Timpul, octombrie 1943 (nr. 2296-2326)

1943-10-01 / nr. 2296

ROMA NI A BUllllllllillilllllll||iii|||iiiii|||||||||||||||||||m,|||||,m|||j|||||,„|„||||||||||||||i||||||||||| șt aniversarea flllllllllllimillll|ll|||||[tl|||imi||||||||l||||||l|||||lil||!l|;l||j!l|||||||„ll|||,|„)||,j)||||||||l Pactului tripartit ÎAllillllllllllllllllilIlllllilIllllllllil IlI HIIIIIIIIIllllllllilliilUIlllllllilill Hiiiii H Hiiimnuf,împlinirea a trei ani de la semnarea Pactului Tripartit de către Germania, Italia și Japonia au ocazionat miniștrilor de externe ai Statelor făcând parte din această coaliție politică să actualizeze mobilurile care au determinat creearea unui asemenea organism internațional și să precizeze, încă o dată, politica externă a țărilor respective. In acest cadru s’a rostit și România prin glasul ministrului ei de externe, d. profesor Mihai Antonescu. Nu fără a sublinia importanța acestei aniversări pentru lumea internațională și in special pentru destinele Europei, primul-ministru al țării a insistat în cuprinzătorul său idiscurs asupra sensului adeziunei României la Pactul Tripartit și a lămurit, odată pentru totdeauna poiția țării noastre în acest război, adevărata dramă a civilizațieioastre“. Poziția geografică a României, fie ca voevodate, fie ca principate, fie ca regat unit, i-a cauzat țarii noastre clipe grele și istoria este martora unor îmbelșugate sângerări, cere nu trebuesc interpretate în actele unui trib răsboinic, ci ca exprimarea voinței de existență a unnui popor conștient de misiunea lui. Așezată în drumurile marilor interese, dar mai cu seamă formând piatră de hotar între două continente, între două concepții de civilizație, România avea să fie nu numai teatru de lupte, dar în structura lot organică avea să se resimtă aceasta sbuciumare necurmată. Noi nu suntem — a spus ministrrul de externe al României — un teritoriu supus unor legi anonime geografie universală, ci o funcțiune care explică pentru ce, împotriva tuturor cotropirilor și a tuturpor imperialismelor, noi ne-am păstrat totuși aci ființa noastră, renăscându-ne adesea din cenușe, prin puterea noastră, nebiruită de viață ca și prin înțelegerea Europei, care sei văzut adesea în pământul nostru t o adevărată chec de destine europene“. Fraza aceasta cuprinde un principiu de politică internațională, «care stă la baza întregului nostru sistem extern și care vrea să spună că suntem un popor cu răspundere de civilizație, dar cu conștiința că nu suntem un popor cu răspunderi mondiale. Toate actele noastre sunt pentru apărarea ființei noastre și nicidecum pentru a da lecții puterilor lumii. 1 Plecând de la acest principiu, d. profesor Mihai Antonescu a prezentat evenimentele din 1940 — ina inlusiv semnarea Pactului Tripartit la— și apoi pe cele din 1841 ca pe un efort al poporului român de a-și apăra existența în fața agresiunilor, mai cu seamă in perioada când singuri, părăsiți, neînțeleși, fiind atacați din Răsărit, a trebuit să pierdem și alte granițe, fapt a cărui cauzalitate ,,trebue aflată in imposbilitatea de apărare față de agresiunea din răsărit, fără ca să primejduim toată existența noastră națională, sud-estul și echilibrul însuși al Europei“. In acest spirit de dârză demnitate, am purtat și purtărh acest răsbun, conștienți că ne-am făcut datoria nu numai față de noi înșine, ci și față de interesele permanente Europene, și convinși că „n’am făcut nici un act care să adâncească, prăpastia care desparte azi pământul“. Tocmai această poziție ne dă dreptul să privim viitorul cu toată încrederea și să credem că,nici o putere și nici o lege de pe lume nu poate să ne împiedice la reîntregirea dreaptă a pământurilor și dreptății noastre“, cum a afirmat categoric d. prof. Mihai Antonescu. Ne-am bătut și ne batem pe câmpurile de luptă așa cum înțelegem să ne apărăm interesele și să respectăm semnătura dată pe tratatele de alianță. N’am precupețit jertfe și nu ne-am gândit vreodată că destinele noastre s’ar făuri altfel decât cu fața la adversar, stropind un sânge coroana împlinirilor românești, dar avem datoria sa pretindem să fim înțeleși, în cadrul ordinei internaționale „pentru că nu poate să existe ordine internațională fără respectul independenței și teritoriilor naționale, după cum nu poate să fie liniște în lume, până când viața internaținali nobili din nou rezemată pe dreptul la viață, la libertate și la onoare, al fiecăruia,“. Sobru, așa cum impun vremurile pe care le parcurgem, precis și de o deosebită sinceritate, discursul pronunțat de către d. prof. Mihai Antonescu nu înseamnă numai marcarea, pentru România, a datei când am semnat un pact, ci și un îndreptar pentru felul de a gândi al celui ce simte cât de puțin un fior de dragoste pentru neamul și țara aceasta. Pentru că este ușor să critici, dar foarte greu să construești, cu atât mai mult, cu cât parcurgem cele mai grave vremuri internaționale. O strângere a rândurilor, o uitare de sine, o părăsire a tuturor pozițiilor personale și o întare în blocul Intereselor permanente ale țării este singura atitudine care ne este îngăduită , dictată de jertfa celor căzuți pe frontul de luptă, pentru binele tuturora. mi-T mmml egiptean A REVOSCUT INDEPENDENTA LIBANULUI AMSTERDAM, 29 (Rador). — Corespondentul agenției DNB, retransmite o știre a serviciului britanic de informații, care află din Cairo, că guvernul egiptean a luat, hotărârea de a recunoaște in mod oficial independența Libanului și de a institui o legație la Beyrouth, MÂINE, 1 OCTOMBRIE, intră în vigoare NOUL ORAR DE LUCRU DE IARNA PENTR TRU MAGAZINELE SI BIROURILE INTREPRINDERILOR DIN CAPITALA SI COMUNELE SUBUIRIBANE. Textul complect al deciziei ministeriale cu privire la ziua de lucru fără întrerupere in pag. 5-a. MERSUL RĂZBOIULUI NEUTRU v. RĂZBOIUL Neutralitatea țărilor cârti se mai bucură de acest caracter — un fond desuet — chiar când i s’a adăugat, printr’o finețe diplomatică, tot ceea ce îl treime ca să devină „nonbeligerantă“. .— tentează mult puterile in luptă. Pentru unele din ele mai ales, o alianță în plus, fie ea și firavă, este o alianță care dacă nu adaugă mult din punct de vedere politic și militar, si adaugă sub raportul moral. Astfel, sunt multe indicii că diplomația britanică face mari eforturi pentru a convinge pe turci să-și schimbe starea de neutralitate intr’o stare de nebeligerantă. Principalul scop al acestei activități britanice, care s’a observat In mod deosebit săptămâna, trecută, este a face ca turcii să ajungă în situația de a accepta orice mișcare a politicei britanice față de Rusia Sovietică. Este ușor de recunoscut că presiunea asupra Turciei sporește pe măsură ce Tamiza crede că se apropie vremea pentru stabilirea relațiilor definitive între Marea Britanie și Uniunea Sovietică. Se pare că Anglia urmărește folosirea Turciei drept „spărgător de valuri“ intr'o acțiune în Balcani, dar până acuma, anglo-americanii probabil nu au ajuns la o înțelegere cu Stalin în legătură cu această acțiune. Marea Britanie speră fără îndoială să ajungă, prin această metodă, înaintea Sovietelor la Bosfor. Tomândo să dovedească însă că Turcia, care în trecut și-a păstrat libertatea ei de hotărâre prin calmul și sângele roca de care a dat dovadă în examinarea situației, va rezista și pe viitor, primejdia că lucrurile s'ar putea, desfășura în această direcție a fost recunoscută de cercurile turcești, socotind-o rezultatul neîncetatelor asalturi sovietice contra frontului german, pe care , car ă spunem așa, [—■ le simte mai întâi îstandabil. Ziarul elvețian „Baslersachrichten" socotite ca extrem de semnificativ faptul că autoritățile turcești refuză să dea la iveală vreun amănunt asupra incidentului de frontieră care avut loc acum câteva zile la grâul, la nisatură. Tot ceea ce se știe este că indicidentul s'a soldat cu câteva victime, morți și răniți. Nu poate fi nicio îndoială că relațiile turco-sintetice trec acum printr’o perioadă de neîncredere progresivă și reciprocă, iar Incidentul de frontieră mărturisește tensiunea raporturilor dintre cele două țări. Presa sovietică a atacat în repetate rânduri cu asprime politica turcească, de neutralitate și nu este nicio mirare că acest fapt a alarmat. Iureia, care se teme că Uniunea Sovietică a adoptat politica imperialistă de anexiuni a Rusiei țariste. Se știe că această politică pretindea, controlul rusesc asupra Bardanelelor și asupra unei mari părți din sud-estul Europei.Articolele publicate trecute în ziarul sovietic săptămânile „Războiui și clasă muncitoare“ care se ocupă de Turcia, și de Europa sud-estică, au determinat, după toate semnele, dorința Turciei ca noul său ambasador în TiK S. §., d. Hussein Regele, să plece cât mai curând la Moscova pentru a-și lua în primire postul. In cercurile diplomatice din Ankara exista convingerea, că Stalin este inspiratorul direct al unora din aceste articole. Dîsmet Inonu și deioglu vor pleca probabil foarte raracurând la Moscova. Cercurile politice turcești privesc cu o atenție deosebită, de câtăva vreme, evenimentele de pe frontul de est ca și desfășurările politice din sud-estul Europei, după spectaculoasa evoluție a situației din Italia. .Presa turcă din ultimele zile citează articolele publicate de sus pomenitul organ sovietic și există indicații«…! că cercurile nolitîce unele turcești au căpătat convingerea că Kremlinul a obtinut mână liberă in sud-Continuare în pagina FRONTUL CUBAN. — Unul dintre ostașii români care a distrus multe cazemate bolșevice. DUPĂ BOMBARDAMENTUL ANGLO-AMERICAN, MAMS FACE IMPRESIA m POMPEI MODERN PARIS, 29 (Rador). — D. N. B. ,Nantes este un oraș asasinat” declară președintele de ajutorare imediată, Comitetului după reîntoarcerea sa din acel oraș, unde a condus lucrările de curățire a dărâmăturilor și de evacuare a populației. Cu prilejul celui de al treilea atac terorist anglo-american, inamicii au aruncat bombele lor la întâmplare, asupra întregei regiuni. Orașul este acum distrus, până la, punctul de a face impresia unui Pompei modern. Arhiepiscopul de York și-a terminat vizita la Moscova AMSTERDAM, 29 (Rador). Corespondentul agenției O. N. B. retransmite o știre a serviciului britanic de informații care anunță că Arhiepiscopul de York și-a terminat vizita la Moscova. „La plecare, el a primit binecuvântarea patriarhului sovietic-rus Sergiu", comunică serviciul britanic de informații și adaugă: „Arhiepiscopul a întreținut in timpul vizitei sale, relații cordiale cu șefii bisericei sovietice-ruse și a făcut preparative pentru vizita unei delegații eclesicistice soetico-rușe /»■ Angiin”. Regele Petru al Jugoslawe! și suita Sa au sosit la Cairo AMSTERDAM, 39 (Rador). Corespondentul Agenției DNB transmite o știe a Serviciului Britanic de Informații, după care Regele Petru al Iugoslaviei și suita Sa au sosit la Cairo. Șase avioane sovietice au încercat să atace portul și orașul Constanța Artileria A. A. româno-germană a doborât 4 din avioane In ziua de 23 Septemvrie a- c. la orele 12:556 avioane sovitotice de tipul D. B. 3, au atacat portul și orașul Constanța. Datorită reacțiunii prompte și deosebit de puternice a apărării aeriene locale, nu s'au înregistrat pierderi materiale» Artileria A, A» româno-germană a doborât 4 avioane din cele 6, Schimb de telegrame* între FUEHRER-DUCE și împăratul Japoniei BERLIN $9 (Rador). Cu ocazia celei de a treia aniversări a tractului tripartit, a avut loc un schimb de telegrame intre Fuehrer și șefii de state ai națiunilor aliate Fuehrerul către Duce: „Cu prilejul celei de a treia aniversări a pactului tripartit, gândurile mele se îndreaptă spre Dv. și spre Italia fascistă strânsă în jurul Dv., cu sentimente de unire și de cea, mai cordială, amiciție. Am convingerea neclintită că oricât de mari ar fi piedicile, lupta uriașă care se poartă pentru libertatea și viața viitoare a popoarelor din Europa și Asia Orientală va fi încoronată la sfârșit cu victoria. Condus de aceste gânduri, vă transmit, Duce, cu ocazia aniversării de astăzi, cele mai sincere salutări și in acelaș timp cele mai bune urări pentru fericirea și viitorul unei Italii dusă la libertate și onoare, grație fascismului. Cu sinceră prietenie, Adolf Hitler“, Ducele către Fuehrer ,,Fuehrer, vă mulțumesc pentru telegrama ce mi-ați adresat cu ocazia aniversării semnării pactului tripartit, care este un document istoric al istoriei universale și al celor trei popoare semnatare. In ciuda gravei crize provocată în Italia de trădarea dinastiei și a complicilor ei, împărtășesc convingerea Dr. că plutocrațilie j victoria finală“ anglo-saxone vor fi învinse și că ar portul militar de noui forțe, pe care fascismul vrea să le pună la dispoziție, nu va fi zadarnic. In semnul camaraderiei pe care o cunoașteți, vă trimit aceleași urări și salutări. AI Dv., Mussolini“. Fuie ciorul către împăratul Japoniei: ,,Cu prilejul celei de a treia sărbătoriri a memorabile zile în care s’a semnat pactul tripartit, prezint Maiestății Voastre, în numele meu și in numele întregului popor german, cele mai sincere salutări și cele mai cordiale urări. Sunt ferm convins că lupta pentru libertatea popoarelor noastre se va sfârși prin triumful dreptei noastre cauze și că se v-a duce la un viitor fericit și asigurat al popoarelor noastre“, împăratul Japoniei către Fuehrer : „Telegrama pe care Excelența Voastră a avut bunătatea de a mi-o trimite, cu ocazia celei de a treia arniversări a semnării pactului tripartit, m’a impresionat profund. Cu acest prilej, vă exprim ferma mea hotărâre de a colabora cu aliații noștri până la Voutte ore ale camuflajului luminilor in conformitate cu art. 4 din Ordonanța nr.9 din 14 Aprilie 1343, dispozițiunile art. I, 2, 3, 5, 6 și 7 referitoare la camuflaj se vor aplica începând din ziua de 1 Octombrie 1343, între orele 19 și 5,30 dimineața. Nouile încercări deale bolșevicilor de a trece Niprul au eșuat Comunicatul în pagina 8-a i ȘEF AL CARTIERULUI GENERAL ALIAT DIN INDIA AMSTERDAM, 29 (Rador). — Corespondentul agenției D. N. B. retransmite o știre a serviciului britanic de informații, după care vicemareșalul englez al aerului, Victor Goddard, a fost însărcinat cu conducerea cartierului general aliat al forțelor aeriene din Indii. SA SSA? STÂNGA: Pe frontul de Răsărit, caracterul luptelor și configurația terenului — ținut în dinți, soldații români trec terenurile mlăștinoase. DREAPTA: In zorile zilei, artileriei și soldatului român sfor țări extraordinare. Cu mlăștinos de carele blindate pornesc la atac, susținuți de focurile Ducele Mussolini a preluat prerogativele de șef al noului stat republican fascist ROMA, 29 (Rador), D. N. B.. In clipa preluării funcțiunilor de șef al noului stat republican fascist, Ducele a lansat următoarea proclamație către toți italienii: „Prin declarația aprobată de consiliul de miniștri din 26 Septembrie 1913, a fost constituit, noul stat republican fascist,, care va primi, în Adunarea Națională Constituntă ce urmează a fi convocată în curând, confirmarea funcțiunilor sale constituționale definitive. Până atunci, preiau astăzi prerogativele de șef al noului stat republican fascist“. 4.1 Opinia publică engleză îngrijorată de fii cum va eși Anglia din războiul LISABONA, 29 (Rador). — Corespondentul agenției D. N. B. retransmite o știre dată de Biroul Internațional de Informațiuni care anunță ea ziarul economic englez „Statis“ scrie că nimeni nu știe cum va ieși Anglia din acest război. CEEA CE SE ȘTIE ESTE CA POPORUL ENGLEZ VA SUFERI GRAVE PREJUDICII DIN PUNCT DE VEDERE AL SÂNGELUI ȘI VA FI INCARCAT DE DATORII. MULTE DIN SPERANȚELE RĂZBOIULUI, CONTINUA ZIARUL, SUNI URMAREA UNOR GREȘELI POLITICE. Desigur, spre pildă, nu multe persoane vor putea contrazice pe cei cari ar spune că războiul n’ar fi izbucnit, dacă de la început se ducea o astfel de politică. In Anglia, problemele se soluționează prea mult din punct de vedere politic în loc să se caute ca ele să fie soluționate din punct de vedere practic. In spiritul oamenilor politici ai aliaților considerațiunile de ordin politic au jucat un rol mult prea mare. IN AFARA DE ACEASTA, .STATIST“ SCRIE CA PIERDERILE ENGLEZILOR IN OAMENI SAU IN ACEST RĂZBOI „PROPORȚII ÎNGRIJORĂTOARE“. NU SE POATE CONTESTA CA FIECARE OM IN ANGLIA ,,SUFERĂ SUB O FORMA SAU ALTA“. Argumentul guvernului că starea de sănătate a poporului englez n’a fost niciodată mai bună ca acum, nu se sprijină pe nici un fel de temei, pentru că nu degeaba medicii au atâta de lucrau MIHAILOVICI ȘI-A TERMINAT ROLUL _ . ■ . rs _e_1 v. _ • _ „ Z [UNK]lii 1». 1 Gira STOCKHOLM 29 (tp.). — .,Socialdemokratea“ află de la Londra că în cercurile politice inițiate ale capitalei britanice domnește părerea că Mihailovici și-a terminat rolul de conducător al luptei de guerilla și de „ministru de războiu“ al guvernului emigrant iugoslav. Majoritatea trupelor sale a trecut de partea partizanilor comuniști. Poziția așa numitului guvern iugoslav a slăbit foarte mult deoarece el nu a fost recunoscut de către partizani. Acest fapt are repercusiuni și asupra relațiilor dintre Anglia și partizanii care sunt numiți acum în presa engleză „patrioții Deasemenea și tensiunea dintre mișcarea greacă a partizanilor și guvernul emigrant grec este în creștere. După cum afirmă „New Cronicle“ ex regele George se bucură din ce în ce de mai puțină încredere. Acest ziar face avertismenitul de a nu se impune populațiilor acestor două țări „guverne nepopulare“. Noua atitusflirte a cercurilor engleze față de guvernele emigrate BERLIN 29 (Rador). Se comentează cu interes în Wilhelmstrasse știrea provenită din Londra și publicată într’un ziar suedez, care pune in lumină noua atitudine luată de cer cuautoritate față de cercurile emigrate, aflătoare la Londra. Se spune in această știre că guvernele emigrate la Londra și cercurile politice care le anturează, in fața evoluției militare pe frontul din est și a evenimentelor din Italia, sunt convinse că trebuie să ajungă cu aliații la un acord în ceea ce privește necesitatea ca Anglia și Statele Unite să ocupe țările din Europa de sud înainte ca sovieticii să-și facă apariția. In aceașî știre se mai spune că cercurile bine informate ale Londrei au declarat că asemenea tendințe sunt de înțeles, iar dacă este vorba de un scop politic care nu se poate realiza, Washingtonul și Londra neputând face imposibilul in această chestiune care este în contradicție cu acordul Încheiat cu Moscova. In aceste condițiuni este de înțeles, se declară la Berlin că in fața acestei atitudini negative a cercurilor autorizate engleze, clica emigranților iugoslavi de exemplu, va trage concluziile și va încerca acum să intre în anumite tratative cu generalul Tito, al partizanilor controlați de Moscova, care, după o știre a Serviciului Britanic de Informații, s’ar afla în drum spre Cairo. Pentru aceste cercuri emigrante, se declară în încheere, este vorba de a se obține în aceste tratative cele mai bune condiții posibile, pentru a se putea servi de ele față de englezi.