Timpul, septembrie 1943 (nr. 2266-2295)

1943-09-01 / nr. 2266

«■»»«■o®*» ff ÄDHINISTKAJIJB BTTOUKESTI, — Strada Sărindar Redacția ft Administrația 8.05.44Nt. TS PELFFONJ ---------------------------------------------­(Tipografia t.<U| ABONAMENTE In țară I | In­­trim­atate i­­n an 2000 lei; 6 luni Tarltul tine­ bine * . . . • 1000 lei; 8 luni 800 lei • I convențiile poștale Inter­naționale Pentru bănet, Instituții gr­ad­uii publice 3000 lei «m­ai Abonamentele incep la 1 și 18 ale fiecărei luni rația de francare plătită In numerar cont aprobării Direcțiunei Generale E. X, X. Nr. 30286/5­ Mai 1939 Cont G, B, C, Poștal No. 1327 P»BrtetM* »TIMPUL** S, A, B, toaorta aub No. 202 Trib. ntov Vrim redactor­i MIRCEA GRIGORESCU Ce a cerut și obținut Rusia Sovietică de la aliații săi lpsa unui reprezentant al Ru­siei Sovietice de la conferința­­ de la Quebec, departe de a în­semna slăbirea coheziunei a­­lianței dintre Marea Britanie și Sta­­tele­ U Unite ale Americii cu Rusia So­vietică, a adus acesteia din urmă o serie de avantagii pe care istețimea diplomatică a triumviratului Stalin— Litvinov—Molotov nu pregetă a le ex­­ploata din plin. Rechemați din posturile lor de la Washington și Londra, cei doi amba­sadori sovietici, s-au grăbit a­rbura la Cairo și Teheran, unde prezența lor, dovedită ca o nouă încercare de presiune asupra aliaților lor, începe a-și arăta roadele. Presa engleză și americană anunță o apropiată conferință în trei, cu participarea, de astă dată, a unui re­prezentant al Rusiei Sovietice, a că­rei loc și dată urmează a fi fixată de aceasta, iar fostul ambasador sovie­tic la Londra, d. Maisky s’a transpor­tat în capitala Marii Britanii, unde această vizită a sa se oglindește în presa engleză, printr’o serie de arti­cole și propuneri care sugerează, toa­te, extinderea concesiunilor de acor­dat Rusiei Sovietice, până la abando­narea integrală a Europei centrale și de sud-est, aliatului bolșevic. Astfel „Manchester Guardian“1 din 24 August, susține dreptul Rusiei So­vietice în Europa de mâine, „la o in­fluență cu mult mai mare in țările vecine decât a avut vreodată Rusia țaristă“, iar corespondentul agenției „Reuter“ la Moscova, Harold King se face ecoul proectelor lui Stalin pri­vind Europa de după război, in care „Rusia Sovietică va trebui să aibă dreptul de ingerință și influență di­rectă în alcătuirea regimurilor și gu­vernelor din Statele Europei Centrale și de sud-est, insistându-se asupra condițiunei expresse ca guvernanții „Statelor eliberate“ vor fi aleși ex­clusiv dintre oamenii care s’au ară­tat și dovedit adversarii fascismului și ai național-socialiștilor“. In sfârșit, oficiosul britanic „Ti­mes“ din 23 August Insistă, în ter­meni aproape identici, asupra acelo­rași drepturi de influență hotărîtoare a Rusiei Sovietice în organizarea de după război a Statelor Europei. Apare neîndoios că, în schimbul a­­jutorului armatelor roșii atât de e­­sențial continuării războiului anglo- american împotriva Germaniei, Marea Britanie și Statele Unite au consim­țit Rusiei Sovietice mâna liberă fără de restricțiuni în Europa și în această lumină, reflectată în presa britanică oficioasă, soarta statelor europene a fost încredințată Rusiei Sovietice care se va hotărî drepturile și mai ales în­datoririle lor. Așa știu și înțeleg bol­șevicii să o facă pretutindeni pe unde se află sau au trecut. Nu există decât o singură soluție care ar zădărnici această tristă pers­pectivă care, pentru țara noastră, ar însemna pieirea ei națională, conti­nuarea luptei alături de Germania până la înfrângerea și dispariția bol­șevismului. J. Paleologu ULTIMELE ale Regelui SOFIA, 30. — (Rador) . Luni, în zorii zilei, rămășițele pă­­mânte și ale Regelui Boris au fost strămutate din capela Palatului la Ca­tedrala Alexandru Nevoski: în jurul catafalcului fac de gardă câte 4 membri ai Casei civile și mili­tare. Catafalcul stă între 8 drapele ale regimentelor care au fost sub coman­da personală a Regelui. Pe pieptul defunctului sunt așezate Icoane ale Sf. Ion de la Rila și ale Sfintei Fecioare. Un sobor de preoți slujește in con­tinuu. Populația se perindă în număr foar­te mare prin fața catafalcului. *­­ SOFIA, 30 (Ev.). — Fața­da de ceară a Regelui oglindește pa­cea eternă găsită în moarte. Trupul Regele a fost îmbrăcat in uniformă de general de infan­terie. In mâini Regele ține o icoa­nă, îndată ce marea catedrală a fost deschisă pentru public, mul­țimea a și început să năvălească, pentru a se ruga în genunchi la catafalcul Regelui. Despre ultimele ore ale țaru­lui nu se află decât că imediat după agravarea stărei sale de Sâmbătă la prânz, a fost chemat al doilea Președinte al Sfântului Sinod, Mitropolitul Paisie din Vrața, pentru a-i da ultima îm­părtășanie. In acest timp Rege­le deja se afla în agonie. La pa­­tul său de moarte se aflau mem­­brii majori ai familiei, în timp ce primul ministru, prof. Filoff, aștepta în­tre un salon separat, până ce, 10 minute după moar­tea Regelui a fost chemat în ca­mera mortuară. Du­pă aceia pri­mul ministru a comunicat în Con­siliul de Miniștri știrea despre moartea Regelui cerând aproba­­rea citirei ambelor protocolari, acum mi s a găsit nici un testament al Regelui Boris SOFIA, 30 (Ep.). — Referitor la întrebarea dacă Regele Boris al Bul­gariei care a decedat Sâmbătă a lă­sat un testament, nu se spune nimic din partea oficială. Pare însă că per­soanele cari au fost îndrituite să cau­te în odăile de lucru ale Regelui un astfel de document, nu au putut găsi până în momentul de față nici un astfel de testament. Conform consti­tuției Regele are dreptul de a procla­ma pe cele trei persoane cari ar urma să intre în Consiliul d­e Regență, care în cazul morții Suveranului, din cau­za minorității moștenitorului tronu­lui, ar urma să preia conducerea afa­cerilor statului. Marea Adunare Na­țională care va trebui să fie aleasă în termen de o lună după moartea Regelui va confirma Consiliul de Re­gență. Dacă o astfel de dispoziție din partea Regelui nu există, atunci Ma­rea Adunare Națională va alege ca Consiliul de Regență dintre foști sau activii membri ai guvernului și ai Curții de Casație. SCENE IMPRESIONAN­TE IN FAȚA CATAFAL­CULUI REGELUI BORIS SOFIA, 30­­ tpj. — Rămășițele pământești ale defunctului rege se află așezate pe un catafalc în mij­locul catedralei Alexandru Nevski Populația trece prin fața catafalcu­lui, sărută icoanele, urcă cele trei trepte ale estradei pe care se gă­sește așezat sicriul și se desparte de regele ei, în biserică și pe străzi se desfășoară scene zdruncinătoare. Oameni de toate vârstele își expri­mă doliul lor nemărginit pentru pierderea regelui lor. Femei și băr­bați gârboviți de ani, care trebue să fie sprijiniți vor să-și vadă re­gele pentru ultima oară. Ei cad în genunchi în fața sicriului și plâng. CLIPE Boris Catedrala .Alexandru Nevsky*'­­0' M. S. REGELE SIMEON I, noul Suveran al Bulgariei din Sofia, unde se află depuse rămășițele pământești Regele Boris aceluia care 8 PAGINI LEI Funeraliile naționale ale Mareșalului PREZ­AN SUVERANUL, MAREȘALUL CONDUCĂTOR ȘI VICE­PREȘEDINTELE CONSILIULUI au adus ilustrului soldat supremul omagiu al Patriei Sobra­ce Amonte de la Selimetai început de ziuă însurat. Picături rare de ploaie cad ca niște lacrimi peste regiunea Băcești-Schi­­neza. Tristețea acestui cer sumbru se în­­china cu sufletele cernite ale acelora veniți să conducă la locul de veci pe cel ce a fost Mareșalul Con­stantin Prezan. Tristețea stăpânește totul, începând cu gara Băcești, care a îmbrăcat haina cernită a unei pioase ceremonii, totul vestește durerea pla­iurilor moldovei care au pierdut pe u­­nul din cei mai valoroși fii ai sâ­i. Pe drumul de țară care leagă gara de conacul Schinezu, unde se află ilustrul dispărut, pâlcuri, de țărani se îndreaptă tăcuți spre locul de veșnică odihnă a venerabilului Mareșal. In comuna Băcești, locuitorii au întins pe tăplazuri frumoasele lor covoare moldovenești și strânși în grupuri,pri­vesc fără să comenteze forfoteala a nu mai încetează, a mașinelor cari duc invitații la conacul moșiei din Schineza. Trecem și noi cu o mașină privind la tot ce ne înconjoară. Satul Schineza, situat pe moșia ma­reșalului, unde au fost împroprietă­riți țăranii, de pe pământurile sale, prezintă un aspect de jalnică durere. Locuitorii discută tristul eveni­ment, nemai contenind a aduce lau­de memoriei mareșalului Prezan, care le-a fost ca un părinte. Fiecare, ne spune că atunci când aveau câte un păs se duceau la conac și acolo erau întâmpinați de coana Ol­­guța, soția Mareșalului sau chiar de ei. Mareșal care îi ajutau, îi sfătuiau și le alinau durerile. Ajungem la conac. Drumul de la intrare îl deschide alee de tei pe o distanță de peste 500­­ metri. In curte lume multă și armată, iar în fața conacului un catafalc pe care e așezat sicriul cu rămășițele pământești ale Mareșalului decedat. Am vizitat conacul și camera în care și-a dat obștescul sfârșit. Totul de o sobrietate care aproape stingherește. Dar care exprimă modestia acestui mare caracter. Nimic nu ne arată vre-o urmă de lux. Totul se prezintă sobru. Așa cum a trăit. Modest a fost o viață întreagă și modest a murit. Pe tot parcursul de la conac și până la lăcașul de veci, drapelele Armatei a 1­-a se înclină în fața rămășițelor pământești alee defunctului Mareșal. Sus pe colina care domină Valea Romanului și a Vasluiului la locul denumit „Trei stejari“ se văd două ori dimineață, la Schintea, lângă Vaslui au avut­ loc funeraliile­­ națio­nale ale Mareșalului­­ Constantin Pre­­­­zan, într’un cadru de ostășească so­brietate.' Două zile, sicriul cu rămășițele pă­mântești", ale, marelui dispărut a odih­nit­ pe catafalcul ridicat în camera un­de abea acum două luni , preoții , au slujit prohodul tovarășei sale, de viață. In fața conacului, pâlcuri de săteni în albe straie câmpenești așteaptă tă­cute, într’o smerită reculegere. De i Sâmbătă, străjuesc la căpătâiul sicriu­lui, înveșmântat în flamura tricoloră, cavalerii" Ordinului „Mihai­­ Viteazul"*, morminte simple: unul al soției Mare­șalului și altul gata să primească pe acela care a fost tovarășul său de viață. Nici un murmur nu tulbură liniștea tristei ceremonii. Doar un vânt ușor adie și produce un foșnet prinre frunzele stejarilor cari vor străjui ca două seculare sentinele cele două mor­minte. Foșnetul care, după cu­m spun cei ce l-au înconjurat pe Mareșal în tim­pul din urmă, era singura măngăere în clipele de reculegere ale Mareșalu­lui la mormântul soției sale pe care-l vizita in fiecare dimineață. Murmurul acestei adieri de vânt cân­ta printre frunzele stejarilor imnurile de slavă pentru odihna sufletului ce­lui ce parcurgea ultimul său drum. Acest murmur îmbinat cu lacrime­­le celor ce-l conduceau la locul de odihnă și cu cerul acoperit de zăbra­nicele sale au complectat cadrul sobru al ceremoniei. La ora 10, în imnurile corului și în rugăciunile clerului un vrednic fiu al Moldovei a fost coborât în mormânt. Se auzeau suspinele mute, fără glas ale celor cari l-au iubit ca pe un părinte al lor. Plângeau țăranii de pe moșia Mareșalului. Il plângeau și pe el și pe coana Olguța. E. I. Popovici în frunte cu generalul, Manoliu. In,­ fața­ casei împresurată de verdea­ță, regimentele țării și-au trimis stin­dardele pentru ultimul salut, sunt 60 de drapele, cu gărzile lor, făcând cerc la intrarea căminului celui dispărut. De dimineață, Luni, Episcopul Hușilor slujește o scurtă­ rugăciune, asistat nu­mai de­­ preotul satului, potrivit ulti­milor dorințe ale defunctului. Sicriul este apoi scos afară și așezat pe cata­falcul înălțat sub cerul liber, în mij­locul drapelelor și al ostașilor din Re­gimentul 7 Infanterie nr. 25 „Mareșal Prezan“. Continuare în origina 7-a SOLEMNITATEA ÎNHUMĂRII Regele, Mareșalul Antone­scu prof. Antonescu la funeralii PREȘEDINTELE ROOSEVELT S’A ÎNAPOIAT luni la casa albă LISABONA 30 (Rador). — Ștefani. Se află din Washington că președintele Roosevelt s‘a înapoiat Luni dimineață la Casa Albă și a avut imediat o întrevedere cu d. Soong, ministrul de afaceri străine al Chinei.­ ­ ESTE IMINENTĂ Programul VIZITA D-LUI CHURCHILL — viitoarelor In cursul după amieze, d. Roo­sevelt va avea întrevederi cu d. Ickel, min­istrul de interne, Hull ministrul de afaceri străine, ge­neral George Marshall, șeful sta­tului major american, și cu ge­neralul Sir Henry Arnold, șeful armatei aeriene. Vizita d-lui Churchill la Was­hington este iminentă. După Agenția oficioasă brita­nică, întrevederile ce vor avea loc cu acest prilej se vor purta în deosebi asupra conducerii politi­ce in timp de război și în perioa­da de după război. Se poate deasemeni să se discu­te în amănunțime hotărîrile lua­te la Quebec. ÎNCEPÂND DE MÂINE LUMINILE SE VOR CAMUFLA INTRE ORELE 19,30 LA 5 DIM. IN CONFORMITATE CU ART. 4 DIN ORDONANȚA NR. 9 DIN 14 APRILIE 1943, DISPOZITIUNILE ART. 1, 2, 3, 5, 6, 7, REFERITOARE LA CAMUFLARE SE VOR APLI­CA ÎNCEPÂND DIN ZIUA DE 1 SEPTEMBRIE 1943 INTRE ORELE 19,30 LA 5 DIMINEAȚA, Noul șef de stat major al aviației germane BERUH. 30 (Rador) . Gene­ralul de aviație Guenther Koi­ten, co­mandant al unui dezerment aerian, a fost chemat să înlocuiască pe de­functul general Jeschonnek in cali­tatea sa de șef al statului major al aviației. k MIERCURI x ' 11 CCREȚI LA TOATE CHIOȘCURILE !TIMPUL­­ FamiLiei I TIMPUL PENTRU TOT! D. HANSSON, președintele consiliului suedez despre evenimentele din Danemarca STOCKHOLM 30 (Rador).­­ Co­respondentul Agenției DNB retrans­mite următoarea știre dată de Biroul Internațional de Informațiuni: După cum anunță Agenția Teoera­­fică Suedeză T. T., d. Hansson, preșe­dintele consiliului de miniștri al Sue­diei, a ținut Duminică la Kalmar un discurs în care s-a ocupat printre al­tele și de evenimentele din Danemar­ca. D. Hansson a subliniat că, din motive ușor de înțeles, nu poate intra în amănunte care preocupă astăzi gândurile tuturor suedezi­lor, dar poate spune că poporul suedez a aflat cu adâncă emoție că un popor frate este supus, — după cum s’a exprimat d. Han­sson — unei presiuni sporite și u­­nor dificultăți mai mari. INIMILE SUEDEZILOR — A ADAOGAT PRIMUL MINISTRU — BAT CU PUTERE PENTRU DANEMARCA SUEDEZII TRE­BUE SA TRAGA SI O LECȚIE din ACESTE EVENIMENTE, CARE AU ARATAT CAT DE REPEDE SE POATE STABILI O SITUAȚIE NEAȘTEPTATA. O asemenea constatare este un avertisment pentru suedezi, de a veghea fără preget pentru salva interesele, ceea ce nu va a și fi profitabil numai pentru suedezi, ci si pentru popoarele înfrățite cu poporul suedez, de neliniște în Danemarca, se relatea­ză în Wilhelmstrasse că tocmai Dane­marca a fost în­­­­ Tipul anilor de răz­boi trecuți câmpul belșugului și al li­­niștei. Elemente fără nici o răspunde­re din străinătate au izbutit fără ră­gaz și odihnă să înscenez­e o oaterara neliniște și să provoace ler­iolo inci­dente precum ar fi greve și acosta­rea germanilor. Guvernul danez a invi­tat scurt timp după aceasta in repe­tate rânduri la respectarea ordinei și mentinera liniște­ însă fără nici un rezultat. Germania nu a putut privi cu pasivitate această mișcare. Ci din con­­tră ea va îngriji ca ordinea și liniștea care au predominat în Danemarca să fie și mai departe respectate și menți­nute. CE SE SPUNE LA WILHELMSTRASSE BERLIN, 30 (Ep.). — Potrivit celor mai nemi știri sosite Luni la prânz la Wilhelmstrasse, domnește in întreaga Danemarcă cea mai perfectă liniște. Nicăicî nu sunt greve. Acolo un.de mod trecător a încetat munca, ea în a fost din nou reluată. Poliția continuă executarea serviciului în mod normal. Presa daneză va reapărea Marți din nou. Privitor la măsurile militare ex­cepționale a intervenit tribunalul de război numai o singură dată, condam­nând un bărbat și o fată la Închisoare pentru ruperea afișelor. Cu privire la fenomenele trecătoare SEPTEMBRIE 5943 ANUL. VII " 2266 11 NORVEGIENI CONDAMNAT­­EA MOARTE OSLO, 30 (Rador). — O știre a Biroului Internațional de Informati­­uni, retransmisă de corespondentul Agenției D. N. B., anunță: In­ Norvegia de Nord, s-a desco­perit o activitate intensă a unor a­­genți inamici. Un număr de 11 norvegieni au fost condamnați la moarte. Alți trei norvegieni au fost con­damnați la muncă silnică. Averile condamnaților au fost confiscate. MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ TURCĂ ÎȘI REIA LUCRĂRILE LA 6 SEPTEMBRIE Marea Adunare Națională se va reuni din nou la 6 Septembrie la An­kara- MERSUL RĂZBOIULUI Trupele au evacuat orașul TAGANROG Executând măsurile pregătite de mai multă vreme pentru scurta­rea frontului, trupele germane au evacuat noaptea trecută orașul Taganrog. In oraș și în port toate instalațiile importante militare au fost sistematic distruse. In cursul încercării lor de a stingheri mișcările germane, bolșe­vicii au suferit pierderi grele de pe urma apărării opuse de trupele de acoperire germane, ca și din cauza câmpurilor cu mine, puse cu multă iscusință­ Corespondentul militar al Agenției unele poziții, fără să se compromită DNB observă că pentru public, evacu­area localității Taganrog poate însem­na o oarecare surpriză, cu atât mai mult cu cât nici sovieticii nu semnala­seră lupte in acest secor. Desigur că faptul replierii trupelor germane din acest sector are impor­tanța lui strategică. Adversarul nu a observat această manevra, ceea ce do­vedește încă odată că inaltul comanda­ment german fixează data operațiuni­­lor ce trebuiesc executate. In legătură cu acest fapt se mai subliniază la Berlin că oricât ar fi de importante unele localități sau regi­. Orașul Taganrog a fost eva­­cuat de trupele germane după distrugerea tuturor instalațiilor »nu, este posibil totuși «si ss evacueze ! Continuare in pagina 3*a­­­rin aceasta ansamblul operațiunilor, d­eoarece forțele germane dispun de un spațiu suficient. Așadar, germanii au Învățat repede să se adapteze tacticei cerute de te­ren întins, adică știu să fac uz de tac­tica de luptă elastică, fapt care permi­te să se menajeze oamenii și materia­lul de război, pricinuindu-se în acelaș timp pierderi considerațiile adversaru­lui.

Next