Timpul, ianuarie 1944 (nr. 2386-2415)
1944-01-01 / nr. 2386
T TELEFONI ItSUACȚiA țt AUM1N18TRA ft* BUCUREȘTI, Strada Sărindar Nr 15 (Redacția ți Administrația S-OI *4 Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In țară: Un an 2000 lei; 8 luni 1000 lei; 3 luni 800 lei In străinătate i Tariful in funcțiune de convențiile poștale Internaționale Pt. bănci, societăți și Instituții publice 3000. lei anual Abonamentele incep la 1el 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar conf. aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30288/S Mai 1339 Cont C. E. C. Poștal No. 1327 Proprietar: JIMPOL" S. A. R. Insert" sub Nr. 202 Trib Ilfov PHw redactori ANDREI CORTEANU Tradiția ne obligă să ne dorim anii altora în această primă zi a anului, un an mai bun decât cel care a trecut. Anta! har/n ^.v* -1@^-1 a?!cr nca?fre ne-a scutit fie grijii <rlor necesare pentru hrană, iar vitejia amatoritor noastre și a puternicilor no* £*ri abați german!. pus» adăpost de năvala distrugătoare a armatelor rusesti. Ceea de ami putea cere mai mult anului in care intrăm acum, ar putea fi numai RACKA. Pacea este cu dar dumnezeiesc pe care oamenii mi-1 apreciază din treime, de Azi numai atunci când ii pierd, și când intră in chinurile infernale ale războiului. Bar dacă dorim pacea, dorindu-ne Un an mai Imn, este de la sine înțelea că nu orice fel de pace ar unifica dorințele noastre de nici Ising! Așteptăm pacea dreptății noastre românești, pacea pare să ne pună, din nimin dolmele, noastre și restituindu-Hie ce am avut, și ce este al nostru, Ah ne repue in funcțiunea noastră istorică de paznicul gurilor Dunării și tie element de echilibru și de ordine tin aud .estui Europel. ’ ’ P’ără această restitutio in integrum Red nu putem Înclini: pace în adevăratul înțeles al cuvântului. Voința unui popor poate fi subjugată prin forță armatăJ[ copleșitoare. Dar ! F ’,ea obținută prin, silnicie nu e i»ob ml arde mocnitul sub cenușa voinței 1 iugate și nu aișteaptă decât motul favr ' sbi^să izbucneascft. Tim• >nafei un rol, dacă demări politice iimelor stă revolta împilați prin -ui ă prin "«j.. ’>")■ A, mintirea a Să fümmmmmiimümiiHiuiüiiimiiiitiiiiiiimiiimimiiimmmiiumiuimiiniiiiiusHi 1 9 4 4 Suntem un popor mic, dar un popor cu o deplină omogenitate de limbă, de tradiții, de credințe și de aspirații. Am făcut un trecut dureroase fi n■tru 111 n ‘»Io pornisim- sublog străin, ■ "u.'.'to i I 'ti ,i vrui și «săr.dă sunat, ei, ne am regăsit cu toții prezonți și înfrățiți ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Luptăm și astăzi cu toate puterile noastre alaturi de vrednicii noștri iritați germani și purtăm in sufletul nostru aceia* credință In viitor ca și pe vremea lui Mircea cel Bătrân și « lui Ștefan cel Mare. Ne apărăm moșia și neamul sau cum zice poetul nemuritor Eminescu „ne apărăm sărăcia și nevoile și neamul“. Urgia dușmanilor noștri o cunoaștem dintr'o lungă și dureroasă experiență.. Dar nu ne dăm Învinși-și nu vom crede că soarta noastră a fost pecetluită pentru totdeauna un robie, nici chiar dacă am cădea sub loviturile dușmane, istoviți de puteri. Forța noastră stă in credința noastă și credința noastră in temeinicia și In eternitatea drepturilor noastre, nu ne-o poate înăbuși nimeni și cu nimic. In zilele grele noi repetăm proverbul vechi din bătrâni; „pe unde a curs apa va mai curge“. Pe unde am stăpânit noi vom mai stăpâni, fiindcă dreptul nostru stă in noi înșine. Nu căutăm a oticeri nimic din ce nu este al nostru. De aceea stând tare afl acest drept natural, ne facem datoria luptând în apărare până la capătul puterilor noastre, dar nu ne îngrozim de soarta rea, chiar dacă ea ne-ar hărăzită de Cel de Sus, pentru greșelilile noastre, fiindcă noi știm că ea e val ca valul trece și in urma valului pietrele înfipte In pământ de mii de ani apar iarăși zâmbitoare la lumină și la căldura vieții litere. In pragul Anului Nou să ne urâm deci un an bun, anul păcii și al dreptății noastre românești. Amirei Curiesnu 'l||lîlHimillllHHIHHIIII!IlllIIIHilllllHIIHItllltllIIIHll!IHHIIIHHIIHIIIIimiHUbl,ll IN RĂZBOI. DEPARTE, OSTAȘI! NOA ROMANEASCA, ȚARA II I REAURĂRI ȘI E CU GÂNDUL MEREU II. S. REGELE II11 AI I ÎNALTUL OrDin de zi AL M. S. REGELUI MIHAI I ADRESAT OȘTIREI , CU PRILEJUL ANULUI NOUL ÎNALT ORDIN DE ZI 1 IAnuArie 1944 OSTAȘI, REGELE VOSTRU SI POPORUL ROV A pi fsi mm înisra SFANTA ÎNDATORIRE ADRESANDI^VA PRIMUL LOR CAMD IN ACEST ÎNCEPUT DE AN, PRIN SPIRITUL VOSTRU DE SACRimEnI CARE A REZISTAT LA ATÂTEA GRELE ÎNCERCĂRI VC*! ätI rÂVEDIT ARMIlTA^wNAJI VOTAyÎ^! IIUA K AK POPORULUI SOSIRII, * TA? H2TM!?/.? RA ESTE SÎ VA RAMÂKC PRIMA PODOABA A STATULUI ROMAN. OSTAȘI, PATRIA ÎNDURERATA CARE SIMTE IMPRInMA CU vOI estir EI?, MANERA ?' ĂccUmuTOuE VA 5REAJEA PRIN GLASUL MEU! LA MULȚI ANI! MIRAI MT* iii;iH»niimni Hiiimniiinuniim!imnii Hiiimmni MH»nini!iimn!ii!Hmni!înii!niniHtmni!i inunHH!ininiiiiim»nii!iii;nu!) PROCULUI MAREȘAL LAMAȚIA ANTONESCU CĂTRE ȚARĂ ROMANI: iir *"*" ?i *,pru> *> ■«! »I de lupte ,i d. j.H., — și dm nâdejdH începe te poarta hi*, vă întâmpin, cu suflet de creștin și grijă de român, pentru a vă rosti tuturor cuvânt de încredere, îndemn de bărbăție, odată cu credința mea că Dumnezeu, care ne-a ocrotit Neamul dealungul veacurilor, ne va păstra și în noul an ocrotirea lui. Armatei rare ii-a făcut datoria • "•sLs'j iJm - ari calios pentru Onoarea, libertatea și pământurile Patriei, urmașilor lor vrednici," — se îndin cel dintâi gând de recunoștință, în această noapte sfântă, care deschide un nou drum destinului românesc: Neamul întreg, cărturarilor și studtorilor Statului care șî-au împlinit cu vrednicie datoria de Români în anul care se stinge; ,a sătenilor noștri neostenit, cari prin munca lor neobișnuită au rodit pământul, aștetizând astfel hrana și liniștea tuturor, muncitorilor de pe întregul prins al Țării, din urmă, dte cufabrici și dte măruntele ateliere, ca și patronilor cari prin munca lor, an întări puterile Armatei și ale Tar», le mărturisesc recunoștința Patriei ROMANI. Am străbătut ani grei și încercări arimistrati». Pământul strâmoșesc ne-a fost stirefit și Însăși puteri!« gufletulii românesc ne mi fost strumboate, odată cu Monarhia și cu toate temeiurile vieții naționale. Am primit cu stăpânire umilirea Armatei, povara fraților izgoniți nedrept «de pe pământurile românești, cotropite, ra și lupta dintre generații. Ne-au încercat ani agricoli unii și seri alături de cutremure și inundații, pe lângă toate poverile necruțătoare, pe cari le aduse războiul !n orice casă ți ia orice întreprindere. Purtând o luptă de apărare sfințită a pă.mărturli«"” ramânești și primind toate jertfele sare le cere onoarea miltara, noi a trâduît să înfruntăm toate greetăt să se despărțim între toți, să ajută g cel pribegi ca le, viți, ca și pe iașii celor în luptă. Le capătul ! *jin«ta •« st’aua f âriiii sa, să îndrepte, -. să creeze, puteț. ..idm de fapta voastră Pentru ei Nea." jst azi. — în Europa idim, secătuită — o adevărată pildă echhibru social, de bună stare ecotic, și chiar de împliniri noul, cu tot îeruțătoarele incercări ale războie, Oe fruntea si știn t să mărturisesc tuturor mulțum că la Începutul celui de al patnii de truda pentru Țară, Armată, Venirii Statului, pensionarii, cai mași celor căzuți la luptă, precum și familiile celor plecați la datorie, își primesc tot ceea ce omenește le putea îi dat, în ceasuri atât de neindurate. Acum, când continentul și lumea întreagă, când națiuni mari, bogate și puternice, trânse secătuiri» războiului, când hrana și viața economică sunt apăsate de lipsuri, care lovesc deopotrivă g» pe cei bogați și pe cei săraci, — in Țara noastră o ordine economică, urmărit» cu neobosită strădania dă totuși putința, si scorni» nu muncească rodnic, să-și primească hrana și să-și acopere nevoile, chiar dacă nu,» p... tat, oricâtă voință 4? îndreptare ,a pus, să Împiedicăm ridicarea pririior. ca și unele greutăți cari in alte țari sunt de zece ori mai aspra decât aci, în această vreme, nu numai .*5.am țmrrat »arabis ».#smig/tobre "•tip’fas. bolului, plătind toate hautei aljtiile și respectând cât mai mult din nevoile de muncă al țăranului și producătorilor, — atunci când în alte războaie mai ușoare, aceste grijă n'au fost împlinite — dar, în aceaș timp cu dezvelirea și reorganizarea Basarabiei și Bucovinei, am urmărit statornic dotarea Armatei, fără inposite noi, fără a stinge bogățiile de temelie ale Țării. Dimpotrivă, am răscumpărat datorii ale Statului peste graniță și am împlinit programul de înzestrări și Investiții noui, nu numai pentru căile ferate și drumuri, dar și pentru spitale, casărmi, școli, biserici, ca și pentru industria de râsbohi. Toate acestea n’ar fi putut fi fie împlinite, dacă Neamul nostru nu era unit și conștient de răspunderile lui, dacă generațiile românești de tineri, de constnisere in pagina 3-a iiimiiiiiiHiiimiiumimmniimimiiimimiimimmimiiiiiuiuniuiiumuiimiuiitm CUVÂNTUL AL DIG!! DE BINECUVÂNTARE PENTRU ANUL K0Ü 1844 O, Tară, Țară, ascultă cuvântul Domnului î Ieremia. XXII, 29. Iubiții me! fii duhovnicești, Ni-i dat ca și anul 1944 sa-1 începem tot sub bubuiturile tunurilor și tot în străfulgerarea săbiilor, așa cum am început și anii din urmă. In acest crâncen vârtej rl războiului este cuprins și Focul nostru, și scumpa robra Țară. /.șa cum v'am spus la Începutul rasboiului, vă spun și acum, că războiul este, de două feluri: războiu de cotropire, și războiu de apărare; noi ne găsim In războiul de apărare, căci ne apărăm ogorul nostru, casa noastră, altarele noastre sfinte și mormintele strămoșilor noștri. Noi nu dorim să luăm nimic din ce nu-i a nostru, dar nu putem lăsa neapărată nici o brazdă din moștenirea ce ne-au luaat înaintașii. Războiul de cotropire este urâciune Înaintea lui Dumnezeu, pentru că este războiu de pradă, de jaf, iar Dumnezeu este totdeauna Împotriva celor ce »’• ».iimeîiea apucături. Cartea sfântă ne, încredințează, că , r’imn»vău mândrilor le stă împotriva istoria lumii ne arată că s Doi când in cursul vremurilor «‘au găsit oameni cuprinși de pofta de a cuceri lumea toată, urmărind eb să devină ei stăpânii lumii. Dumnezeu le-a stricat totdeauna planurile lor de îndrăzneală și de jefuire, pentru că asemenea planuri erau nu numai amare nenorociri pentru popoare, dar mai alea pentru că asemenea gânduri și planuri sunt cel mai odios »1 mal ’ndrăzneț atentat la suveranitatea lui umnezeu, singurul stăpânitor al lucu drepturi nediscutate și nemârts. a ajuns Împărăția Tamerlanilor, anilor și a atâtor alții? Până Întins împărăția lui Al exantoneanul, al Cezarilor și an cel Mare? împărăția u s'a redus la o cușcă de ă, ca să fie spectacol ila la o toloacă verde, cu boul ! Alexandru culmea slavei și un pogorât In morte doi coți ! Im>reu mai dă, visată este, de P. 8, 8. PATRIARHUL NICODOM Napoleon, s’a redus la un mic ostrovaș — Santa Elena — și încă acolo nu era stăpân, ci prizonier ! Așa trece slava lumii ! Să ia aminte dar ceia ce doresc să stăpânească lumea toată ! Războiul de apărare însă a ată» nu numai Îngăduit, ci chiar porunciți de Dumnezeu, Stăpânul, Părintele șiu Chivernisitorul lumii. In Evanghela Ba Mântuitorul zice: „Să vă iubiți unul pe altul, așa precum v asa iubit Eu; și dragoste mai mare nimenea nu are, decât ca cineva să-și pună sufletul său pentru aproapele său“. Tocmai așa e la vreme de războiu: oamenii își pun viața unii pentru alții și așa împlinesc porunca, dumnezeiască. Mai mult încă, Mântuitorul, în altă împrejurare, a zis celor ce-I urmau Lui: „Când v'am, trimes, la propovâdui-Cofitlnuifs in pagina 3-a ______ IANUARIE 1644 ^AWUC’VIII” . 231f8 D. MANEȘAL ION -ANTONESCU,. ' Ordinul de zi către Armată al M«i Mareșal Antonescu OSTAȘI, . Au tracut ă^aprot«^*ac! 'ds pe pământ ce cel mai ales dintr« aleșii duiasca liniștea și pacea, înîrâttra asius douăzeci de veacuri omenirea, continuu încleștată întrio luptă paria frământă se avântă și să sfâșie, cu poate. Poporul românesc, aflat de la ași să. și amionioa sa cetate a fost aruncatoare. Prin« de alții în bara mostri, Iac ta fără răsuflare și fără înșelare de cea lui, pentru unirea și înfrățirea lui, tmeasa și brazda tui. Dacă irere» Domnului va fi și în ta de va fi nevoie, și alte domii de ostași. Sunt dintr'o generație zbuciumată și însângerată pe care ursita a purtat-o în patru decenii prin patru războaie și patru răscoale. Este generația care, pentru zidirea României, a semănat cele mai multe cruci cu morminte în lungul nesfârșitelor drumuri pe care a fost dusă, de o încercată spartă, intro grea și baărbătească. lupta. Este generația care a des, de nenumărata ori a fost aruncată de valul năprasnic al luptelor de pe câinii de glorie in funduri de prăpastie, a făurit totuși Marea Unire Esta generația neșovăitoare care a fivut în fruntea ei pe Ferdinand I. Este marea generație a cărei deviză încă sclipitoare și nepieritoare a fost și este. ..Prin moarte la datorie". Din voința aceleiași supreme forte, căreia tot ce pretutindeni este la pământ trebue să i se încline smerit și să i se supună nesovâitor, v-a fost dat, vona, care faceți parte din cea mai tânără generație de luptători, să însoriți intri o scurtă țară In sfânta și curata carte a neamului, o înălțatoare și nepieritoare pagină. Sunteți generația în frunte?, căreia destinul, ca un semn prevestitor si ca o chemare la datorie, a așezat pe Mihai Ilu. Sunteți predestinați de soartă și aveți marea cinste de a fi generația reinerei și a reîntregirea. Devină voastră e«t.sți trebue «a fie ,isbânda sau moarte“ Pătrunși de aceasta nobilă chemare, de doi ani ți jumătate, fiind și voi, num am fost un nod, purtați de gigantiee și viteroase valuri de furtună, mergeți din luptă în hinti. Din moarte în moarte, din izbândă ș izbândă Din Carpat la Gaspica, ați străbătut voiei mai tineri din neamul nostru, vrednici urmași ai strămoșilor noștri, cea mai lungă și glorioasă cele dintre acelea, pe care nenumăratele generații de românii, le-au străbătut în lupta lor ,care, ca șia voastră, era dusă, cu aceleași idealuri și sacrificii, numai pentru păstrarea ființei noastre Siîte si poate mii de ani, genaratii dupa generații ,de Români, vor cânta cu mândrie șî vor urma cu bărbăție acami de când Creatorul a trimis pe Băiaș,să mântuiască și sa propovâiabila» între •lameiualergând după mai bine, este, totuși țăul pe moarte în care șuieri și a ® nestăpânită patimă, oameni și pa» zare în Amil Carpatic Intr'o frumost din fașă în această înfiorătoare valenturat ți asaltat, poporul nostru !».<Două mii de ani pentru liniștea jipapentru credința și dreptatea lui, peacartea destinului ati scris, el va jupani, pentru libertatea și viața lui, fapta voastră de ani, dupa cum voi cântați și urmați pe a înaintașilor noștri. Ostași de pretutindeni, Ostași din Crimeea și din Tauria iA pe Bug și de la Odesa, din văzduh și de pe zbuciumate valuri, din cazărmi și dela vatră- luptători cari dați luptași luptători care vă pregătiți de luptă , luptători cari ați căzut și luptători car vă ridicați nu uitați ca aveți soarta, hărăzită de ursită, să vă sdrobiți fericirea și să sacrificați viața voastră trecătoare pentru a asigura fericirea și viața fără de moarte a dteamului nostru. Nu uitați că din lupta noastră laolaltă și, din urnirea voastră neșovăitodre va eși unirea și Împlinirea tuturor drepturilor noastre. Numai cu luptă și cu trudă, cu suferință și cu sânge, cu oarbă supunere și cu neclintită credință se zidește . Țări. De aceea mă simt dator să vă îndemn să nu lăsați sufletul vostru să se. inmane și brațul vostru să se măone la șoapta căre vi se strecoară din umbră și prin văzduh de oameni necunoscuți și nevăzuți, din lămâi ,de peste hotare. Ascultați, și urmați numai pe acei care vin in față și vă spun pe față care sunt datoriile voastră și care este drumul nostru. Lecția trecutului să nu fie uitată, să vă fie neîncetat in minte. Unirea noastră a fost multe veacuri intărsriată fiindcă nu ne-am dat la timiș „mână cu mână cei cu inima română“, învrăjbirea dintre noi, slăbirea luptei și pieirea noastră a fost întotdeauna pusă la cale de străini și înstrăinați, de dușmani și de necugetați. Cine o ascultă orbește și-i urmea să prostește, ajunge în sărăcie și termină un robie. Ostași. Luptați și voi, după cum am luptat și noi și după cum au luptat toți înaintașii noștri, dala tot până la unul și dela unul până la toți, pentru sfânta, lege a dreptății noastre de ieri, da azi și de totdeauna. . . Voi, ca și noi, ca și toți strămoșii noștri ați ridicat arma și ați sânt la hotare ca că apărați ceea ce de mercuri al nostru a fost, al nostru este și al nostru trebue să, fie. Este strigat din morminte și ne Cotitfi Hiape în pag. 7 iiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiitiiiiiiiiwiiimiiiiii îniiiiiiiiiniiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii: f IN PAGINA 12-a Mersul râzboiului .de OBSERVATOR