Timpul, aprilie 1943 (nr. 2117-2143)

1943-04-01 / nr. 2117

»EDACȚIA și ADMINISTRAȚIA» ® a CIV ?nE 5.5­1­1 - Strada Sărindar Nr. 15 TELEFor. ^■ <l,â<țfa'?'Atlrnlnlsliațiâ' 8,(f5.4i, Tipografia 3.42 23 I" țară 1 A « O­N­A­M­E­N­TE in străinătate . Un an 2000 lei- 6 luni Tariful ,n funcțiune „ ’ de convențiile pos­e ’ S luni 500 lei tale Internaționale Pentru bănci, instituții și ad­ ții publice 3000 lei anual Abonamentele încep ia­t și 15 ale fiecă rei lun! Taxa de francare plătită în numerar cont aprobări Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 proprietar: Cont C.­E­C Poștal No 1327 „X­I­M F­O­L*‘ 8 A­R Înscris sub No 202 ITib. Ilfov Prim redactor: MIRCEA GRIGORESCU OBLIGATIVITATEA ținerii con­tabilității și cass­ei la zi de IOAN G. MIHALCEA Unele nelămuriri pe care le ascunde Legea menționată mă determină să cred că nu voi fi singurul care să nu-i poată face aplicarea și fiindcă pedep­sele prescrise nu sunt din cele mai ușoare, m’am gândit că așternând pe hârtie nelămuririle mele va fi în i­­ce­­ri­sul Legii tot atât cât și în inter­e­­sul celor pe cari îi sancționează Spicuind din articolele legii, mă în­­treb ce-a înțeles legiuitorul prin So­cietatea Comercială de le-a supus pe toate jurisdicției acestei legi ? Este știut că societatea comercială este societatea un nume colectiv, socie­tatea cooperativă, societatea în coman­dată cu răspunderea totală sau lmi­­tată 08 și societățile anonim­e. Legea obligă la întocmirea unei si­­tuațiuni zilnice de casă pe bază de acte legale conținând toate încasările și plățile făcute într’o zi precum și de a opera tot zilnic în registru în contul general pentru casă această si­tuație și aici se nasc diverse între­bări. . Este vorba de o altă situație de casă decât aceea pe care mice între­prinzător și-o face în registrul de casă sau nu ? A onera această situație de casă tot zilnic în registre, nu înseamnă du­blarea operațiunii care până acum se făcea direct în­­ registrul de casă. sau a opera în registre este vorba de a însori operațiunile în registrul jurnal singurul legal și obligatoriu? Ce se poate înțelege prin înregis­trare în contul general pentru casă, altceva decât înscrierea mișcărei ca­sei în presupusul registru maestru sau carte-mare și dacă aceasta­ este inten­­țiunea legiuitorului nu s’a știut că registrul maestru sau cartea­ mare nu este un registru obligatoriu, sau ur­mează să se introducă mai multe si­tuatului și registre decât cele legale și uzuale astăzi în comerț . L­egea interzice înregistrarea opera­țiunilor de casă sub orice altă formă decât aceea prescrisă de ea și atunci, dacă situația de care vorbește legea ca și registrele și contul general de casă sunt altele decât cele legale azi și prescrise de Codul de Comerț și de, legile fiscale duce această lege la a­­brogarea dispozițiunilor referitoare ale codului de comerț și al legilor de contribution­ directe și indirecte ? Și mai spune legea, că ținerea în casă și în loc de numerar a oricăror acte justificative de cheltueli neope­rate zilnic în situația de casă și în registrul respectiv, este interzisă ca și crearea de fonduri sub orice denu­­mire care ar fi menite să fie între­buințate provizoriu pentru cheltueli neoperate zilnic ta felul arătat în textul art. 1. Și atunci, dacă legea nu permite crearea de fonduri pentru plăți pro­vizorii și nici avansuri din casă fără acte justificative mă întreb ce am de făcut atunci când am de cumpărat o marfă sau un material oarecare, pe care știut este că n­­­u nu se mai poate obține decât cu plată anticipată sau în cel mai bun caz cu plată imediată dar și mai ales dacă marfa sau mate­rialul trebuie să mi-l procur dintr’o altă localitate decât aceea în care am sșd­ul social ? Cum voi putea scoate din casă banii necesari pentru astfel de scopuri și cum voi putea justifica lipsa acestora din soldul eventual al unei zile ? Sunt și alte cazuri în care interdic­ția legii de a păstra în casă acte de portofoliu drept numerar, apare inapli­cabilă dacă ne gândim numai la fap­tul că la plata impozitelor nu vom avea niciodată anticipat chitanța pe care în cel mai fericit caz o obții d­ aabia a doua zi și nu văd cum o întreprindere care are sedii multiple sau prospec­țiuni de făcut în diverse localități, va putea să-și mai t­rim­ită personalul lor cu sume de bani la sedii sau in vede­rea prospecțiunilor­c­ționarului cu sumele (debitarea finc­avansate sunt imposibile din punctul de vedere al legii bancare) aplicarea legii nu pun întreprinderile în imposibilitate de a activa astfel cum interesele lor le dic­tează ? Art. 2 al legii impune înregistrarea operațiunilor de casă în registrele le­gale și mă întreb care sunt aceste re­gistre legale ? Cele prescrise de art. 1 al legii sau cele impuse de Codul de Comerț ? Și acum fiindcă legea prevede Și sancțiuni, să ne oprim la art. 4 care­ supune pedepselor prescrise de art. 3 ( închisoare dela 2-5 ani și amendă de la 1.000.000 la 10.000­ 000) și pe con­tabilul și casierul care se face vinovat de ținere neregulată de contabilitate operând fără respectarea art. 1 și 2 Q’n lege. Nu s'a gândit, legiuitorul că extin­derea sancțiunilor asupra contabilului și casierului poate avea consecințe grave pentru bunul mers al unei în­treprinderi ? Continuare in pag. 3-a IN MEXIC, ERUPȚIILE VULCANICE AU LUAT PROPORȚIILE UNOR ADEVĂRATE CATASTROFE Un mare număr amenințate de cu localități sunt distrugerea BUENOS AIRES 30 (Rador). — Co­respondenti Agenției C. N. B. trans­mite: ERUPȚ­IILE VULCANICE, CU ADEVARAT CATASTROFALE CONTI­NUA SA SE ÎNREGISTREZE IN MEXIC. VULCANUL „PARACHUTIN­“, DI­N APROPIEREA ORAȘULUI PARAN- ßARICUTIRO, A INTRAT IN ACTIV­ITATE.-----------------------------------------------­POPULAȚIA A FOST CUPRINSA DE PANICA. OAMENII AU EVA­CUAT CASELE, REFUGIINDU-SE IN REGIUNI ÎNDEPĂRTATE. LAVA A DISTRUS MAI MULTE FERME. UN MARE NUMĂR DE LOCALI­T­AȚI SUNT AMENINȚATE CU DI­STRUGEREA.­­ REGIUNI FOARTE ÎNTINSE SUN­T ACOPERITE DE O PLOAIE DE CE­­NUȘE, CARE MERGE DIN­ SUD-ESTUL ȚARII PANA LA MEXICO. ÎMPREJURIMILE VULCANULUI „PARACHUTIN“ SUNT ACOPERITE DE UN STRAT DE CENUȘE GROS DE 20 CM. DIN CAUZA ERUPȚIILOR CULTURILE AGRICOLE AU SUFERIT­­ MARI PAGUBE. Fiindcă se opun sovietizării Serbiei de către partizani, Maisky ii numește pe fostul age Petru și pe generalul Mihadovici „trădători“ LISABONA 30 (Bac­ar)­Stefani. U­n articol scris de ambasadorul sovietic de la Londra Maisky și apărut în „Daily Focker" a făcut o mare senzație în cercu­rile politice portugheze, pntr’adevăr suszisul ambasador sovietic nu șovăe să numească „trădători“ pe fos­tul rege Petru al Iugoslaviei și pe gene­ralul Mihailovici, care s-ar opune acțiunii sovietizante desfășurată de așa zișii „par­tizani“ din Serbia. In cercurile portugheze se constată că guvernul din Londra, pentru a nu aduce atingere susceptibilității sovietice, a a­­juns până la a îngădui ca un ziar londo­nez să fie lipsit de respect față de oaspe­ții săi regali. O declarație a generalului polonez SIKORSKI STOCKHOLM, 30 (Rador). — Co­respondentul agenției .D.RB.“ trans­mite următoarea știre a Biroului In­ternațional de Informațiuni: Fostul general polonez Sikorski, u­­nul din fruntașii emigranților po­lonezi din Londra, a declarat Marți­­„Dacă la sfârșitul acestui război, drepturile noastre nu vor fi respec­tate și îndelungata și pasionata noa­stră jertfire pentru cauza libertății nu va fi luată în seamă, toți polo­nezii, până la ultimul om, ori cum­ ar fi doctrinele politice sau religioase pe care le susțin, se vor opune tu­turor revendicărilor ce se îndreaptă împotriva suveranității și integrită­ții națiunii noastre, fără să țină­ sea­ma de unde vin aceste revendicări". Sikorski a spus mai departe că războiul nu se hotărăște numai prin evenimentele de pe frontul răsăritean, ci pe câmpul de luptă european, în­­tr'o bătălie la care iau parte toarte armatele aliate. In timpul alarmei­­ aeriene păstrați­ calmul și executat­ întocmai instruc­țiunile date de autorități 1 § PAGINI ? LEI SUS. Baterie americană părăsită în urma acțiunei trupelor italiene. JOS: Pe frontul din Răsărit. Infante­riștii germani în clipa premergătoare pornirii la asalt. (PK­OKYV). La Londra VQR AVEA LOC IMRÂN­D COMATII AKÜLD­­AMERAKE AMSTERDAM, 30 (Rador).— DNB : O telegramă a agenției United Press semnalează că d. Eden, ministrul afa­cerilor străine al Angliei, a căzut de acord cu guvernul din Washington a­­supra negocierilor ce urmează să se țină în curând la Londra. Se crede că la aceste negocieri voi lua parte, în afară de d. Sumner Wel­les, care va prezida delegația ameri­cană, d-nii Wellington Koo, și Soong, în calitate de reprezentanți ai Chinei din Chungking, precum și d. Maisky, ca reprezentant al Uniunii Sovietice. Totodată se declară că d. Winant, ambasadorul Statelor Unite, se va în­­napoia în scurt timp la Londra, pentru a-și relua funcțiunile. O DECLARAȚIE a d-lui WALLACE GENEVA, 30 (Rador). — D. N. B.. Din New York se anunță că d. Wal­lace, vice-președintele Statelor Unite, care actualmente se găsește în Chile, a declarat că vizita pe care o face în America de Sud i-a confirmat opinia sa că popoarele din republicile sud­­americane sunt în favoarea u­nei fra­ternități mondiale democratice. D. Fernandez, ministrul de afaceri străine al republicii Chili, luând cu­vântul a relevat că de la Pearl Har­bour și până azi republica Chili a susținut în mod complet sforțările mi­litare făcute de Statele Unite. GANDHI îmbolnăvit din nou BANGKOK. 29 (Bp.).­­ Posturile de radio indiene anunță că starea sănătății lui Gandhi dă din nou pri­lej de îngrijorări. Din această cauză medicul său Dr. B. C. Boy a fost chemat la Poona. Mersul r­ăzboiului LUPTELE DIN TUNISIA AU INTRAT vme O FAZĂ decisiva Ultimele svâcniri ale ofensivei sovietice FRONTUL DIN TUNISIA Fără îndoială că în momentul de față, o importantă mai mare decat chiar războiul din răsăriti o au lup­tele ce se dau în zece zile în Tuni­sia. După ultimele știri, ofensiva an­­glo-americană a fost deslănțuită ieri pe toate fronturile tunisiene, după ce, timp de opt zile ea se desfășura­­se cu extremă vigoare în sud și — cu ceva mai puțină intensitate — în centru. După cum era de așteptat, forțele Generalului Montgomery au procedat după aceiași metodă tactică între­buințată atât la El Alameini cât și la El Agheila și Wadi Zam-Zain, in fata Tripolisului, adică atac frontal cu maximum de forte și învăluire simultană pe la sud. Oricât de tari puteau fi dispoziti­­vele g­ermano-italiene în aceste trei puncte și pe linia Mareth, ele au su­ferit mereu de acelaș neajuns, pe care comandanții nu l-au putut ni­ciodată înlătura: flancul sudic al liniilor defensive germano-italiene a fost întotdeauna suspendați lipsit de puncte de sprijinit și prin urmare susceptibil de a fi învăluit de deta­șamentele care ar fi înaintat prin deșert, cum de altfel s-a și întâmplat de fiecare dată. De aceea, calitățile­ defensive ale liniei Mareth din sudul Tunisiei, oricât de marii erau lipsite de importanță câtă vreme exista po­sibilitatea manevrei de învăluire. In clipa în care trupele din armata a 8-a britanică atinseseră El Hamma, după ce executaseră marșul prin de­­șert, linia Mareth nu mai avea nici o valoare militară. Terenul din Tu­nisia este însă atât de încât oferă nenumărata accidentat, posibilități pentru organizarea altor linii defen­sive și împiedică în acelas timp îna­intarea prea rapidă a forțelor ameri­­cane și engleze. In momentul de față, generalul Eisenhower face cele mai mari efor­turi pentru a înainta la est de Sened, în Tunisia centrală, și pentru a tăia astfel căile de retragere ale mareșa­lului Rommel, izolând trupele aces­tuia de cele ale generalului von Ar­nim, care operează în Tunisia de nord. Toate atacurile date în această regiune de armata 5-a americană de sub comanda generalului Patton precum și de trupele franceze ale generalului Leclerc au fsot oprite în zona Maknasay, la aproximativ 50 kilometri de coastă. Armata 5-a a­­mericană atacă în acelaș scop și în direcția Kairouam la nord est de Sbeit­a, dar aoi terenul este mult mai dificil iar distanța până la coa­stă este aproape triplă. In nordul Tunisiei, armata 1-a a generalului Anderson s-a pus si ea în mișcare ieri. Luptele se dau în regiunea Sedjenane și în regiunea Tamera din apropierea coastei de nord. Timpul foarte rău care dom­nește de câteva zile împiedică în general participarea masivă a avia­ției la luptele terestre. Nu este însă nici o îndoială că ac­tualele operațiuni din Tunisia sunt hotărîtoare pentru soarta întrenei Mediterane și nu vor întârzia să in­fluențeze poate soarta întregului răz­boi, căci nimănui nu-i scapă desigur însemnătatea pe care ele o au pen­tru sudul Europei. In ceea ce privește aceste operați. Continuare în Ipag. 3-a ST.-NA­ZAIRE miiimiiiiiiiiiuiiiiiimmiiiimuHiiimiii minimi miimimiiiiiiimiiiiiiimmimmmi VIOLENT ATACAT IlllllllllllllUllllllllSl||llllllllllHU..f!ili;îlS31IIHlll!ll!IIUIIIIIIHtlll!N!ll)ll|||[3||||fHllllI, de ANGLO-AMERICAN!! (iiiiiiiiiimimsiiiiMimimsimKiisTj.'.DL a; jiiHiuiiimiînmiimniiimiiiimimiiii Peste o sut ă de morți PARIS, 30 (Rador). — După cum anunță cores­pondentul agenției Stefa­ni, aviația anglo-america­nă a bombardat din nou o­­rașul St. Nazaire. Mai mul­te clădiri au fost distru­se. Populația civilă are numeroase pierderi. In plasș se mai află cu al doilea atac asupra o­­rașului Rouen a pricinuit mari distrugeri în cartie­rele locuite aproape ex­clusiv de lucrători. O su­tă de morți și două sute de răniți au fost scoși pâ­nă acum de sub dărâmă­turi. I­oi lifex __U­­LL_l­ £_ ANUL #11 2117 EȘECUL LUI EDEN din WASHINGTON PRIN TELEFON DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU SPECIAL BERLIN. — Cercurile politice ber­­lineze nu se îndoiesc asupra faptu­lui că vizita lui Eden la Washing­ton s'a terminat cu o dezamăgire a­­mară pentru Londra. Unicul rezul­tat concret al acestor convorbiri, cari au­ durat­ numai puțin de 2 săptă­mâni. e de căutat în sensul că Sum­mer Welles va veni în curând în Londra pentru a continua convorbi­rile. Din acestea se poate deduce că divergențele de păreri între aliați sunt foarte mari, chiar dacă tish Official Press“ publică un ,.Bun­co­­men­tar al convorbirilor din Washing­ton, pe 4 pagini, cari nu cuprind în­să decât o îngrămădire de vorbe cari nu spun nimic. La Wilhelm­strasse se declară că Anglia și U S. A. nu au căzut de acord asupra ches­­tiunei unde și pentru ce trebuie lup­tat. Faptul că Charta Atlanticului nu mai are niciun sens, a câștigat unanimitatea părerilor atât la Lon­dra cât și la Washington. Asupra a­­cestui fapt plutocrații s-au înțeles de minune. Ziarul Londonez „Obser­ver“ aduce în legătură cu aceasta o comunicare a corespondentului său din Washington, conform căreia tot mai există o prăpastie adâncă între opinia publică americană și politica sovietică. Eden a muncit din greu pentru a câștiga recunoașterea con­cepției engleze, în sensul că sovieti­cii doresc o conlucrare cu națiunile aliate, pentru a asigura pacea. Cer­curile politice berlineze sunt de păre­re că dificultățile de care s-a lovit Eden în convorbirile sale de la „Was­hington” nu trebuiesc căutate în ți­nuta rezervată a presei oficiale a­­mericane cu privire la colaborarea cu Uniunea Sovietică, ci exclusiv în antipatia care domnește în cercurile largi ale opiniei americane față de bolșevism. Deoarece guvernul ameri­can nu a reușit printr'o propagandă oficială să creieze o atmosferă mai favorabilă, el trebuie să fie deocam­dată mai reținut. Presa americană e însă extrem de activă în direcția a­­ceasta. STANGA: Sub protecția focului de mitralieră trupele germane de asalt, atacă și incendiază un punct transformat de bolșevici in depozit de muniții.­­■RE­APTA: Soldați italieni organizează rețelele de sârmă ghimpată; fPK Wb). UL­TI­MELE conversații ale lui Eden) la Wash­ing­ton( WASHINGTON 30 Martie 1(Ep). Con­versațiile Ministrului Afacerilor Exter­ne Eden la Washington au luat sfâr­șit Luni seara cu ocazia unui banchet oferit de către Cordell Hull în onoa­rea lui Eden. Intre invitați se alia­u Ministrul Afacerilor Interne Chinez Soong, Ambasadorul Litchnow, Lordul Halifax și Winant, Ministrul Marinei Knox, Stettinus și consilierii speciali Președintelui Roosevelt, Harry Hop­kins și Myron Taylor, precum și nu­meroși membrii ai Parlamentului. In cursul zilei Eden a avut conversații în Cassa Albă cu Litchnow, Ministrul A­­facerilor Externe Chinez Soong și Ministrul Chinei la Londra actualmen­­te la Washington,­­Wellington-Koo. Lupta contra partizanilor croați Rebeliune comunistă zdrobită d­e trupele italo-germa­no-croate ROMA, 30 (Rador). — Un impli­­ment la comunica­tul­il­e astăzi al mar­elui cartier general italian a­­nunță: In Croația de sud, o mișcare de­­ rebeliune comunistă, uneltită de puteri inamice, trupele italiene, a fost sdrobită de germane și croate, în cursul unor lupte care au durat câteva săptămâni. Operațiunile, duse cu stăruință și bravură, învingând acțiunea vielea­­nă a rebelilor, dificultățile terenului muntos și lipsit de drumuri, ca și condițiile atmosferice neprielnica, s’au terminat cu nimicirea reziste­n» ții adversarului și prin capturarea unor mari can­ L­ți de armie și nat t­rial de război. Numai câteva elemente ale ban­­delor comuniste bătute au izbutit să fugă în creierii munților, BASARABIA, NDEAPURURI RENĂSCUTĂ ’a­ost numai războiul! Această este impresia aceluia care re­vede astăzi Chișinăul cu lun­gile, nesfârșitele sale ’șiruri de schelete de case, alcătuite din ziduri înegrite, sinistru transfigurate de spărturi ciudat croite, cu morma­­nele sale fără formă, fără sfârșit, de dărâmături, ca uneltele sale străzi că­rora câteva prăvălii cu vitrine să­race, le dă un sens de tristețe, tris­teți, care apasă astăzi asupra sufle­telor mai greu decât ieri, pentru că acum războiul este departe în timp și în spațiu, iar pacea câmpiei ba­­sarabene înconjoară astăzi,­ gravă în­tregul oraș. N’a fost numai războiul la Ghi­­șinău! Războiul este înspăimântător, mai cu seamă astăzi când are mij­loace atât de puternice de distruge­re, pe care demonul tehnicei a știut să le scornească. C­ând dispune de posibilitatea de a devasta în toate chipurile, de a, nimici viața sub a­­tâtea din înfățișările ei. „A fost ceva mai groaznic decât războiul: a fost o voință sadică de distrugere, o ciudă bolnăvicioasă, o ură apocaliptică, o bestialitate pri­mitivă deslănțuită. Pe la Chișinău a trecut, înspăimânător de activ, spi­ritul răului, a trecut hoarda devas­tatoare bolșevico­ asiatică. Catedrala a reînviat. Tunurile so­vietice o bombardaseră, soldații roșii i-au dat cu petrol și apoi au lăsat-o pradă flăcărilor. Eliberatorii au gă­sit bolțile prăbușite, cupola de aur prefăcută în moloz, iar înăuntru o priveliște înfiorătoare de distrugere și de moarte. Astăzi, catedrala a reînviat, cupola ei de aur se înalță din nou într-un avânt de evlavie spre cer, altarele strălucitoare împart în jur razele lor mistice, icoanele privesc din nou cu dragoste și seninătate pe credincioși. In catedrala reclădită întru slava lui Dumnezeu și cucernicia credin­cioșilor, simbol al reînvierii Basara­biei celei noui și de totdeauna, a Ba­sarabiei care revine la augustul trunchi al patriei mame românești, a fost sărbătorită solemn­a 25 ani­versare a reîntoarcerii fiicei la ma­ma sa“. Italia oficială nu a rămas niciodată nepăsătoare față de soarta Basara­biei, față de vicisitudinile prin care acest ținut , a trecut de-a­ lungul veacurilor din pricina politicei de expansiune a Rusiei țariste, mai mult chiar, a luat parte la durerile și la nădejdile poporului român prie­ten, care tindea să readucă mădula­rele răspândite la trupul patriei re­născută, înălțată ca o entitate na­țională, iar năzuințele românești au­ fost luate de Italia, în limitele posi­bilităților ei, ca o regulă de con­duită. Când, după pacea de la San Stefa­no și în perioada­­ de pregătire a Congresului de la Berlin, guvernul ro­mân făcea tot ceea ce-i stătea în­ putință pentru ca să obțină sprijinul puterilor împotriva pretențiilor Ru­siei de a anexa Basarabia de sud, care se reîntorsese la patria mamă Continuare în pani ia a 3-a OSTAȘII NOSTRI LUP­TA PE FRONT ȘI SANGEREAZA PEN­TRU DESTINUL TA­RII NOASTRE. AJU­TA-­I, DANDU-LE DIN SÂNGELE TAU.­­Cen­tr­ul de sânge conser­vat al Armatei, strada General Angelescu 140 tel. 4.22..251, colectea­ză și trimite sângele pe front.

Next