Timpul, octombrie 1942 (nr. 1939-1969)

1942-10-01 / nr. 1939

„LUPTĂTORI­I DIN PRIMUL CEAS” stfel — „luptători din prin­­ul ceas“ — ne.a caracterizat „Deutsche Allgemeine Zeitung“ <cu prilejul recentei vizite a d-lui prof. Mihai Antonescu la cartierul general al Fuh­rerului. A fost, a­­cesta, umul dintre numeroasele atri­­bute acordate de către presa ger­mană statului și poporului român. Vizita Președintelui nostru de consiliu s’a reflectat astfel in opi­nia publică a Reichului în cele mai strălucite condiții, prin deosebita ei cordialitate, expresie a strânsei ami­ciții ce leagă cele două popoare, do­­vadă a­ caldei frății de arme din Ră­sărit, sfințită cu sângele luptei și al jertfei. Ceea ce a adus nou Fuehrerul Adolf Hitler în relațiile internațio­nale, ca și în cele interne, a fost acel cavalerism, inspirat din vechea și glorioasa tradiție germană, cava­lerism ale cărei principale manifes­tări sunt loialitatea și respectul demnității. O nouă Etică — cea ba­zată pe realitățile concrete, dar și pe tăria cuvântului dat — a isvorit în chip firesc și a promovat amiciții și alianțe indestructibile. Adeziunea României, renăscută prin regimul Mareșalului Antonescu, la politica Marelui Reich s’a transformat în doi ani într’o colaborare totală, în toate sectoarele, adâncirea legături­lor făcându-se într’o atmosferă care a trecut de la prietenie la frăția de arme și, prin aceasta, la însăși con­știința identificării în acelaș destin Conștiința acestei comunități de destin este rezultatul unei stratifi­­cări psihologice într’o încordare de voință și într’o canalizare de forțe pe același unic făgaș al intereselor și al idealurilor naționale respecti­ve, idealuri a căror împlinire și în­florire constitue însăși finalitatea armonică a Europei de mâine. Această conștiință de destin a în­truchipat-o cu strălucire, reprezen­­tând România, profesorul Mihai An­tonescu la întrevederile avute cu Fuehrerul și cu d. von Ribbentrop. Urmările acestor întrevederi s-au evidențiat în presa germană și din lectura ei oricine și-a putut da sea­­mă că relațiile germano-române au ajuns la un nivel ne­mai­întâlnit până acum, de încredere și apreciere reciprocă. Fără nici o exagerare, se poate astăzi afirma — în urma vi­zitei Președintelui de consiliu — că România a trecut în primul rând al aliaților Germaniei, alături, adică, de Italia și Japonia. Contribuția noastră economică, loialitatea și demnitatea noastră și, mai presus de orice, faptele noastre de arme au cimentat relațiile cu Reichul în­­tr’un asemenea grad, încât nu nu­mai că nu mai poate exista nici o urmă de îndoială asupra finalității lor, îndată după război, dar ele au perspectiva unirii pe vecie. Căci fap­tele armatei noastre sunt acum so­cotite pe aceeași treaptă cu ale tru­pelor germane. „Luptători din primul ceas“. Ro­mânii s’au dovedit astfel și luptători de primul ordin, prin avântul și prin tenacitatea lor. Această recunoaștere plină de perspective din cele mai luminoase, pentru orizontul nostru cel drept românesc, a fost oglindită în cele mai de seamă ziare germane, care n’au precupețit nici un elogiu pen­­tru profesorul Mihai Antonescu, ex­ponentul realităților românești de azi ca prim colaborator al Condu­cătorului. „Luptătorii din primul ceas** vor continua astfel până la cel din urmă ceas al marii lupte hotărîtoare de destine, până la victoria cea mare și definitivă, întregitoare de drep­tate și creatoare de armonie în Eu­ropa de mâine. „MARINA ROMÂNĂ DEVINE O FORȚĂ DIN CE IN CE MAI IMPORTANTĂ IN MAREA NEAGRĂ“ declarat­ă vice amiral Nomura reprezentanților presei române D, vice-amiral Nomura, șeful misi­­unei militare navale japoneze, din co­­misiunea Pactului Tripartit, care în trecere spre Berlin a vizitat țara noa­stră. Înainte de a părăsi Capitala, a primit pe reprezentanții presei tl­enpo-Palace cărora le-a făcut la A- de­clarații. Erau de față d-nii: Tsutsui, mini­strul Japoniei la București, contra amt­­ra] K. Abe, șeful comisiunii militare japoneze la Roma, și membri ai Lega­ției japoneze., D. vice-amiral Nomura a declarat Intre altele: ,,In timpul șederii mele in Româ­nia, am vizitat într’un timp destul de scurt tot ceea ce am voit să cunosc t­ această țară amică, grație bună­voinței guvernului român. Emi amn­ vizitiți portul Constanța* , trecerea mea prin România mu­ a fost foarte utilă și interesantă. Mi-a făcut o mare plăcere de a simți și cunoaște la fața locului ma­rile eforturi pe care guvernul și na­țiunea română le fac pentru victoria comună, și clarviziunea Mareșalului Antonescu”, întrebat asupra desvoltării marinei române de vice-amiral Nemura a de­clarat: „Eram documentat asupra marinei române și astăzi am avut posibilita­tea să constat că ea devine o forță din ce în ce mai importantă in Ma­rea Neagră. In drum spre Berlin, doresc să mă opresc pe valea Prahovei, fiind feri­cit de a putea cunoaște industria de petrol a României, care este din cele mai importante ale Europei. Părăsesc Bucureștii, cu sentimentul de recunoștință pentru atât de bine­voitoarea primire ce mi s’a făcut, și vom­ păstra întotdeauna cele mai fru­moase amintiri despre guvernul și țara românească”. MARE AFACERE DE SPIONAJ DESCOPERITĂ LA STOCKHOLM STOCKHOLM, 29 (Rador). — „Ștefani“; O mare afacere de spionaj mili­tar a fost descoperită la Stockholm. Directorul Biroului sovietic de tu­rism și numeroși alți indivizi au fost arestați. M­anif­est­ații arii engleze cu ocazia unei parade militare in Siria ROMA, 29 (tp.).­­ Cu ocazia serbării independenței siriene a avut loc la Damasc o paradă militară la care a luat parte și președintele re­­publicii siriene. In timpul paradei s’a produs un incident penibil. Din mulțimea care privea tăcută parada cineva a strigat dintr’o dată: „Jos cu Anglia! Jos cu de Gaulle!“. Po­liția a căutat să intervină imediat însă, sub protecția populației care s’a declarat solidară cu demonstran­ții, aceștia au scăpat. m­er­sul­­ . La Stalingrad, în mijlocul incendiilor și minelor, se lichidează ultima rezistență sovietică O PUTERNICĂ STRĂPUNGERE GERMANĂ IN FRONTUL DE LA LENINGRAD PROMIT DE RASARIT La sfârșitul celei de a 66-a săpp­­tămână de război, siimția este do­minat.1 de următoare e fapte: 1. La Stalingrad, germanii au mai atins Volga și in alte puncte; 2. Străpungerea frontului Terek de către forțele germane; 3. Violente atacuri germane la su­d-est de Mozdok; 1. Vie activ­a­te pe frântul l­eningrad, unde ger­manii au străpuns în ghimpe linii­le sovietice de l a Siniavina în mai multe puncte. Se știe că anumite detașamente germane au isbutit mai de mult să­­și taie drum prin Stalingrad. La ÎS Septembrie, o operație asemănă­toare a reușit în centrul orașului. Toate informațiile de pe confirmă acum că sosesc trupe front și materia­l sovietic de pe malul o­­riental al fluviiilui Volga. Un re­porter german descrie chiar cum la un moment dat, un tren b­iruiar sovietic a ajuns în plin centru­­l Stalingr­adului și a luat parte la luptă. Un ofițer german i-a pro­vocat r­eraierea, iar artileria l-a scos din luptă. Pe frontul Terek a fost anunțat că era o spărtură a fost făcută in apărarea sovietică. Experții mu­tări socotesc că această spărtură trebue să fi fost făcuta la Pricevs­kaia și că această opera­țiune poa­te să constitue începutul unei faze mai active a operațiunilor împotri­va localităților Grosny și Ordjoni- Kidze. In legătură cu aceasta, se amintește atacul frontal execu­tat de germani acum o lună. A­­tunci germanii au înaintat mai spre est, pe malul de nord al Terek­nîu­i. Acum se îndreaptă asupra flancului stâng al sovieticilor la Fricevskaia și se pare că ar fi trecut fluviul și acest punct. Trupele sovietice care apără Terekul, între Frjcevskaia și Naurskaia, riscă astfel să fie luate pe la spate. La Novorosisk, unde germanii au deslănțuit alartăeri violente atacuri se dau lupte neîntrerupte, la est de oraș. Presiunea germană se accentuiază la nord de Tuapse. La Kiev aviația germană este foarte activă. Ea a bombardat bpi nodul feroviar Torsos, la 90 km­. nord de Rjev. După cum se afirmă în cercurile germane, ofensiva sovietică, deslăn­țuită pentru prima oară la 31 iulie,a constituit cea mai grea încercare pentru trupele germane, după ofen­siva din iarnă. „Milia­le de chilo­­grame de bombe și grenade au fost aruncate asupra liniilor noa­stre — scrie un reporter german­— încât terenul este în întregime răs­colit.” In anumite puncte, rușii au isbutit să izoleze unele mici unități însă nu au obținut nici măcar un singur câștig strategic real. Rarii angajează imense forțe în oameni și material și pierderile sunt de a­­ceiași proporție. După informații chiar din izvor sovietic, germanii au efectuat străpungere in liniile sovietice Siniavino. Garnizoana de la Leningrad intrat și ea in acțiune și se semna­lează că detașamente venite din in- Continuuare in pagina 3-a Harta frontului din Răsărit, dela Oceanul înghețat, până la Neagră j Marea MISIUNEA NAVALA IMPERIALA JAPONEZĂ A PĂRĂSIT ȚARA D-nii vice-amiral Nomura și contra amiral Abe precum suita, însoțiți de d. lt. coman­și doi Dahinten și aspirant T. Ni­ Cvilan au părăsit seri diminea­­tă la orele 10 Capitala plecând spre Brașov. In drum au vizitat lacul Sna­­gov. Valea Prahovei și Sinaia unde au vizitat Castelul Pe­­leș, ajungând la Brașov la fi­rele 3 fără un sfert La orele 3 a avut loc o masă la restaurantul Aro, după care membrii Misiunei navale ja­poneze au vizitat Biserica Neagră. Muzee și orașul Bra­șov., Seara la orele 7 și un sfert membrii Misiuniii navale im­periale japoneze au plecat din Brașov cu acceleratul de Curtici, prin Budapesta spre Berlin. In pagina 3-a: SCRISOAREA D-LUI MAREȘAL ANTO­­NESCU. ADRESATA D-LUI­ GENERAL STOENESCU. Gandhi va fi sărbătorit la 2 Octombrie în toată India BANGKOR 23 (Rador)-DNM­La 2 Octombrie, Mahatma Gandhi împlinește 63 de ani. Cu a­­cest prilej, vor avea loc sărbătoriri in toată Asia Orientală in toate orașele din Asia Orien­tală, drapelul nationalist indian va fi arborat în prezenta comunității indiene. In plus, peste tot vor fi organi­zate cortegii de manifestanți, pre­­cum și adunări populare. După cum­ a subliniat purtătorul de cuvânt al Ligii pentru indepen­dența Indiei de la Bangkok, ani­versarea lui Gandhi va fi sărbăto­­rită anul acesta cu un entuziasm fără precedent, dat fiind că lupta pentru eliberarea Indiei a cunos­cut o fază decisivă sub conduce­­cerea lui. SPAȚIUL MARII NEGRE, ISVOR DE VIATA NOUĂ de prof. N. Dașcovici Războiul care se desfășoară îm­potriva bolșevismului rusesc, cu peripețiile sângeroase ale bătălii­lor de la Stalingrad și din Caucaz, nu este decât una din înfățișările cele mai însemnate ale sforțării pentru lărgirea spațiului european de viață și progres prin înglobarea temeinică a bazinului Mării Negre în comunitatea europeană. Fără spațiu, viața nici nu se poate închipui­ înăbușirea cuiva. Individ sau popor, din lipsa spațiului de respi­rație și de mișcare, înseamnă con­damnarea sigură la o moarte, care poate îi înceată și de lungă durată sau iute și violentă. E cunoscută, din istoria lumii, puterea de atracție aproape mag­netică a mării asupra populațiilor din cuprinsul pământului înconjură­tor și legătura nesdruncinată dintre ușurințele transportului pe apă și desvoltarea țărilor. Țărmul maritim alcătuind gra­nița cea mai sigură a Statelor și, totodată, poarta cea mai prielnica pentru facerea și desvoltarea legă­turilor cu străinătatea, omenirea a presimțit aproape de la începutu­rile ei foloasele stăpânirii la mare. De aceea, desvoltarea civilizației ca și a gândirii omenești, în for­mele lor cele m­ai înalte. Ne întâl­nim, dealungul istoriei, strâns le­gate de înflorirea navigației la po­poarele maritime. Omenirea s’a desvoltat și a pro­gresat, d’intâi, pe drumul apelor, prin comerțul și navigația pe mare. Abia mult mai târziu, aproape de timpurile contimporane, după des­voltarea căilor de uscat, civilizația a răsbit și în cuprinsul continente­­lor. Dar odată deschise transportu­rile și comunicațiile din lăuntrul continentelor prin fluvii și cana­­luri, prin căi ferate și drumuri de automobil, iar acum în urmă prin sborul avioanelor, civilizația mo­dernă, cu formele teh­nice­ perfec­ționate, s’a răspândit pretutindeni și, potrivit principiului vai­­lor co­municante, e pe cale să ridice ni­velul de viață al tuturor oamenilor. Se înțelege că în acest proces de transformare a condițiilor de viață omenească, prin perfecțiunile teh­­nicei moderne, care ușurează trans­porturile și comunicațiile de tot felul biruind spațiul și economisind timpul. — bazinul Mării Negre nu­ putea să rămână, mai departe, izolat de restul Europei Ca popor de margine în această parte a vechiului continent, bân­tuită mereu de navă uite și ame­nințările politice dela miază­noap­te și dela răsărit, — noi putem în­țelege, mai bine decât oricine, pricinile adevărate ale întârzierii și înapoierii ce se vădesc în lumea bazinului Mării Negre. Năvălirile barbare, cum și des­ființarea navigației libere din Ma­rea Neagră, au condamnat, timp de câteva veacuri, întreg spațiul acesta european la sărăcie și întu­­nerec. Astfel, am fost siliți de vi­tregia vremurilor să ne depărtăm de țărmul Mării Negre — marea civilizației și a bogăției din anti- Continuare în pagina 3-a Reconstrucția internă a României iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiini elogiată de „Deutsche Allgemeine Zeitung” iiiiiuiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiimimiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimii BERLIN, 29 (Rador). — DEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG publică un articol intitulat „România hotărâtoa­re” semnat semnat de d. Hans Schu­macher. „In stadiul nouilor mari deriziuni de pe frontul de răsărit, spune articolul România a intrat în al treilea an de domnie al M. S. Regelui Mihai și de conducere al Mareșalului Ion Antone­scu. "­­ Ca și Pe coasta caucaziană, unde ca­valeria românească a jucat un rol în­­semnt la cucerirea fort­ficați­lor teres­­tre și marine de la Novorossisk, ultimul punct de sprijin important al flotei sovietice din Marea Neagră, diviziile române luptă încununate de succes, în sectorul de la Stalingrad, într’una din cele mai înverșunate bătălii din acest război, alături de unităț­le germane. Escadrilele de vânătoare românești care au intervenit în luptele aeriene dela Stalingrad au putut, in interval de câteva zile, să doboare 22 de avioa­ne inamice, ele având numai două pier­deri. In acest timp patria își îndrepta mai mult ca oricând gândurile ei pline de recunoștință către fiii săi care, după victoriile din primul și al doilea an de război împotriva Sov­etelor, frăție de arme nesdruncinată cu într’o ar­mata germană, au împodobit stindar­dul țării cu lauri proaspet la Sebasto­pol, Don, Marea de Azov și acum la Caucaz și pe Volga. Este natural ca guvernul torului Statului român să nu conducă­nici un efort men­t să mențină și cruce mărească și mai mult puterea de lup­tă că și forța de acțiune a armatei, care pentru strălucita ei a­­rmare a fost *g­­norată de Germania prin acordarea Crucii de Fier în graduul de Cavaler­i» nu mai puțin de c­ari generali, coman­danți de armată. Grija pentru armată, pentru a cărei reorganizare și înarmare cu moderne de luptă Conducătorul mijloace Sta­tului își consacră dela începutul acti­vității sale toată energia, este ca și mai înainte în mod categoric în fruntea programului de luptă. Comenzile de material pentru armată au crescut in ultimii doi ani cu 130 miliarde lei, a­­dică 70 la sută din suma totală ches­­tută pentru înzestrarea armatei de la 1938 și până la 1940. Producția indus­triei grele a crescut cu 50 la sută pe­ste nivelul normal”. Și D. Schumacher dă apoi unele date asupra stării financiare a României, arătând că bugetul este echilibrat, în ciuda sarc­iilor excepționale impuse de război, și că nici impozitele nu au fost sporite. Toate acestea, continuă d-sa, au fost posib­le prin economisi­rea banului public, printr’o bună ad­ministrare a impozitelor directe și printr’o politică sănătoasă, guvernul având în acest chip posibilitatea să în­treprindă și unele opere de construc­­ție internă, care nu aveau legătură­­­ imediată cu necesitățile războiului.­­ După prima urcare a salariilor la Ianuarie 1941 și a doua din Octombrie anul trecut, s-a anunțat o nouă urcare, care să pună de acord disproporția ac­tuală dintre prețuri și veniturile ac­tuale ale funcționarilor. Atenția guver­nului a fost îndreptată și asupra mun­citorimii prin înființarea unui Institut de credit și de asigurări. In domeniul sănătății publice s-a lucrat iarăși foar­te mult, iar studenții mediciniști au fost obligați să presteze o muncă de război de trei luni. S’au creat dease­­meni 25 de centre sanitare moderne, 1. Articolul relevă mai departe realiză­rile obținute în asigurările sociale și rezultatele înregistrate de Consiliul de Patronaj, care sub conducerea M. 3. Reginei-Marie Elena și a d-nei Mare­șal Antonescu s’a desvoltat într’o or­ganizație importantă, cu un buget rea­lizat prin chete și donații publice. i ’ Personalitatea Mareșalului Conducă­­­­tor și a d-lu. prof. Mihai Antonescu,1 vice-președintele Consiliului de mini­­­ști, colaborator fi­del și neobos­t, de o înaltă capacitate, garantează că popo­rul aliat din sud-est își va continua și pe viitor drumu drept al unui progres , vizibil, cu aceiași energie și același­­ mare succes, — spune In încheera­­ DEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG IN INFERNUL DE FOC ȘI DE MOARTE LIN GRAD L Urmele bombardamentelor intr’ un cartier mărginaș din Stalingrad. 2- In cartierul lelganca din Stalingrad după trecerea trupelor germano-române. 3. Intrarea trupelor germano-române într’o periferie * A­stfel în timpuliiî, fl» PA 2494 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI CONFUCIUS NANKING, 29 (Rador).­­ Toată­­ China sărbătorește astăzi împlinirea a 2494 de ani de la na­­șterea lui Confucius. Cu acest prilej, președintele Dang Ging Dei, a ținut o cuvân­tare, în care a subliniat că ma­rele filozof și om de stat chinez a avut mare influență nu numai asup­ra țării sale ci și asupra ță­rilor vecine, cum ar fi Japonia. La Kuefu (provincia Shantung), « locul de naștere și unde a murit cel mai mare filozof chinez, au avut loc numeroase solemnități la care guvernul național chinez a fost reprezentat prin ministrul vuzitei«?. 1

Next