne-a despărțit un timp* pentru ca acum un an, în însoritele zile de Mai, să ne întâlnească din­ nou, aparținând amândoi aceluiaș regiment. !­ Și valurile vremii ne-au­ purtat a­­poi prin cuprinsul imensei Rusii, întâmpinând, în drumul nesfârșit al suferinței, greutăți și necazuri net* numărate. „­­ El, sublocotenent de rezervă, era comandantul unui pluton din com­­­­pania doua. Zelul și priceperea sa l-au făcut repede iubit și bine apre­­ciat de superiori. Intr’adevăr, un ofițer destoinic. Dragostea era cu care își făcea datoria, te obliga să-l admiri, să nu apreciezi la justa lui valoare. ‘I Și astfel, din nevoi îri nevoi și dint luptă în luptă, regimentul nostru a­junge undeva, pe frontul Oțelului Batalionul de care aparține Iuf. Țăranu, primește ordin să meargă într’un sector vulnerabil. Fiind cu­ Continuare In pagina 3-rt LARDUL HALIFAX VA VENI IN ANGLIA GENEVA 29 (Rador). — DNR.: Se află din Londra că lordul Ha­lifax, ambasadorul. 'Maréi Britanii la Washington, va veni cât de curând in Anglia. aiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiii:iii!iiiiiiiiiiiii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiu niiiiiuiiiiuiuiuiiiuiiuiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiffiiiiiM^ I IV n satul Dodești, după cum arata și Miron Paraschivescu, a poposit cândva o echipă de tineri cărtu­rari studenți. Misiunea lor era vagă și totuși precisă: să încerce, prin câte știau, să facă bina sătenilor din sa­tul Dodești. In­ fruntea­ lor sta unul din oamenii cei mai fini și mai calzi cărturari, omul de multiple talente și de perma­nentă tinerețe creiatoare, scriitorul Vic­tor Ion Popa fiu al satului Dod­ești. Ajutoare ale sale erau: un tânăr doc­tor, un agronom, un veterinar, o ma­­estră de menaj, un profesor de educa­ție fizică, un teolog, un jurist. Victor Ion Popa a însuflețit echipa și a reușit să o crească cu tot ce, în toată regiunea, era suflet curat și pu­tere de muncă proaspătă. Ca doctori fără de plată, s-au amestecat cu to­ții în vălmășagul vieții de toate zile­le a sătenilor. Le-a cunoscut greută­țile, dorințele ascunse, puterile și du­rerile. Și echipa a reușit să însuflețească la rândul ei satul Desigur nu intr'o lună, nu intău un an. A fost nevoie de ani mulți de muncă, dar Isbânda a fost a echipei. E bina de știut cum s'a putut înde­plini această misiune a satului Do­dești. Fundația Regală care trimisese e­chipa, avusese gândul bun și de a îndruma acțiunea d pe calea se­rioasă a științei. I In concepția ei, concepție cât M­ poate de serioasă și de adâncă, cultu*­ra satelor nu este o chestie de „dumn­ping cultural“ de turnare pe gât, den asila, a unul bagaj de „cunoștința** In massa poporului, prin publicații ai nemiluita, conferințe interminabile, predici permanente, șezători, serbări și alte asemenea lucruri eftine.­­i­ar cultura satelor este o ridicare al satului el însuși, prin propriile lui pu­­teri, pe toate laturile sale, o ridicare ecomomică, o ridicare a stării sanitar­­e, o ridicare a stării morale și in­­­telectuale. Cultura muncii, cultura să­­nătății, cultura sufletului și a minții, acesta au fost fozineele echipelor. . Iar echipa era doar un catalizator. Munca de ridicare urma să o facă la* suși satul .j Fundația are la această privind­ multiple experiențe. S‘a încercat acest lucru deseori și în multe chipuri. Unei*­ori e'a greșit și străduințele noastre au rămas zadarnice. Alteori nu s‘a greșit și satul Întreg s'a transformat intr'o echipă de lucru. Astfel la, Doi­dești­­­­n­-Eu am vizitat cândva satul Dodești când nu mai erau acolo echipa* Eram cu Prefectul Județului și mă (Continuare in pag. 3-a)] S­ECRETUL SATULUI DODEȘTI de H. H. STAHL Resturi!* anul ton kowletla special care putea fraze 16 lovituri ffintr'oitatía (Pk. Ob.)

Next