Timpul, ianuarie 1944 (nr. 2386-2415)

1944-01-01 / nr. 2386

T TELEFONI ItSUACȚiA țt AUM1N18TRA ft* BUCUREȘTI,­­ Strada Sărindar Nr 15 (Redacția ți Administrația S-OI *4­­ Tipografia 3.42.23 ABONAMENTE In țară: Un an 2000 lei; 8 luni 1000 lei; 3 luni 800 lei In străinătate i Tariful in funcțiune de convențiile poștale Inter­naționale Pt. bănci, societăți și Instituții publice 3000. lei anual Abonamentele incep la 1­el 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar conf. aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30288/S Mai 1339 Cont C. E. C. Poștal No. 1327 Proprietar: JIMPO­L" S. A. R. Insert" sub Nr. 202 Trib Ilfov PHw redactori ANDREI CORTEANU T­radiția ne obligă să ne dorim anii altora în această primă zi a anului, un an mai bun decât cel care a trecut. Anta! h­a­r/n ^.v* -1@^-1 a?!cr nca?fre ne-a scutit fie grijii <r­­lor necesare pentru hrană, iar vitejia am­atoritor noastre și a puternicilor no* £*ri abați german!. pus­­» adă­post de năvala distrugătoare a arma­­telor rusesti. Ceea de ami putea cere mai mult anu­lui in care intrăm acum, ar putea fi numai­ RACKA. Pacea este cu dar dumnezeiesc pe care oamenii mi-1 apreciază din tre­ime, de Azi numai atunci când ii pierd, și cân­d intră in chinurile infernale ale războiului. Bar d­acă dorim­ pacea, dorindu-ne Un an mai Imn, este de la sine înțelea că nu orice fel de pace ar uni­fica do­rințele noastre de nici Ising! Așteptăm pacea dreptății noastre românești, pa­cea pare să ne pună, din nim­in dolm­e­­le,­ noastre și restituindu-Hie ce am a­­vut, și ce este al nostru, Ah ne repue in funcțiunea noastră istorică de paznic­u­l gurilor Dunării și tie element de echilibru și de ordine tin aud .est­ui Eu­­ropel. ’ ’ P’ără această restitutio in integrum Red nu putem Înclini:­­ pace în adevă­ratul înțeles al cuvântului. Voința unui popor­ poate fi subjuga­tă prin forță armatăJ[ copleșitoare. Dar ! F ’,ea obținută prin­, silnicie nu e i»ob ml arde mocnit­ul sub cenușa voinței 1 iugate și nu aișteaptă decât mo­­­­tul favr ' sbi^să izbucneascft. Tim­­• >naf­­­­ei un rol, dacă de­m­ări politice i­i­­melor stă revolta împilați prin -ui ă prin "«j.. ’>")■ A­, mi­n­ti­rea a Să fümmmmmiimümiiHiuiüiiimiiiitiiiiiiimiiimimiiimmmiiumiuimiiniiiiiusHi 1 9 4 4 Suntem un popor mic, dar un popor cu o deplină omogenitate de limbă, de tradiții, de credințe și de aspirații. Am făcut un trecut dureroase fi­­ n­­■tru 111 n ‘»Io pornisim­- sub­­log străin, ■ "u.'.'to i I 'ti ,i vrui și «săr.d­ă sunat, ei, ne am regăsit cu toții pre­­zonți și înfrățiți ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Luptăm și astăzi cu toate puterile noastre alaturi de vrednicii noștri ir­itați germani și purtăm in sufletul no­stru aceia* credință In viitor ca și pe vremea lu­i Mircea cel Bătrân și « lui Ștefan cel Mare. Ne apărăm moșia și neamul sau cum zice poetul nemuritor Eminescu „ne apărăm sărăcia și ne­voile și neamul“. Urgia dușmanilor noștri o cunoaștem dintr'o lungă și du­reroasă experiență.. Dar nu ne dăm În­vinși-și nu vom crede că soarta noas­tră a fost pecetluită pentru totdeauna un robie, nici chiar dacă am cădea sub loviturile dușmane, istoviți de puteri. Forța noastră stă in credința noas­tă și credința noastră in temeinicia și In eternitatea drepturilor noastre, nu ne-o poate înăbuși nimeni și cu nimic. In zilele grele noi repetăm prover­bul vechi din bătrâni; „pe unde a curs apa va mai curge“. Pe unde am stă­pânit noi vom mai stăpâni, fiindcă dreptul nostru stă in noi înșine. Nu căutăm a oticeri nimic din ce nu este al nostru. De aceea stând tare afl acest drept natural, ne facem datoria luptând în apărare până la capătul puterilor noastre, dar nu ne îngrozim de soarta rea, chiar dacă ea ne-ar hărăzită de Cel de Sus, pentru greșe­li­lile noastre, fiindcă noi știm că ea e val ca valul trece și in urma valului pietrele înfipte In pământ de mii de ani apar iarăși zâmbitoare la lumină și la căldura vieții litere. In pragul Anului Nou să ne urâm deci un an bun, anul păcii și al drep­­tății noastre românești. Am­irei Curiesnu­ ­'l||lîlHimillllHHIHHIIII!IlllIIIHilllllHIIHItllltllIIIHll!IHHIIIHHIIHIIIIimiHUbl,ll IN RĂZBOI. DEPARTE, OSTAȘI! NO­­A ROMANEASCA, ȚARA II I REA­­URĂRI ȘI E CU GÂNDUL MEREU II. S. REGELE II­11 AI I ÎNALTUL OrDin de zi AL M. S. REGELUI MIHAI I ADRESAT OȘTIREI , CU PRILEJUL ANULUI NOU­L ÎNALT ORDIN DE ZI 1 IAnuArie 1944 OSTAȘI, REGELE VOSTRU SI POPORUL ROV A pi fsi mm înisr­a SFANTA ÎNDATORIRE ADRESANDI^VA PRIMUL LOR CAMD IN A­CEST ÎNCEPUT DE AN, PRIN SPIRITUL VOSTRU DE SACRim­En­I CARE A REZISTAT LA ATÂTEA GRELE ÎNCERCĂRI VC*! ätI rÂVE­DIT ARMIlTA^wNAJI VOTAyÎ^! IIUA K­ AK POPORULUI SOSIRII, * TA? H­2TM!?/.? R­A ESTE SÎ VA RAMÂKC PRIMA PODOABA A STATULUI ROMAN. OSTAȘI, PATRIA ÎNDURERATA CARE SIMTE IMPRInMA CU vOI estir EI?, MANERA ?' ĂccUmuTOuE VA 5­­REAJEA PRIN GLASUL MEU! LA MULȚI ANI! MIRAI MT* iii;iH»niimni Hiiimniiinuniim!imnii Hiiimmni MH»nini!iimn!ii!Hmni!în­ii!niniHtmni­!i­ inunHH!ininiiiiim»nii!iii;nu!) PROC­U­LUI MAREȘAL LAMAȚIA ANTONESCU CĂTRE ȚARĂ ROMANI: i­ir *"*" ?i *,pru> *> ■«! »I de lupte ,i d. j.H., — și dm nâdejdH începe­ te poarta hi*, vă întâmpin, cu suflet de creștin și grijă de român, pentru a vă rosti tuturor cuvânt de încredere, în­demn de bărbăție, odată cu cre­dința mea că Dumnezeu, care ne-a ocrotit Neamul dealungul veacuri­lor, ne va păstra și în noul an o­­crotirea lui. Armatei rare ii-a făcut datoria • "•sLs'j­ iJm­ - ari calios pentru O­noarea, libertatea și pământurile Patriei, urmașilor lor vrednici," — se îndi­n cel dintâi gând de recu­noștință, în această noapte sfântă, care deschide un nou drum desti­nului românesc: Neamul întreg, cărturarilor și studtorilor Sta­tului care șî-au împlinit cu vredni­cie datoria de Români în anul care se stinge; ,a sătenilor noștri neostenit­, cari prin munca lor neobișnuită au rodit pământul, aștetizând astfel hrana și liniștea tuturor, muncitorilor de pe întregul prins al Țării, din urm­ă, dte cu­fa­brici și dte măruntele ateliere, ca și patronilor cari prin munca lor, an întăr­i puterile Armatei și ale Tar», le mărturisesc recunoștința Pa­triei­ ROMANI. Am străbătut ani grei și încercări arimistrati». Pământul strâmoșesc ne-a fost stire­fit și Însăși puteri!« gufletuli­i româ­nesc ne mi fost strumb­oate, odată cu Monarhia și cu toate temeiurile vieții naționale. Am primit cu stăpânire umilirea Ar­matei, povara fraților izgoniți nedrept «de pe pământurile românești, cotropite, ra și lupta dintre generații. Ne-au încercat ani agricoli unii și seri alături d­e cutremure și inundații, pe lângă toate poverile necruțătoare, pe cari le aduse războiul !n orice casă ți ia orice întreprindere. Purtând o luptă de apărare sfințită a pă.mărturli«"” ramânești și primind toate jertfele sare le cere onoarea miltara, no­i a trâduît să înfruntăm toate greetăt să se despărțim între toți, să ajută g cel pribegi ca­ le­, viți, ca și pe iașii celor în luptă. Le capătul ! *jin«ta •« st’au­a f­ âriii­i sa, să îndrepte, -.­ să creeze, puteț. ..idm­ de fapta voastră Pentru ei Nea.­"­ jst azi. — în Europa idim, secătuită — o adevărată pildă echh­ibru social, de bună stare ecotic, și chiar de îm­pliniri noul, cu tot îeruțătoarele in­­cercări ale războie, Oe fruntea si știn t să mărturi­sesc tuturor mulțum că la Începu­tul celui de al patn­ii de truda pentru Țară, Armată, Venirii Sta­tului, pensionarii, ca­i mași­ celor căzuți la luptă, precum și familiile ce­­lor plecați la datorie, își primesc tot ceea ce omenește le putea îi dat, în ceasuri a­tât de nein­durate. Acum, când continentul și lumea întreagă, când națiuni mari, bogate și puternice, trânse secătuiri­» războiului, când hrana și viața economică sunt a­­păsate de lipsuri, care lovesc deopotri­vă g» pe cei bogați și pe cei săraci, — in Țara noastră o ordine economică, urmărit» cu neobosită strădania dă to­tuși putința, si scorni» nu muncească rodnic, să-și primească hrana și să-și acopere nevoile, chiar dacă nu,­» p... tat, oricâtă voință 4? îndreptare ,a pus, să Împiedicăm ridicarea pr­­­iriior. ca și unele greutăți cari in alte țari sunt de zece ori m­ai aspra decât aci, în această vreme, nu numai .*5­.am țmrrat »arab­is ».#smig/tobre "•tip’fas. bolului, plătind toate hautei aljtiile și respectând cât mai mult din nevoile de muncă a­l țăranului și producăto­rilor, — atunci când în alte războaie­ mai ușoare, aceste grijă n'au fost îm­plinite — dar, în ace­aș timp cu dez­ve­lirea și reorganizarea Basarabiei și Bucovinei, am urmărit statornic dota­rea Armatei, fără inposite noi, fără a stinge bogățiile de temelie ale Țării. Dimpotrivă, am răscumpărat da­torii ale Statului peste graniță și am împlinit programul de înzestrări și Investiții noui, nu numai pentru căile ferate și drumuri, dar și pentru spi­tale, casărmi, școli, biserici, ca și pen­tru industria de râsbohi. Toate acestea n’ar fi putut fi­ fie împlinite, dacă Neamul nostru nu era unit și conștient de răspunderile lui, dacă generațiile românești de tineri, de constnisere in pagina 3-a iiimiiiiiiHiiimiiumimmniimimiiimimiimimmimiiiiiuiuniuiiumuiimiuiitm CUVÂNTUL AL DIG!! DE BINECUVÂNTARE PENTRU ANUL K0Ü 1844 O, Tară, Țară, ascultă cuvântul Domnului î Ieremia. XXII, 29. Iubiții me! fii duhovnicești, Ni-i dat ca și anul 1944 sa-1 înce­pem tot sub bubuiturile tunurilor și tot în străfulgerarea săbiilor, așa cum am început și anii din urmă. In acest crâncen vârtej rl războiului este cu­prins și Fo­cul nostru, și scumpa ro­­b­ra Țară. /.șa cum­ v'am spus la Începutul rasboiului, vă spun și acum, că răz­boiul este, de două feluri: războiu de cotropire, și războiu de apărare; noi ne găsim In războiul de apărare, căci ne apărăm ogorul nostru, casa noa­stră, altarele noastre sfinte și mor­mintele strămoșilor noștri. Noi nu do­rim să luăm nimic din ce nu-i a­ nos­tru, dar nu putem lăsa neapărată nici o brazdă din moștenirea ce ne-au lu­­aat înaintașii. Războiul de cotropire este urâciune Înaintea lui Dumnezeu, pentru că este războiu de pradă, de jaf, iar Dumne­­zeu este totdeauna Împotriva celor ce »’• ».iimeîiea apucături. Cartea sfântă ne, încredințează, că , r­’imn»vă­u mândrilor le stă îm­potri­­va istoria lumii ne arată­­ că s Doi când in cursul vremurilor «‘au găsit oameni cuprinși de pofta de a cuceri lumea toată, urmărind eb să devină ei stăpânii lumii. Dumnezeu le-a stricat totdeauna planurile lor de îndrăzneală și de jefuire, pentru că a­semenea planuri erau nu numai a­­mare nenorociri pentru popoare, dar mai alea pentru că asemenea gânduri și planuri sunt cel mai odios »1 mal ’ndrăzneț atentat la suveranitatea lui umnezeu, singurul stăpânitor al lu­­cu drepturi nediscutate și nemâr­­ts. a ajuns Împărăția Tamerlanilor, anilor și a atâtor alții? Până Întins împărăția lui Al­ exan­­toneanul, a­l Cezarilor și a­n cel Mare? împărăția u­­­ s'a redus la o cușcă de ă, ca să fie spectacol ila la o toloacă verde,­­ cu boul ! Alexandru culmea slavei și un pogorât In mor­te doi coți ! Im­­>r­eu mai d­ă, visată este, de P. 8, 8. PATRIARHUL NICODOM Napoleon, s’a redus la un­ mic­ ostro­­vaș — Santa Elena — și încă acolo nu era stăpân, ci prizonier ! Așa tre­ce slava lumii ! Să ia aminte dar ceia ce doresc să stăpânească lumea toa­tă ! Războiul de apărare însă a ată» nu numai Îngăduit, ci chiar porunciți de Dumnezeu, Stăpânul, Părintele și­u Chi­­vernisitorul lumii. In Evanghela Ba Mântuitorul­ zice: „Să­ vă iubiți­­ unul pe altul, așa pre­cum v­ asa iubit Eu; și dragoste mai mare nimenea nu are, decât ca cineva să-și pună sufletul său pentru aproa­pele său“. Tocmai așa e la vreme de războiu: oamenii își pun viața unii pentru alții­­ și așa împlinesc porunca, dumnezeiască. Mai mult încă, Mântuitorul, în­ altă împrejurare, a zis celor ce-I urmau Lui: „Când v'am,­ trimes, la propovâdui-Cofitlnuifs in pagina 3-a ______ IANUARIE 1644 ^AWUC’VIII” .­ 231f8 D. MANE­ȘAL ION -ANTON­ESCU,. ' Ordinul de zi către Armată al­­ M«i Mareșal Antonescu OSTAȘI, . Au tracut ă^apr­ot«^*ac! 'ds pe pământ ce cel mai ales din­tr« aleșii­­ duiasca liniștea și pacea, înîrâttra a­si­us douăzeci de veacuri omenirea, continuu încleștată întrio luptă pa­ria frământă se avântă și să sfâșie, cu poate. Poporul românesc, aflat de la ași să. și amionioa sa cetate a fost arunca­toare. Prin« de alții în bara mostri, Iac ta fără răsuflare și fără înșelare de­­ cea lui, pentru unirea și înfrățirea lui, tm­ea­sa și brazda tui. Dacă i­rere» Domnului va fi și în ta de va fi nevoie, și alte dom­­­­ii de ostași. Sunt dintr'o generație zbuciumată și însângerată pe care ursita a pur­tat-o în pa­tru decenii prin patru răz­boaie și patru răscoale.­­ Este generația care, pentru­­ zidirea României, a semănat cele mai­­ multe cruci cu morminte în lungul nesfârși­telor drumuri pe care a fost dusă, de o încercată spartă, intro grea și baărbătească. lupta. Este generația care a des, de nenu­mărata ori a fost aruncată de valul năprasnic al luptelor de pe câinii de glorie in funduri de prăpastie, a fău­rit totuși Marea Unire Esta generația neșovăitoare care a fivut în fruntea ei pe Ferdinand I. Este marea generație a cărei deviză încă sclipitoare și nepieritoare a fost și este. ..Prin moarte la datorie". Din voința aceleiași supreme forte, căreia tot ce pretutindeni este la pă­mânt trebue să i se încline smerit și să i se supună nesovâitor, v-a fost dat, vona, care faceți parte din cea mai tânără generație de luptători, să însoriți intri o scurtă­­ țară In sfânta și curata carte a neamului, o înălța­­toare și nepieritoare pagină. Sunteți generația în frunte?, căreia destinul, ca un semn prevestitor si ca o chemare la datorie, a așezat pe Mi­­hai I­lu. Sunteți predestinați de soartă și a­­veți marea cinste de a fi generația reine­rei și a reîntregirea. Devină voastră e«t.s­ți trebue «a fie­ ,isbânda sau moarte“ Pătrunși de aceasta nobilă chema­re, de doi ani ți jumătate, fiind și voi, num am fost­ un nod, purtați de gigantiee și­ viteroase valuri de furtu­nă, mergeți din luptă în hinti. Din moarte în moarte, din izbândă ș­ izbândă Din Carpat­ la Gaspica, ați străbă­tut­ voi­ei mai tineri din neamul no­stru, vrednici urmași ai strămoșilor noștri, cea mai lungă și glorioasă ce­le dintre acelea, pe care nenumăratele generații de­ români­i, le-au străbătut în lupta lor ,care, ca­ și­­a voastră, era dusă, cu aceleași idealuri și sacrificii, numai pentru păstrarea ființei noa­stre Siîte si poate mii de­­ ani, genaratii dupa­ generații ,de Români, vor cânta cu mândrie șî vor urma cu bărbăție acami de când Creatorul a trimis pe Băi­­aș,să mântuiască și sa propovâ­­iabila» între •lameiu­­alergând după mai bine, este, totuși ță­ul pe moarte în care șuieri și a ® nestăpânită patimă, oameni și pa» zare în Amil Carpatic Intr'o frumos­­t din fașă în această înfiorătoare val­enturat ți asaltat, poporul nostru !».<D­­ouă mii de ani pentru liniștea ji­pa­­pentru credința și dreptatea lui, pea­cartea destinului ati scris, el va jup­ani, pentru libertatea și viața lui, fapta voastră de ani, dupa cum voi cântați și urmați pe a înaintașilor no­ștri. Ostași de pretutindeni, Ostași din Crimeea și din Tauria iA pe Bug și de la Odesa, din văzduh și de pe zbuciumate valuri, din cazărmi și dela vatră- luptători cari dați lupta­și luptători care vă pregătiți de luptă , luptători cari ați căzut și luptători ca­r vă ridicați nu uitați ca aveți soarta, hărăzită de ursită, să vă sdrobiți fe­ricirea și să sacrificați viața voastră trecătoare pentru a asigura fericirea și viața fără de moarte a dteamului nostru­. Nu uitați că din lupta noastră la­olaltă și, din urnirea voastră neșovăi­­todre va eși unirea și Împlinirea tutu­ror drepturilor noastre. Numai cu luptă și cu trudă, cu su­ferință și cu sânge, cu oarbă supunere și cu neclintită credință se zidește . Țări. De aceea mă simt dator să vă în­demn să nu lăsați sufletul vostru să se. inmane și brațul vostru să se m­­­ăone la șoapta căre vi se strecoară din umbră și prin văzduh de oameni n­­ecu­­noscuți și nevăzuți, din lăm­âi ,de peste hotare. Ascultați, și urmați numai pe acei care vin in­ față și vă spun pe față care sunt datoriile voastră și care este dru­mul nostru. Lecția trecutului să nu fie uitată, să vă fie neîncetat in m­inte. Unirea noastră a fost multe veacuri intărsriată fiindcă nu ne-am dat la timiș „mână cu mână cei­ cu inima română“, învrăjbirea dintre noi, slăbirea lup­tei și pieirea noastră a fost întotdeau­na pusă la cale de străini și înstrăi­nați, de dușmani și­ de necugetați. Cine o ascultă orbește și-i urmea să prostește, ajunge­ în sărăcie și termi­nă un robie. Ostași. Luptați și voi, după cum am luptat și noi și după cum au luptat toți îna­intașii noștri, dala tot­ până la unul și dela unul până la toți, pentru sfânta, lege a dreptății noas­tre de ieri, da azi și de totdeauna. . . Voi, ca și noi, ca și toți strămoșii noștri ați ridicat arma și ați­ sânt la hotare ca că­­ apărați ceea ce de mercuri al nostru a fost, al nostru este și al nostru trebue să, fie. Este strigat din morminte și ne­ Cotitfi Hiape în pag. 7 iiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiitiiiiiiiiwiiimiiiiii îniiiiiiiiiniiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii: f IN PAGINA 12-a Mersul râzboiului .de OBSERVATOR

Next