Timpul, septembrie 1942 (nr. 1909-1938)

1942-09-01 / nr. 1909

ORGANIZAREA EUROPEANĂ ȘI PRINCIPIUL FEDERAL de GEORGE SOFRONIE Profesor Universitar D­­acă războiul pe care îl trăim, ia formele unui războiu inter­continental, și principala preo­cupare a taberelor beligerante ră­mâne purtarea și câștigarea lui, — prin punerea la contribuție a tutu­ror puterilor materiale și morale a națiunilor participante, — înregis­trăm nu mai puțin, în timpul din urmă mai ales, preocupări tot mai des afirmate, privitoare la o viitoare „organizare europeană“. Se vorbește chiar de o „conștiință europeană“, care ar fi fundamentul juridic al unei viitoare reconstrucții continen­tale și al unui nou și mai puternic drept al ginților, conștiință izvorîtă dintr’o comunitate de străduințe, de suferințe și de primejdii, pe care războiul de astăzi o pune tot mai viu în lumină. Este aceasta desigur, o revenire — după două decnii de ex­perimentare a unei încercări de or­ganizare internațională pe plan mondial, — la înțelegerea rostului firesc al Continentului european în cadrele Comunității internaționale, a acestui Continent care, a fost odi­nioară leagănul culturii și civiliza­ției creștine, mediul formațiunii și al desvoltării dreptului popoarelor, și al cărui primat încetase a mai fi o realitate, prin organizarea lumii de după războiul mondial. Dar deosebite rămân modurile, în care taberele beligerante concep tra­ducerea in ființă a „ideii europene“, organizarea fundamentală a Conti­nentului. Astfel, confruntarea doctri­nei național-socialiste cu anumite declarații oficiale, ne arată că ope­ra de viitoare organiz­are europeană va porni de la primatul economicu­lui, deosebindu­se în acest chip de acea încercare de realizare a unui regim de „uniune federală europea­nă“ pe care o reprezentase Memo­­randum­ul Briand din 1 Maiu 1930, care accentuase asupra primatului politicului, față de factorul econo­mic. „Spațiul european“, tipică ex­­presiune a conceptului de „mare spațiu“ apărat față de orice imixtiu­ne streină extra­europeană printr’o adevărată „Doctrină a lui Monroe“ europeană, — ar alcătui astfel o rea­lă și organică unitate economică, construită pe baza principiului „eco­nomiilor complimentare“. Și dacă Puterea centrală a spațiului euro­pean — Reichul — ar reprezenta pi­votul organizării și coordonării eco­nomice a Continentului, ce ar do­bândi pe această cale independența sa economică, această organizare inovatorie ar fi deopotrivă profita­bilă Statelor integrate în noua for­mulă europeană, care nu ar mai cu­noaște diviziunea și antagonismul dintre cele două Europe : cea indus­trială și cea agricolă. Pe această organizare economică europeană, — extindere la întregul Continent, a concepției de odinioară, din vremea războiului mondial, a lui Fr. Naumann cu a sa „Mitteleuro­pa“, — s'ar găsi grefată noua orga­nizare politică și juridică a Europei. Desigur o organizare politică ce ar ținti la­ îndepărtarea „anarhiei suve­­ranităților“, din care au rezultat succesivele războae, ce apar apolo­getului „ideii europene“, mai mult ca „războae civile“, decât calificate „războae internaționale“. O organi­zare politică ce ar consfinți poziția dominantă a Reichului, dar ar recu­ Continuuare în pag. 3-a •SDAQTIA «1 BUCURE8N­, _ ■telefon* **a»chia­r­ ADMINISTRAȚI­A Strada Sărindar No. 15 Administrația 3.05.44 Tipografia 3.42.23 a­bonamente In Stră­nătate : Tariful ia tunați ane de convențiile poș­tale internaționate In țară : Un an 1200 lei; 6 luni 650 lei; 3 luni 350 lei Pentru bănci. Instituții și ad­ții publice 2000 tel anual Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecarei Unii Taxa de francare plătită în numerar cont aprobării Direcțiunei Generale P. T­­. Nr. 30286/5 Mai 193­1 Cont C. E. E. Poștal No. 1327 Proprietar: „­ IMPEL“ S - E înscris sub No. 202 Trib.­ Ilfov Prim redactor : MIRCEA GRIGORESCU MARTI SEPT. 19­4­2 1309 I­n zăpușeala amiezii sfârși­­tu­lui de August, pe bordura unui trotuar sta în așteptare un grup care pândea cu­ vchi nerăb­dători intrarea tramvaiului în sta­ție. Rezemat de un stâlp de fier, îm­brăcat în uniforma lui albastră pe a cărei mânecă e dungat un unghiu auriu cu margine tricoloră, un sin­gur om a rămas liniștit în întreaga forfoteală de aici. A continuat să stea rezemat de stâlp și baston așteptând cuminte, nesupărat de zăpușeala amiezii, sa se termine forfoteala din jurul lui ca să se poa­tă și el strecura pe ușa tramvaiu­lui. Un om în uniforma albastră, cu trăsăturile fetei supte de durere încordate de-o energie uriașă. Par­că nici n’ar trăi cu toți oamenii din jurul lui zarva­ înfrigurată a Capi­talei. Poate în momentul de față nici nu se trezește aici. A cetit poate comunicatul de războiu din ziarul care îl are sub braț și gân­durile lui au ibucnit departe, de­parte, printre rândurile camarazi­lor lăsați undeva în inima­ Rusiei ca să-i complecteze jertfa pentru care el și-a oferit cu atâta abnegație su­prema dăruire către Patrie. Cineva însă, o femee cu un co­pilaș în brațe, cu un copilaș , nu și-a văzut poate încă tatăl. , rit uniforma albastra și răbdătoare a omului vi? durere și de­odată a rostit ca o dojana pentru toți ceilalți S „Un invalid”.­­ Freamătul a încetat o clipită, ca după aceea dintr’o singură miș­care, o cărare să se facă de lângă stâlpul de fier și până in ușa tram­vaiului.­­ __ Din ochii oamenilor grăbiți ai Capitalei au dispărut imediat gân­durile preocupărilor zilnice și mâini îndatoritoare s-au repezit din toa­te părțile ducând mai mult pe sus pe bravul erou care, în sin­ciunea lui abia mai putea să-și miște cu ajutorul bastonului piciorul invali­dat de o schijă haină.­­ Un suflu nou a străbătut mulți­mea grăbită a Capitalei, nou de mândrie și de spirit Un­să. Și copilului mic care adineaori își scâncea­u rând o minge de for­dința că trăește ! Fiecare trăesc­te festive, că fanfarele ir fi furni’ adânc’ mile si*' N­AȚIUNEA IȘI CINSTEȘTE EROII ♦ ♦ [UNK] Noui grave incidente i INDIA <C5 AMSTERDAM, SO (Rador). D N. B.: Noul incidente s’au produs în India. După o informație din Lucknow a fostului de radio britanic, poli ^Jțci ti, D­J­­­I tZ iLNIk/Ci i..k. ai j.4. .ÎÎTi î.­b de persoane, care încerca, se pretinde, să atace o stație de cale ferată de pe linia Tum­bla-Hab­ran, 1 din Provinciile Unite. Cu acest prilej, se pare că nouă hinduși, au fost omorâți. La Bombay, mai mulți hinduși, care arborase Su­fY . ■ r­.­­l •) GENEVA 3 DND : Corespondentul ziarului britanic „Daily Herald semnalează din Neiv Delhi (Indii) că a vizitat diferi­te regiuni ale țării spre a-și da seama dacă sforța­rea militară a țării este compromisă de campania de independență a parti­dului Congresului. Acesta, este cazul, ara­tă corespondentul, care a­­daugă că in viitor reper­cusiunile ar putea, deveni si mai simț­ite. GREUTĂȚILE­ MARINEI AMERICANE SPORESC MEREU GENEVA, S0 (Rador). — D. NB : In ziarul londonez „Daily Express“, comandantul Elliot, cu­noscutul cronicar militar ameri­can, scoate în relief că greutățile Marii Britanii sporesc mereu de pe urma pierderilor de tonaj. E­­venimentele din Caucaz și cele din Indii nu fac decât să sporeas­că preocupările. Navigația britanică de comerț nu va fi deci în măsură să facă față nevoilor și englezii nu vor dispună de tonajul necesar pentru a asigura transportul de trupe și de material pentru Egipt. IN PAGINA 8 Numeroase vapoare japoneze au intrat in portul Miino (Noua Echipele de colectare strâng daruri­le pentru ostași, pe care le vor duce apoi la centru ▼^uT MERSUL RĂZBOIULUI inse­ LENIHSK SZIMUANSKAI JEKATERINI ACHTABV .MAJUK_­ BUEMENNOVSK MIERALNIA­Y MOLDOK t W­S*/. KISLIA ORDSHONÎi KUTAJS MM, © ERIVAN LEGENDA Regiuni petrolifere Conducte & petrol Ce/ ferate înălțimi SCARA 100 yOO­ CAUCAZ IN CAUCAZ EFORTUL MAREȘALULUI VON BOCK PARE A FI FĂCUT IN SECTORUL INTERIOR AU FOST «ERITE !M­PORTARTE IBIIM. MK« MIMA Operațiile din Caucaz și din porturilor Novorossisk și Tuapse, fața se caracterizează printr’o ușoară rezis­tență a Rușilor. Potecile­­ de munte și drumurile înguste sunt mărginite sau de păduri foarte dese, sau de stânci și prăpăstii abrupte. Este foarte greu să se opereze într-un asemenea teren, mai ales că Rușii au dinamitat unele poduri și puncte de trecere înguste, făcând astfel înaintarea extrem de grea. Trebuie de asemenea asigurată aprovizionarea cu muniții, curățirea drumurilor, sau tăierea unor noui tre­­că­tori prin munte, trebuie să se lupte sub tirul armelor automate și invizi­bile. Pe lângă toate acestea, se adau­gă dificultățile atmosferice. pe acum, bântuie furtuni de încă de zăpada prin munți, iar piscurile care au fost atinse de germani — în deosebi cele de la Nahm, Mamison și Krestovala,— care trec de 3.000 metri — sunt în­văluite zi și noapte într-un strat gros de ceață. Totuși, rămâne sigur că pă­trunderea Germanilor este extrem de primejdioasă pentru Ruși. Rezerva pe care o arată comunicatele germane cu privire la operațiile din Caucaz, as­cunde o surpriză — cred experții neu­tri din Berlin — și primele detalii geo­grafice care se vor da la momentul potrivit, ne vor lămuri. După cucerirea Temriuk-ului, realizată de forțele românești, tre­cerea masivului Caucazului poate să se facă în două direcții: fie dea­­lungul coastei occidentale, destul de expusă, deoarece flota roșie e amenințătoare, fie în interior, pes­te masivul caucazian. Dealungul coastei este posibil și Novorosisk­­ul, port pe Marea Neagră, să gă­sește în prezent sub focul artileriei germane. Insă, pentru moment, ma­rele efort al lui von Bock pare a fi îndreptat în sectorul interior,­biectivul este dublu. Armata mană nu vrea să fie expusă, in cursul operațiunilor sale ulterioara, unităților izolate care ar opera in inima munților și care ar putea să profite de accidentele naturale ale terenului. Pe de altă parte, trecă­torile caucaziene, care au fost a­­tinse de forțele aliate, și caer se găsesc evident limitate pe cele două versante, sunt în joc în lupte­le actuale. Ieri, importante înălțimi au fost cucerite. S’ar parea deci că principalul efort al armatelor Rei­chului se îndreaptă în această par­te și că, înaintarea spre nu va întârzia. In realitate, Georgia însă, experiența campaniilor precedente atât pe frontul de est cât și în E­­gipt, dovedește că înaltul Coman­dament al forțelor Axei acționează în­totdeauna prin surprindere și că în aceasta rezidă elementul e­­sențial al succesului. Ori, de câtva timp s'a făcut liniște în jurul operațiunilor de nord de Ma­nici, care au fost încununate prin ocu­parea Kalmuciei, Elista. Fără a dori să facem precizări pen­tru viitor, un rezultat hotărâtor din punct de vedere militar, este posibil în acest sector al frontului. Generalul Jukov, a cânii numire în postul de comisar adjunct al lui Sta­lin îi consacră ascensiunea, este un ofițer de formație sovietică,­ în vârstă de 42 ani. El s’a distins mai întâiu cu­ ocazia incidentului Nomqnhan din 1938, unde a aplicat noua tactică cooperării tancurilor și­ a infanteriei.­­ A participat la ocuparea Basarabiei. A fost șeful statului major al lui Ti­­moșenko în campania din Finlanda și comandantul, apără­rii Moscovei. Deși de multă vreme membru al partidului comunist, el nu se bucura de o încredere complectă, pentru că avea tendința de a sacrifica conside­rațiile politice celor militare. Lui i se datorește formarea elitei militare so­vietice a trupelor de gardă, ceea ce este considerat contrariu principiului de egalitate proletară. In acelaș timp cu știrea înaintării lui Jukov, se află din izvor bine infor­mat că Timoșenko este lăsat in um­bră puțin câte puțin. I se reproșează eșecul contra­ ofensivei de la Harcov și insuficienta pregătire de căltre statul său major a programului de retragere elastică. Budienny ar fi de asemenea pus pe planul al doilea. Observator1 Englezii n‘au niciun motiv sa fie optimiști față de luptele din Noua Guinee 30 (Rador) — AMSTERDAM D. N. B.: Intr’o știre datată din Sidney, serviciul britanic de informațiune pune în gardă publicul britanic îm­potriva unui optimism nejustificat cu privire la luptele contra forțe­­­­­lor japoneze recent debarcate în ger- Noua Guinee. Doi soldați americani condamnați la muncă silnică pe pracă au împușcat un islandez AMSTERDAM 30 (Radm). *=*■ D. N. B.: După cum anunță serviciul bri­tanic de in­formațiuni, tribunalul mi­litar american din Reyykjavik, ca­pitala Islandei, a condamnat doi soldați americani la 5 ani muncă silnică și la ștergere din cadrele armatei, pentru că au împușcat un islandez, într-un local de petrecere. Un al treilea soldat, care împușcase un copil, a fost declarat ca „alienat min­tal” și dus i­ntr'o casă de sănătate. Un al patrulea soldat, care împușcase un islan­dez, deoarece acesta tre­cuse cu automobilul pe lângă el fără să i actele, a fost achitat,arate ro cu foa, au o­, semna­tim­ând vicilor, pi­te răsări­ lu­ate, trup­e au pătruns în apărare al inam ști­gând din nou re­vntarea pe o zi în aj ■­tor trece de o adân­ce 12 km. Aviația germană a spi­­jinit la nord de Tuapse o­­perațiile trupelor ger­mane și au nimicit, cu lo­vituri de Stomfees 17 vapoa­re inamice din Neagră. Furtuni puternice și însoțite de grindină au bântuit mai multe provincii spaniole MADRID, 30 (Rador). — toată Spania se semnalează fur­tu­tuni puternice, însoțite de grin­dină. Sunt inundații, culturile a­u suferit și în diferite locuri au fost întrerupte comunicațiile tele­fonice și telegrafice. Cel mai­­ mult au avut de sufe­rit provinciile Huesca, Santan­der și Burgos. „FRANȚA DE AZI TREBUIE SĂ SE AFIRME IN POLITICA CONSTRUCTIVĂ — Telegrama în pag. 8-a •< Echipele de militari elevi aduc la centrul de colectare obiectele strâ­nse pentru ostașii

Next