Timpul, martie 1944 (nr. 2445-2475)

1944-03-01 / nr. 2445

IEDAOTIA ȘI ADMINISTRAȚIA* BUCUREȘTI, _ Strada Sărindar Nr. 1» telefoni­­ Renactt» * ^ministrați» 8,544­­ Tipografia­t.42.23 ABONAMENTE In taraf t­n an 2000 lei; 6 luni 1000 lei; S luni 800 lei la etra in&tate s Tariful In funcțiune da convențiile poștale inter* naționala Pt. bănci, societăți și Instituții publice 8000 le! actual Abonamentele Încep la 1 ft 18 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar cont­a probării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. *0288/5 Mai 1939 Cont C. E. C. Poștal No. 1327 Proprietari JIMFOL“ s. A. R. înscris sub Nr. 202 Trib. Ilfov **rim­redactor­­ ANDREI CORTEANU AGLOMERAȚIILE URBANE ȘI PRIMEJDIILE CE LE ÎNSOȚESC «te N. DAȘCOVICI R­ăzboiul actual, prin însemnă­tatea ca a căpătat-o arma aeriană, a scos la iveală mai mult decât orica primejd­iile ce însoțesc îngrămădirea locuitori­lor dintr’o țară în Capitala ei, cu tendința nestânjenită de creștere a singurului oraș mare în dauna celorlalte centre urbane. Dacă din unele puncte de vedere , creșterea unei capitale moderne poate oferi folosul unei concen­trări a forțelor naționale pentru înfățișarea lor în lupta de concu­rență dirtre națiuni, primejdiile vădite in ultima vreme sunt foarte serioase și au început să dea de gândit. Nu pot lăsă uitării o formulă, p­e care am auzit-o, cândva, în Ital­a, din gura unei personalități cultu­rale de întâia mână, care-mi spu­nea că Fran­ța are în concurența culturală cu alte țări privilegiul ca­­p­­talei sale, Parisul, dar ținea să adauge că la strălucirea­ Parisului și a culturii franceze aportul străi­nilor din lumea întreagă stabiliți la Paris, este foarte însemnat. Și con­vorbitorul meu adăuga că patria lui nu se *bucură de un asemenea aport prin l­psa unei capitale de mare atracție internațională. Con­cluzia acestor păreri în privința fo­losului unei capitale uriașe și atrac­tivă nu numai pentru naționalii proprii, dar chiar ș­i pentru străinii în căutarea de consacrare și valori­ficare în domeniul științific, lite­rar și artistic e lesne de înțeles. Dar câte dezavanta­gii și primej­dii nu sunt legate, în schimb de o mare capitală centralistă, care ab­soarbe puterile naționale ale unei țări și creiază o stare de spirit bol­năvicioasă în țara întreagă prin atracția exeșpivă exercitată a­supra locuitorilor respectivi ! Bombardamentele aeriene din cursul acestui război, cu distruge­rile și cruzimile lui adesea int­tise și condamnabile după regulile clasice ale Dreptului războiului, au vădit în chip izbitor dezavantagiile con­­gestiunii urbane din Statele mo­derne. Capitala fiind centrul nervos, po­litic, economic și de comunicații al fiecărei țări beligerante, e în chip fatal expusă bombardamentelor ae­riene, cu scop de terorizare și dis­trugere in vederea câștigării biru­inței. Bătălia fronturilor de luptă propriu zisă înglobează d­in primul ceas al isbucnirii ostilităților Și Ca­pitala respectivă a beligeranților tocmai fiindcă loviturile date prin­cipalului oraș al dușmanului sunt socotite mijloace necesare pentru câștigarea biruinței, grație efectu­lui moral și material produs asupra întregei populații civile prin sufe­rința locuitorilor din Capitală. Necruțătorul război aerian ce este purtat de Anglo-Nord-Americani împotriva orașelor din Germania și a capitalei respective, Berlinul, cu riposta germană împotriva Londrei, care este cel mai mare ora­ș din lu­mea întreagă, ilustrează perfect observațiile noastre, fără să mai pomenim distrugerea orașelor ita­liene de veche tradiție și pline de opere de artă fără pereche în ome­nire. Dar alături de distrugerile prin ar. Continuare în pagina 3-a Greviștii din minele de cărbuni Et Australia vor fi chemați sub arme LISABONA, 38 (Rador). _ Dup­»­cran anunță din Sidney serviciul bri­tanic de Inform­ațiiuni, un număr de 300 lucrători din minele de cărbuni de pe coasta de Sud a Australiei, lu­crători In vârstă de la 18 la 35 ani, și cari sunt in grevă dela 14 Februarie, vor fi chemați Luni, sub arme. Ordi­nul le-a fost transmis de către auto­­rităție militare in unire cu o unitate specială a poliției Common­ Wsnitti­­ului. Deși se adresase două apeluri către acești greviști, de Comisarul pentru producția cărbunelui, Luni dimineața acești muncitori au continuat a refu­za să reinceapă lucrul. Forțe aeriene române au efectuat importante operațiuni la est de KIROVOGRAD BERLIN, 28 (Rador)­, a In împotriva artileriei și carelor ziua de 27 Februarie, aviația ger- blindate sovietice. - ...... , , , . Trupe sovietice au fost grav ro­mana, spr­jinita de forțe aeriene ^ * p^rțile lor de concentra­r române, a efectuat la est de Ki­­re, iar in parte au fost rupte in vorograd atacuri pline de efect bucăți. SOS. Pe un teren român de vânătoare, rapidele noastre avioane d vânătoare sunt gata în orice moment să-și ia sborul. JOS. Avioanele noastre de vânătoare așteaptă aliniate ordinul de decolare (S.M.P.— Sheerer H.);; V TAPHWMTAN"^C­^^E??TMFM,mr5i*?u!!,< CE '» CE MAI "UL­­TERNIC IN SECTORUL NARVA, UNDE RUSH AU^NCERCAT” O^NOUA ^SSSRîSI^­ 17mpocrÎan_te"SX5 CENTRĂRI MIETICE.IN^IUNE^IL - NOUA LINIE A FRON FRONTUL DIN RUSIA Pe măsură ce transformările ra­dicale ce se operează in sectorul de nord al frontului se apropie de sfârșit, luptele din sectorul central capătă din ce in ce m­ai multă im­portanță. Este vorba aci, fără în­doială, de o nouă ofensivă sovietică de mare amploare, îndreptată de astă dată spre frontiera răsăriteană a Lituaniei. In sectorul de nord, luptele din sectorul Narva au devenit de o vio­lență excepțională pe întregul front lung de 80 kilometri dintre Hunger­burg și Syrenetz, pe lacul Peipus. Gerul se menține aci destul de pu­ternic pentru ca apele fluviului Nar­­va să nu constituiască nici un ob­stacol și nici un mijloc de apărare. Frontul prezintă un traseu foarte neregulat dar pătrunderile execu­tate de o parte sau de alta nu sunt nicăieri prea adânci pentru a consti­tui vreo primejdie. Toate luptele ce se dau aci urmăresc fie să lichideze aceste­ pătrunderi, fie să le adân­cească. In acelaș timp, rușii au în­cercat ieri din nou o debarcare în spatele liniilor germane de la gol­ful Narwa, între Merreku­ll și Wal­­wara, care a putut fi însă zădărni­cită cu destulă ușurință. Frontul de protecție al orașului Pskow, care începe pe malul răsări­tean al lacului cu acelaș nunta în­­tr-un punct situat imediat la vest de MassUigotritzv jtr-co­ju» la sud de Novosselie și Kosteșna pentru a face apoi un cot de 90 de grade spre sud între Bozovici și Apolta și pen­tru a trece apoi pe la vest de Pork­­show,­­ continuă să se turtească și să se scurteze mereu. Flancul său nordic suferă schimbări destul de acete, dar cel răsăritean se depla­sează ceva mai repede. Luptele se dădeau ieri de o parte și de alta a­ăii ferate Dno-Porkhow pe un tont de aproximativ 50 kilometri î ntre Putklowa și Ptat, situate res­pectiv la nord și la sud­ de această l­inie ferată. La sud de Porkhov frontul are­­ acum un traseu aproximativ para­lel cu linia ferată Leningrad-Wî­­tebsk și trece cam la 40 kilometri vest de ea. Pe acest front, unul din punctele de presiune cele mai im­portante se află la vest de Așceno și Sușcmvo, unde forțele sovietice se străduesc să-și croiască drum prin Novo R­jew spre Opoteska și spre frontiera letonă. v (Continuare în pag. 3-a) PLANURI SOVIETICE PENTRU NORVEGIA DE NORD DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN BERLIN BERUI. 28. — Ministrul Braun von Stamm a făcut la­ conferința de presă, ținută la Wilhelmstrasse, scurtă expunere în legătură cu ches­­­tiunea finlandeză, redând câteva din ecourile din tabăra inamică. Intre al­tele, d-sa a adus la cunoștința celor prezenți o știre a agenției „United Press“, datată din Londra, conform căreia bombardarea orașului Helsin­­ki este privită în capitala Angliei ca o armă diplomatică plină de efect. Tot in aceeaș ordine de­ idei, minis­trul s’a referit la unele declarații In­teresante, publicate in „Sunday Chro­nicle“, după care armata roșie, in cazul evacuării Norvegiei de Nord de către trupele germane, va pătrunde în acele ținuturi și va tăia astfel im­portul germen de minereuri din mi­nele norvegiene. După cum a consta­­tat d. Braun von Stumm, nu se gă­sesc, după cât se știe nici un fel de minereuri în Norvegia de Nord; nu poate fi vorba decât de uzinele sue­deze. După „Sunday Chronicle“, Uni­unea Sovietică va prelungi probabil în acest caz o linie ferată­ prina la csi­rea la Atlantic la Narvik, trecând prin Finlanda. Această prognoză fa­­cută de „Lund­ al Chronicle“ pentru întregul Nord al Europei, a fost de­numită de Braun von Stumm ca deo­sebit de interesantă. El a încheiat discuția asupra acestei teme cu un citat din c­artea nou apărută a­ lui Quentin Reynolds, în care am­erica­­nii se leapădă acum­ de recunoașterea de odinioară a îndreptățirii războiu­lui pentru libertate al Finlandei. De altfel Reynolds confirmă că Stalin putea să-și creeze încă pe atunci, în timpul războiului ruso-finlandez, pre­liminariile pentru această luptă îm­potriva Germaniei. POLEMICA DINTRE „PRAVDA“ ȘI O PARTE DIN PRESA AMERICANA In legătură cu polemica iscată în­târe ziarul „Pravda" și o parte din presa americană, din New-York s'a anunțat azi că d. Randolph Hearst a scris, Duminică, în ziarul New- York Daily Miror", un articol înti­tulat: „Singura presă de gangsteri pe care o cunosc este presa comunistă”. Î acest articol, d. Hearst pretex­tează împotriva imputărilor ce i-a adus ziarul „Pravda". El scrie, că faptul că mareșalul Stalin și gazetarii­ lui ar fi făcut un protest asemănător, nu este lipsit de oarecare humor, de­oarece acuzația vine tocmai de la „Domnii care se află în fruntea ade­văratei prese de gangsteri". GUVERNUL EGIPTEAN ȘI OPOR­TUNITATEA CREIERII UNUI STAT EVREESC IN PALESTINA Astăzi, după cum comunică unele știri din sursă britanică, s’a anunțat oficial la Cairo că guvernul egiptean a protestat pe lângă guvernul State­­lor­ Unite împotriva declarațiilor fă­cute în senatul american cu privire la oportunitatea creerii unui stat e­­vreesc în Palestina. Nota de protest a fost înmânată ministrului Statelor­ Unite. Până a­­cum nu s-a primit nici un răspuns din partea autorităților americane. Se presupune că și guvernul Iraku­lui ar fi făcut un protest asemănător. Se așteaptă ca primul ministru e­­giptean să aibă o întrevedere în cursul zilei de astăzi cu reprezentantul Sta­­telor­ Unit­e din Egipt. Se crede că guvernul egiptean in­tenționează convocarea tuturor state­lor arabe, ca un protest împotriva oricărui aranjament unilateral al I grabieni«­ palestiniene» 1 ^ » ;■ I iw l^AFISM­ 7 LES 1 illiimi illinium nun iliiuiiitii illlini]illiiii Mari scăderi la bursa îm LONDRA GENEVA 28 (Rapor). W. N. B. : După cum anunță din Londra Agenția „United Press"­ reluarea atacurilor aeriene germane împotri­va Londrei a­ pricinuit o mare scă­dere la bursa de efecte din Londra. POZIȚIA BULGARIEI Precizările ziarului “Duma“ SOFIA 28 (Rador) . — DNB . Ziarul „Duma“ scrie următoa­rele despre poziția Bulgariei : ,Poporul bulgar, credincios tra­dițiilor sale naționale, stă alături de cei cari au dat dovezi de prie­tenie sinceră, de a­jutor și de re­cunoașterea inter­selor bulgare. In acest război, Bulgaria este de partea in care nu există capitu­lare, stând astfel pe poziția ei is­torică. Poporul bulgar este acolo unde sunt dreptatea, dreptul ș­i victoria. MARILE MANIFESTAȚII DE DUMINICA SOFIA 28 (Rador). _ DNB : Duminică au avut loc în toată Bulgaria peste 100 de manifesta­ții publice, in cursul cărora au fost tratate probleme, de politică externă și internă. In cadrul acestor manifestații, d. Christoff, ministru de interne, a vorbit la Zvilograd, d. prof. íp. țoff, ministrul culturii a vorbit le Țvistoff, iar d. Vazoff, ministrul comerțului, a vorbit la Plovdiv. 1 * 1 țt fi f - MARTIE 1944 Utilii. vbTî BULETIN EXTERN Je­CATON I­n noaptea spre 37 Februarie, o formație de 600 bombardie­re sovietice a atacat Helsin­ki timp de 13 ore, lansând nu­meroase bombe incendiare și ex­plozive care au pricinuit Incen­dii și pagube grele mai ales în cartierele de locuit. Comentând noul atac terorist sovietic asupra Finlandei, ziarul „Svenska Dagbladet“ scrie că el dovedește nereușita Sovietelor in tratativele diplomatice cu aceas­tă țară. Comentând ziarulul sue­dez e semnificativ mai ales pen­tru că acest ziar e cunoscut prin simpatia pe care o manifestă În­totdeauna față de aliați. Atacul acesta terorist, dar cu forțe neobișnuit de mari pentru aviația sovietică, tocmai în mo­mentul cănd la Helsinki se cân­tăresc argumentele pro și contra ne­­păci cu Rusia, arată lămurit îndemânarea diplomației mosco­vite, întocmai ca și in relațiile cu aliații anglo-americani, guver­nul bolșevic a ales momentul cul­minant pentru a face un gest brutal și a risipi orice iluzii. In orice caz, problema fin­landeză, ca și cele ce s’ar mai putea, eventual pune pe frontul de răsărit, atârnă in pri­mul loc de conducerea germană. Numai In cazul militară când germanii, pentru considerațiuni de ordin strategic, ar hotărî că anumite teritorii, ca de pildă cel finlandez, pot fi scoase din zona de operațiuni, numai atunci tra­­­tativele de pace sau armistițiu cu Rusia ar putea căpăta un sens practic. Este evident că chiar în acest caz, nu ar putea fi vorba de o pace definitivă, ci numai de un armistițiu până la Încheierea păcii general­e Statele mici din orientul european, vecine cu Ru­sia, nu vor putea­ fi lăsate la pa­cea generală in starea de izolare în care le-a găsit actualul război. Dacă declara­țiunile d-lui Eden, că Anglia se interesează de soarta statelor mici, nu sunt o simplă figură oratorică ocazională, a­­tnnci e de așteptat ca Marea­ Bri­­tanie să-și schimbe politica ei tradițională, de menținerea sta­telor mici in Europa in formă Individuală și chiar In oarecare rivalitate reciprocă. Altfel profi­tul pe care il trăgea altădată po­litica engleză din rezența atâtor guverne divergenta, ar profita de data aceasta Rusiei. Anglia va trebui să adere și ea la o formu­lă federală in Orient, pentru a nu repeta greșala de la Versail­les, când s’a pus in fața Rusiei un cordon imaginar ca putere politică, fiindcă intre statale care compuneau acest cordon, nu era nici o legătură serioasă și nici o organizare comună. Idei Rusia este împotriva oricărei de federalizare in Orient, tocmai pentru a-și putea exerci­ta influența ei asupra fiecărui stat in parte și cu ajutorul dife­rențelor de rasă și diferendelor de graniță dintre diferitele state. * Situația din Argentina conti­nuă a fi confuză. Corespondentul Miguel Arena al ziarului spaniol ,,Ya“ trans­mite din Buenos Aires că nu poate fi încă lămurită importan­ța­ politică a schimbării președin­telui Argentinei. Unele ziare sus­țin că demisia președintelui Ra­mirez s-a produs prea repede, d­ar s-a anunțat oficial că numai puterile prezidențiale au fost ce­date prin delegație. Corespon­dentul spaniol amintește ca și C­ astilo devenise președinte cu delegație de la Ortiz. De aceea, trebuesc așteptate primele hotâ­rî­ri și decrete ale guvernului spre a vedea care sunt schimbările produse. Azi, mai mult ca oricând, poli­tica internă a oricărei țări e le­gată de grelele probleme de po­litică externă. Se crede că anularea legilor presei din 31 Decembrie trecut ar fi prima măsură. Probabil că Ministerul de Interne va prelua și biroul de presă al președinte­lui, schimbându-se astfel și orga­nizarea și importanța acestei in­stituții. Recentele schimbări din Ar­gentina par a fi duse la înstitui­­ea rufei awal*© în­ pag. 3 DIN ASPECTELE PROBLEMEI MINORITARE IN ROMÂNIA de ȘTEFAN METEȘ stlembri* coresystin eferit ai Academiei Române In noul stat România, după reali­zarea, unității naționale, s’au ivit noul probleme, și din cele mai importante, cari, înainte în vechiul regat n’au existat. Una din acestea a fost și problema minorităților, ținută necontenit la su­prafață de pretențiile exagerate și de cele mai multe ori neîntemeiate ale minorităților. Ori adevărul se prezintă cu­ totul altfel. In nici o țară din lume, — o spun fără nici o exagerare și deplin și precis informat — minoritățile nu au fost mai libere și n’au progresat mai mult m­aterial și spiritual ca în Ro­mânia. Nu mere așa de departe încât, în detrimentul țării, am nesocotit res­­tricțiunile tratatului de pace, numai să favorizăm desvoltarea minorităților conform dorinței lor, ba mai mult am silit pe Șvabii maghiarizați să se în­toarcă la neamul lor german,, cum ei înșiși au mărturisit în public mai­ de multe oi și cum au recunoscut și con­ducătorii politicii ai Germaniei. Ce Canaan a fost România pentru minorități, sunt siliți de conștiință să recunoască însăși Ungurii, cei mai recalcitranți dușmani ai noștri. Nu e ramură a vieții neamului econo­mic și culturale în care ei să nu fi realizat la noi, progrese, care întrec în multe privințe pe cele înfăptuite de frații­ lor din Ungaria. Lăsăm să grăiască fruntașii unguri spre a nu fi bănuiți câtuși de puțin de exagerări și lipsă de obiectivitate în expunerea noastră. Scriitorul și episcopul calvin din Cluj Alexandru Makkai, după­­ ce­ a trecut în Ungaria, ca profesor univer­sitar, nu se sfiește să spună în­­ pu­blic ce rezultate extraordinare a dat­ păstoria sa bisericească în atmosfe­ra de libertate românească numai în 10 ani. „In timp de 10 ani, cât a păstorit a ridicat 500 biserici și noul localuri de școală, a înființat un scen de fete maghiar, o școală, normală de fete maghiară, un cămin pentru studenții maghiari dela Universitatea din Cluj, o școală de comerț și una de agricul­tură, a mai înființat un orfelinat, un Institut de diaconese, un mare spital și azil pentru bătrâni, etc.”. (Decla­rațiile publicate în ziarul Uj Magyar­­ság din Budapesta în iulie 1936)". La fel se exprimă, și talalt episcop reformat ungur Ștefan Sulyok în­ zia­­rul Napló din Oradia. Un alt fruntaș intelectual, profeso-Continuwe In pagina 3*a Iacă un pas și pușca mitralieră va fi pusă in function« (S JI,P_—Matei CJ

Next