Timpul, iulie 1942 (nr. 1847-1877)

1942-07-22 / nr. 1868

f rEDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA. •it C U li Es II. — strada sărindar Nr. J*v­â B«4u­ I) ț­ Administrația 3.05.44 | — -------------------------------------------- " 1­ T;I>o*rafl* 3.12.23 y A BONAMENT« \ț Ia ta»i s I In glrä’nätate: rm­ =„ u*. . wTM« Tariful în funcționa Un an ISM­ Im*; • luni I de convetițu­ie poș-A50 M; 3­1<**I 360 lei ! tale internaționale i»entru b&a«, i»»utuții și ad­ții publice 2000 lei anual ăbonamental* Încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Casa de francare plătită în numerar cont aprobăm Direcțiunea Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 193­3 I proprietar: „TI­M­P­O­L‘‘ S. A. R” ' înscria sub No 202 Trib.’Ilfov Prim redactort PURCEA GRIGORESCU LEGEA PETROLULUI Monitorul Oficial din 17 Iulie tre­­cut, a publicat decretul lege pentru­­ valorificarea petrolului, adică a ză­cămintelor de bitumine solide li­­chide și gazoase. Mărturisesc că am primit cu oa­recare scepticism această nouă le­­giferare, cu toată stima pe care o am pentru competiția d Iui ministru Marinescu, în materie economică și în materie de petrol în special. Știam că toate regimurile politice de după războiul mondial, au căutat să aplice petrolului o concepție lor politica economică și că rezul­a­tatul general al legilor pe cari le­­au făcut și le au aplicat diferitele guverne din trecut, este o scădere treptată și continuă a producției. Ce putea aduce nou d. ministru Mari­nescu? Petrolul nu se reface. Dacă producția scade, este o dovadă că isvoarele au fost secătuite. Citind expunerea de motive, și decretul lege, am avut plăcuta sen­­zație a omului toropit de căldură care pentru a scăpa de oboseală și desgust, face un duș rece. Așa­dar, perspectiva secătuirii complecte a izvoarelor noastre de petrol nu este în natura lucrurilor, ci e numai produsul unei greșite po­litici a Statului, in materie de ex­plorare și de exploatare a zăcă­mintelor. Dar aceste adevăruri cari par așa de elementare și de evidente, după ce citești expunerea d'lui mi­nistru Marinescu, cum de n’au putut fi văzute și aplicate de legiuitorii din trecut? întrebarea aceasta a­ pare in minte odată cu impresia de bun simț sănătos pe care o dă citi­­rea decretului celui nou. Răspunsul , această întrebare nu poate fi de­cât unul singur. Pasiunea politică ți spiritul de luptă de partid în care s’a legiferat în trecut, în materie de petrol, ca și în multe alte materii economice. Noul decret se înfățișează descăr­cat de aceste păcate originale. El arată spiritul in care omul provi­­dential, d. Mareșal Ion Antonescu, isi dă osteneală să clădească Ro­mânia Nouă. Ceea ce noi cei de astăzi nu pu­tem vedea destul de limpede, din cauza apropierii noastre de eveni­­mente și de originea lor, generații­­le viitoare vor putea vedea fără nici o sforțare. Căci procesul de renaștere pe care noi îl trăim as­tăzi umbrindu­l cu micile noastre lecazuri și cu marile noastre pă­durii, va apare urmașilor noștri în perspectiva istoriei, curat cu cris­talul. Generațiile viitoare vor aprecia mai bine decât noi măsurile pe cari se prevede noua lege a petrolului, pentru descoperirea, conservarea și exploatarea rațională a zăcămin­telor de țiteiu și de gaze combus­tibile. Noi trăim încă tn convingerea moștenită dela înaintașii noștri, că România este o țără agricolă foar­te bogată in care petrolul e bine venit, dar, nu este piesa de rezis­tentă in îndestularea economii noa­stre nationale. Este cum ar fi cafeaua și lichiorul după o masă îmbelșugată. Lucruri foarte plăcute, dar nici de­cum ab­solut trebuitoare, ba poate chiar in­­tr’o măsură oarecare, vătămătoare. Este adevărat că agricultura noa­stră hrănind întreaga populație a tării este­ ca o mamă bine­cuvânta­­tă de Dumnezeu, și de aceia,ea me­­rită stima și adorația pe care o me­rită o mamă darnică și iubitoare de copii săi. Dar viata de Stat modern, cere ca producția să fie făcută pentru schimb calculat în bani, și nu pen­tru consumație proprie a producă­torilor, cum a fost în toată lumea, până în secolul al 19-lea. Noi trebue să producem mărfuri pentru export ca să putem importa o mulțime de lucruri pe care noi nu le putem face și fără de care noi nu putem trăi.Ex­­portul nostru agricol scade și e des­tinat să dispară complect, pe mă­sură ce se va îmbunătăți alimenta­ția și Starea sanitară a populației rurale. Ori­cât ar spori producția agricolă, prin raționalizarea cultu­rii, ea nu va putea nici­odată în­trece nevoile de alimentație rațio­nală a populației noastre rurale în continuă creștere. Producția agricolă pentru nevoile proprii ale producătorului țăran, ca­re ocupă astăzi mai mult de trei pă­trimi din suprafața agricolă a țării, netrecând prin comerț, nu produce pentru bugetul statului de­cât prea puțin, pe când organizația modernă a statului nostru cere sume enorme. Din această cauză sarcinile fiscale, când e vorba de agricultură, cad aproape exclusiv pe marii proprie­tari cari produc pentru comerț dar cari nu dețin nici o pătrime din su­prafața agricolă a țării. Așa stând lucrurile, situația financiară a statu­lui nostru ar fi mai dificilă, dacă mi­nisterul de finanțe n’ar găsi la în­demână petrolul. Petrolul devine astfel cheia echilibrului economic și financiar a statului nostru, fiindcă el este principalul articol de export și fiindcă pus în întregime în comerț, el duce în spinare taxele și impozi­tele de cari statul nostru are neapă­rată nevoe și pe care agricultura nu i le poate da. A. Corteami M. S. REGELE ȘI MAREȘALUL CONDUCĂTOR AU LUAT­ PARTE­­RI, LA POMENIREA REGELUI FERDINAND I ȘI REGINEI MARIA, LA CURTEA DE ARGEȘ M­ORARIA DRAPELELOR ȘI A NOILOR MEMBRI AI ORDINULUI „MIHAI VITEAZUL« La­ solemnitate au mai asistat: d.prof. Mihai Antonescu și căpeteniile de Esi, la Curtea de Argeș, cu pri­lejul împlinirii a cincisprezece ai de la moartea Regelui Ferdinand I-ul Cel Loial și a împlinirii celor patru, ani de când Regina Mari­a a închis ochii pentru totdeauna, s’a făcut, —în fața criptei voevodale— un parastas pentru odihna Augu­­știlor dispăruți. Tot aici, în cadrul unei înălțătoa­re solemnități, s’a făcut decorarea drapelelor unităților și a noilor ca­valeri ai Ordinului ,Mihai Vitea­zul”. Atât la pioasa ceremonie cât și la înălțătoarea solemnitate, au a­­sistat: Maiestatea Sa Regele, Ma­reșalul Conducător și Desrobitor de Țară, președintele ad-interim al Consiliului, membrii ai Guvernului și căpeteniile de oștire. Cinstirea memoriei Regelui Fer­dinand I întregitor de Țară nu s’a făcut ci­ numai prin creștineasca pomenire. In fata Criptei Argeșene a Voe­­vozilor întemeietori, au venit să se închine Suveranul Țării și Mareșa­lul Conducător. Au venit înalții demnitari ai Ță­rii și Cavalerii vechi și noui ai Or­dinului „Mihai Viteazul" să cin­stească memoria Interneetorului a­­cestui înalt Ordin. Regele Ferdi­nand I, care — cum a spus-o dom­nul Mareșal Conducător în cuvân­tarea rostită, — a voit și a isbutit să întemeeze prin acest Ordin. Corpul național al elitei eroice al bravilor neamului, apărătorii, drep­turilor de ori, de azi și de mâine. Tot aici, eri, Ordinul Cavalerilor Mihai Viteazul a primit în sânul Său , noui viteji și drapele glorioase ale unor unități brave Apariția tânărului Suveran atât de iubit de oaste și popor și alături de Mareșalul Desrobitor de Țară, a prilejuit tuturor celor de față mo­mente impresionante de un entu­ziasm sincer și cald. Lângă tânărul nostru Rege, mer­gea,ori pe aleia principală a Curții de Argeș, Mareșalul Desrobitor pe care l-am văzut tot atât de voios cum l-am văzut în primele linii pe frontul dela Prut, Nistru, și în fața Odesei. V. Vișoiu D. Mareșal Ion Antonescu rostindu-și discursul MERSUL RĂZBOIULUI NOUĂ FAZA A OPERAȚIILOR din RĂSĂRIT: EXPLOATAREA SUCCESELOR DIN ULTIMELE SĂPTĂMÂNI di acelaș timp, inamicul e urmărit spre Stalingrad FRONTUL DE RĂSĂRIT — Noua ofensivă­ germană de vară și Kursa intră azi în faza a treia . Exploatarea succesului de până acum. Presiunea germană dealungul Mării Azov continuă să se exercite pu­re. După ocuparea Voroșilovgradului, pipele germane iși continuă inainta­ E dealungul malului drept al Done­­i. Retragerea trupelor sovietice bazinul Donețului se va accentua probabil în cursul zilelor viitoare, căci primejdia încercuirii a crescut. Pe Donul mijlociu, situația pare că sa stabilizat. La Nord de Voronej, «^»VK­VY atacă pwtftrnie. »,­­Hn punct de vedere economic imen­­** bogății în fier și cărbune ale ba­­ricu­lui Donețului nenumăratele sale K&p* »»ptoarele pentru topitul mine­­iíSISihift. Uzinele de armament sunt s­e­­mnatati pierdute pentru potențialul lo­r trate de război sovietic, care va trebui să Situația trupelor sovietice din bucla se mulțu­mească de acum înainte cu ceea ce îi vor furniza regiunile indus­triale din Urali și Siberia. In plus, căile de aprovizionare cu petrol cau­cazian spre centrul Rusiei sunt tăiate, cu excepția liniei ferate Krasnodar- Stalingrad Moscova, care la răndul ei este amenințată de ofensiva germană în­spre cotul Volgei.­­ Din punct de vedere pur militar, forțele sovietice grupate în triunghiul Voroșilovgrad-Rostov și confluentul Donului, Donețul, sunt încercuite. Ele mai au două posibilități: sau să opună o rezistență îndârjită în districtul for­tificat al Rostovului și să riște distru­gerea progresvă pe care au suferit-o și apărătorii Sevastopolului, sau să părăsească Rostovul și să se retragă la sud de Don. Ori­care ar fi hotărâ­rea luată, Rostovul este de pe acum condamnat. Drumul spre câmpurile petrolifere dela Maikop est edeschis. spre Volga. Ori­unde ar fi el, trupele Continuare în pagina Donului, la Est de punctul luat de germani intre Milerovo și Donul Infe­­rior, este analoagă, înaintarea germană dealungul Do­nului, spre Stalingrad, a continuat in cursul ultimelor zile, într-un ritm care a permis germanilor să ajungă in trei zile, dela Vora și­ovgrad, până la Do­nul inferior. Intr’adevăr nu s’a sem­nalat n­­ci la Berlin, nici la Moscova, că forțele sovietice apun o rezistență serioasă la Est­rau la Sud de Boga­­cear, de unde rușii evacuează terenul. Dimpotrivă, informații din sursă so­vietică lasă mai curând să se înțelea­gă că trupele lui Timoșenco continuă să evite lupta și se retrag spre Sta­lingrad. Nici o informație nu a fost­­ la­tă spre a permite să se fixeze pe hartă punctul atins de germani în cursa lor CUVÂNTAREA D-LUI MAREȘAL ANTONESCU Adresându-se Majestății Sale Regelui, d. Mareșal Ion Antones­­cu, Conducătorul Statului a rostit următoarele: MA­IESTATE. Cinstirea memoriei Regelui Ferdinand I nu o facem azi nu­mai prin creștineasca pomenire, care stă temei de veacuri tradi­ției noastre religioase. Cultul morților este nu numai aet de pietate, ci sfat de viață. Iar cultul regilor morți nu este numai o închinare de recunoștin­ță ci o adevărată faptă națională. El prilejuește evocarea tradi­țiilor și meritelor regești și așe­zarea lor ca sfat de istorie pen­tru urmași. Aci, în cripta argeșeană a Voe­­vozilor întemeietori, străinesc Regii noștri; Regele Carol I cu marele său exemplu de disciplină, de marcă, de modestie, care a născut și a a­­șezat Regatul pe baze de onoare și de realism politic. Regele Ferdinand I întregito­rul, luptătorul pentru drepturi și dreptate, Ferdinand cel Leal care a intrat în istorie nedespărțit de numele de realitate, pe care și-a rezemat viața. Cinstirea memoriei lor însem­nează să luăm din exemplul lor — pentru Monarhie și pentru Ța­ră — pildă de onoare, de discipli­nă, de muncă. Pildă de realism politic și de lealitate. Poporul român este un popor care slujește și va sluji întotdeau­na aceste crezuri. El nu cunoaște și nu­ va cunoa­ște niciodată decât legile onoarei și ale realității. Pe câmpurile de bătaie și în viața de mâine așa își va înte­meia destinul, adăugând discipli­na sobră a muncii și credința rea­listă în dreptate. Pentru Cavalerii Mihai Viteazul ziua de azi este o îndoită cins­tire. Ei cinstesc pe întemeietorul Or­dinului Mihai Viteazul, pe Re­gele Ferdinand I care a voit și a izbutit să întemeieze prin acest ordin corpul national al elitei e­­roice, al bravilor Neamului, apă­rătorii drepturilor de ieri, de azi și de mâine. Ei cinstesc ordinul Însuși. Născut sub semnul celui mai mare Voevod al luptelor noastre pentru pământ, pentru cruce și pentru Europa Ordinul Cavale­rilor Mihai Viteazul primește azi în sânul său noni -viteji și dra­pele glorioase ale unor unități brave. Vin printre noi și bravi ofițeri germani, Cavaleri ai Ordinului, cari au câștigat gloria și recunoș­tința noastră luptând pentru Pa­tria Germană, pentru noi și pentru Europa. Nicăeri mai mult decât nci,­ân­gă cripta celui care s’a născut principe german și a murit Rege Român, nu vor înțelege mai bine unitatea germano-română legate prin sângele luptei noastre de azi. Nicăeri, mai mult decât aci, Ca­­valerii Mihai Viteazul ai noștri nu puteau să arate mai lămuritor noilor viteji primiți drumul isto­ric, monarhic și române«« pe care trebue să-l urmeze. Nicăeri mai mult decât aci nu puteau simți datoria lor de a sluji prin muncă, sobrietate, onoare și lealitate Statul de mâine pentru care au luptat azi și pe care le a a slujit Regii de ieri. De aceea am ținut, LIRE, să fiți printre noi, ca aci, lângă mormân­tul Regilor și al Voevozilor clădi­­tori de Țară, să vă simțiți și mân­dria de urmași al Lor și povara răspunderii de a urma, alături de toți ceilalți Cavaleri, tradițiile re­gale și românești, ale Statului de mâine, a Armatei de totdeauna și­­ ale veșniciei noastre. REGELE BELGIEI E TATĂL BĂIAT BRUXELLES, 20 .Rador).—DNB: Se anunță oficial că Regele Leo­pold a devenit în ziua de 18 Iulie, tatăl unui băiat. Noul născut a primit numele d­e Alexandru - Emanuel - Henry - Al­bert - Maria - Leopold. / Cuvântarea d-lui prof. Mihai Antonescu Revepind în mijlocul Cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazul”, Domnul Profesor Mihai Antonescu a prezi­­dat masa oferită Cavalerilor înaltu­lui ordin, prilej cu care D-sa a ros­tit următoarea cuvântare: Domnilor Cavaleri. In numele guvernului Țării, ex­prim Cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazul” recunoștința neamului pentru fapta lor națională. Niciodată mai mult decât astăzi Ordinul „Mihai Viteazul” nu rezumă și nu concentrează mai evocator și spas puternic,­ întreaga noastră isto­rie națională. Am luptat, pentru Cruce. Sunteți purtătorii Crucii și luptați pentru Cruce. Am luptat pentru unitatea neamu­lui românesc. Sunteți purtătorii semnului Voe­­vodului imitații românești. Am luptat totdeauna pentru drep­tate și pentru marile idealuri de ci­vilizație pe cari familia, proprieta­te!»i­nuare în pagina 3-a D ROOSEVELT VA LUA COMANDA SUPREMĂ A TRUPELOR ALIATE AMSTERDAM 20 (Rador). — D. N. B. I Serviciul de informații«»! tiriscu n­e anunță din Vancouver că președintele Roosevelt va lua Și curând în mâinile sale o supremă a trupelor aliate. D. Roosevelt, care este, fu­ntea sa de șef al statul mandant suprem al forțelor arm­a­­te nordamericane, va asuma nașfe șase funcțiuni, după cum spune­ informația „cu consimțământul un naim“. m renunțat la ideea de a apr­o­v­izion­a Malta prin convoaie MALATSFO, 20 (Rador). — Un CO* respondent din Tanger al ziarului „Corriere Della Sera" semnalează că englezii au renunțat definitiv la ideia de a aproviziona Malta prin oonvoMi Numai vapoare izolate se vor aventu­ra de acum înainte la Mediterana și se speră la Gibraltar că aceste va­poare vor putea scăpa de suprava­­gh­erea aviației AxeA. ^ _ J Pa­arta principală din Curtea da Am­s

Next